10,353 matches
-
poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri de bacterii, prin intermediul cărora se degajă în aer cantități mici de protoxid de azot, N2O. Azotul din aer este fixat (combinat chimic cu alte substanțe) și deci eliminat din atmosferă prin trei canale principale. Ponderea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri de bacterii, prin intermediul cărora se degajă în aer cantități mici de protoxid de azot, N2O. Azotul din aer este fixat (combinat chimic cu alte substanțe) și deci eliminat din atmosferă prin trei canale principale. Ponderea acestora se caracterizează prin următoarele valori, Echilibrul natural între fixare și denitrificare (întoarcerea N2 în atmosferă) poate fi perturbat
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri de bacterii, prin intermediul cărora se degajă în aer cantități mici de protoxid de azot, N2O. Azotul din aer este fixat (combinat chimic cu alte substanțe) și deci eliminat din atmosferă prin trei canale principale. Ponderea acestora se caracterizează prin următoarele valori, Echilibrul natural între fixare și denitrificare (întoarcerea N2 în atmosferă) poate fi perturbat prin activitatea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
determinat prin raportul dintre masa rezervorului atmosferic (cantitatea totală de gaz prezentă în atmosferă-rezervor. Conceptul de timp de rezistență este foarte util în tratarea sistemelor ciclice aflate în echilibru (sau în apropierea echilibrului) dinamic. 16 Datorită timpului de rezidență al azotului foarte îndelungat în raport cu duratele proceselor atmosferice, agitația ozonului în turbosferă poate fi considerată prin comparație ca aproape instantanee. Acesta ar trebui să conducă la o distribuție uniformă a ozonului în turbosferă, fapt confirmat prin măsurători-concentrația sa în atmosferă este constantă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
constantă până la o altitudine de circa 80 km. Să notăm că menținerea unui exces ușor de fixare în raport cu denitrificarea (la nivelul amintit mai sus) poate avea consecințe profunde în timp: în circa 250 milioane ani, jumătate din cantitatea totală de azot va fi eliminată din atmosferă. În aceste condiții, acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie în oxigen și o eflorescență a algelor în lacuri și mări. În realitate, problema este mult mai imediată decât s-ar părea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
că menținerea unui exces ușor de fixare în raport cu denitrificarea (la nivelul amintit mai sus) poate avea consecințe profunde în timp: în circa 250 milioane ani, jumătate din cantitatea totală de azot va fi eliminată din atmosferă. În aceste condiții, acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie în oxigen și o eflorescență a algelor în lacuri și mări. În realitate, problema este mult mai imediată decât s-ar părea la prima vedere. Au fost deja semnalate numeroase eflorescențe de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
prima vedere. Au fost deja semnalate numeroase eflorescențe de alge în râuri și lacuri contaminate datorită terenurilor intens fertilizate din apropiere. de 9.76 eV, este mai mare decât valoarea corespunzătoare oxigenului, egală cu 5.11 eV. Din această cauză, azotul atomic poate apărea în atmosferă numai la altitudini foarte mari, de peste 300 km, unde proporția O2 este deja redusă. În particular, dubletul azotului cu = 520 nm este foarte rar observat în spectrul aureolelor polare, în care sunt preponderente liniile oxigenului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
76 eV, este mai mare decât valoarea corespunzătoare oxigenului, egală cu 5.11 eV. Din această cauză, azotul atomic poate apărea în atmosferă numai la altitudini foarte mari, de peste 300 km, unde proporția O2 este deja redusă. În particular, dubletul azotului cu = 520 nm este foarte rar observat în spectrul aureolelor polare, în care sunt preponderente liniile oxigenului O. Oxigenul O2, al doilea gaz ca pondere în atmosferă, posedă cea mai mare activitate chimică dintre componentele majore ale atmosferei, jucând în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
masive, care au dus la diminuarea alarmantă a suprafeței acoperite de păduri. Timpul de rezidență al O2 în atmosferă (tabelul 2.3), determinat în principal de procesele de fotosinteză, respirație și descompunere organică, este mult mai mic decât cel al azotului (dovedind reactivitatea mult mai accentuată a oxigenului), dar totodată foarte lung în comparație cu scările de timp proprii atmosferei agitate. Consecința este o distribuție uniformă a concentrației de oxigen în turbosferă, ceea ce se și constată aproape întotdeauna în realitate. Cu unele excepții
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
trecut raportul dintre viteza de evaporare (Q) CAPITOLUL 3. ATMOSFERA TURBULENTĂ 1. Caracteristicile schimbului turbulent, difuzia vaporilor de apă și a impurităților din atmosferă În compunerea aerului atmosferic intră întotdeauna părți componente variabile (vapori de apă, bioxid de carbon și azot) precum și tot felul de impurități atmosferice, care reprezintă cele mai fine particule solide și lichide. Numim concentrație specifică de impurități masa acestora dintro unitate de masă de aer (de ex. în grame, într-un gram de aer). Se notează prin
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vor fi frânate, însă, de inerția termică a componentei lente, oceanele și ghețurile polare. Există și alte gaze a căror concentrație atmosferică crește în manieră îngrijorătoare și care contribuie, din ce în ce mai mult, la efectul de seră. Subliniem, pentru aceasta, bioxidul de azot, metanul, compuși clorofluorocarbonați (CFC) și alții. Degradarea biodiversității Până în prezent, pe planetă, au fost descoperite cca. 1,82 milioane de specii de organisme vii, din acestea: * 1,04 milioane sunt insecte; * 325 mii sunt specii de plante verzi (fotosintetice) și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
foarte costisitor sub raportul investițiilor. Transporturile În funcție de tipul de transport, există un specific al poluării generate, atât sub raportul poluanților, cât și în ceea ce privește mediile afectate. Motoarele cu explozie pe lângă gaze de ardere (dioxid de carbon, vapori de apă, bioxid de azot, bioxid de sulf) poluează și cu produși de ardere incompletă (monoxid de carbon, aldehide, monoxid de azot etc.). Dioxidul de carbon și vaporii de apă ce rezultă din arderea combustibilor nu au acțiune toxică, dar sunt “gaze de seră”. Hidrocarburile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
sub raportul poluanților, cât și în ceea ce privește mediile afectate. Motoarele cu explozie pe lângă gaze de ardere (dioxid de carbon, vapori de apă, bioxid de azot, bioxid de sulf) poluează și cu produși de ardere incompletă (monoxid de carbon, aldehide, monoxid de azot etc.). Dioxidul de carbon și vaporii de apă ce rezultă din arderea combustibilor nu au acțiune toxică, dar sunt “gaze de seră”. Hidrocarburile nearse dau efecte cancerigene. Oxidul de carbon este un gaz toxic, iar oxizii de azot au acțiune
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
monoxid de azot etc.). Dioxidul de carbon și vaporii de apă ce rezultă din arderea combustibilor nu au acțiune toxică, dar sunt “gaze de seră”. Hidrocarburile nearse dau efecte cancerigene. Oxidul de carbon este un gaz toxic, iar oxizii de azot au acțiune puternic iritantă, în concentrații mari fiind chiar toxice. Motoarele cu explozie elimină în atmosferă încă un agent poluant periculos - plumbul. Acesta rezultă din substanțe adăugate benzinelor pentru a le îmbunătăți cifra octanică. Din atmosferă, plumbul poate ajunge în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
în aer; un loc aparte îl ocupă aerosolii, care reprezintă sisteme disperse de aer și picături lichide grele (vapori de metale, oxizi metalici, NaCl solidă). După natura lor, poluanții pot fi: organici și anorganici. Poluanții anorganici din aer sunt: sulful, azotul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, compuși ai clorului, fosforului, arsenului, dar și mercur, plumb, beriliu, cadmiu, cupru, poluanți formați prin procese fotochimice etc. Poluanții organici sunt: fitoncide (substanțe organice volatile), metanul, hidrocarburile etc. Principalii poluanți atmosferici. Începând din anii ’70, politica
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
organice volatile), metanul, hidrocarburile etc. Principalii poluanți atmosferici. Începând din anii ’70, politica americană de combatere a poluării s-a concentrat asupra câtorva dintre principalele substanțe nocive: particule în suspensie (de fum și funingine), hidrocarburi, bioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, monoxid de carbon și plumb. Monoxidul de carbon (CO). Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.) a constatat că monoxidul de carbon atinge cu regularitate concentrații nocive care pot cauza nașterea unor copii cu sub-greutate și înmulțirea cazurilor de deces
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
țărilor aflate în curs de dezvoltare, concentrația de monoxid de carbon crește pe măsură ce circulația rutieră se intensifică. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că aproximativ jumătate din orașele lumii au suferit de pe urma concentrării prea mari de monoxid de carbon. Oxizi de azot (NOx). Aceștia rezultă datorită căldurii create din combustili fosili, aceasta cauzând combinarea oxigenului și azotului din aer. Oxizii de azot prezintă pericole multiple. Ei cauzează leziuni pulmonare. După reacția petrecută în atmosferă, se formează particule foarte fine de nitrați care
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
se intensifică. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că aproximativ jumătate din orașele lumii au suferit de pe urma concentrării prea mari de monoxid de carbon. Oxizi de azot (NOx). Aceștia rezultă datorită căldurii create din combustili fosili, aceasta cauzând combinarea oxigenului și azotului din aer. Oxizii de azot prezintă pericole multiple. Ei cauzează leziuni pulmonare. După reacția petrecută în atmosferă, se formează particule foarte fine de nitrați care pătrund în alveolele pulmonare din plămân. Acestea se combină cu apa (din atmosferă sau din
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Sănătății apreciază că aproximativ jumătate din orașele lumii au suferit de pe urma concentrării prea mari de monoxid de carbon. Oxizi de azot (NOx). Aceștia rezultă datorită căldurii create din combustili fosili, aceasta cauzând combinarea oxigenului și azotului din aer. Oxizii de azot prezintă pericole multiple. Ei cauzează leziuni pulmonare. După reacția petrecută în atmosferă, se formează particule foarte fine de nitrați care pătrund în alveolele pulmonare din plămân. Acestea se combină cu apa (din atmosferă sau din plămân) și formează acizi. Pe
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
leziuni pulmonare. După reacția petrecută în atmosferă, se formează particule foarte fine de nitrați care pătrund în alveolele pulmonare din plămân. Acestea se combină cu apa (din atmosferă sau din plămân) și formează acizi. Pe de altă parte, oxizii de azot din atmosferă reacționează la soare cu particule nearse de carburanți din gazele de eșapament, formând împreună cu ozonul și cu aldehidele, peroxiacetilnitratul (pan), în imediata apropiere a solului, acea “pâclă roșietică” acoperă ca o cupolă majoritatea metropolelor. Dioxid de sulf (SO2
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
depășește limitele stabilite de OMS. Unele dintre aceste particule sunt evacuate prin coșurile fabricilor sub formă de fum negru, dar cele mai periculoase sunt particulele fine care pot pătrunde în alveolele pulmonare. Majoritatea conțin dioxid de sulf și oxizi de azot, transformându-se apoi în nitrați și sulfați. În unele orașe majoritatea particulelor din atmosferă rezultă din transformarea bioxidului de sulf în sulfați. În alte orașe predomină nitrații. Hidrocarburile. Numite uneori și compuși organici volatili (C.O.V.) sau gaze organice
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
din fiecare zece voluntari trebuie scos din camera experimentală din cauza unor insuficiențe respiratorii. La animalele de laborator, ozonul cauzează cicatrizări și o distrugere a celulelor asemănătoare cu cele care se constată la fumători. Datorită faptului că emisia de oxizi de azot și hidrocarburi a crescut, cantitatea de ozon, chiar în zonele rurale, s-a dublat și se apropie de concentrația toxică pentru multe specii de viețuitoare. Plumbul. Acest metal greu, care este toxic sub toate formele, constituie un pericol deosebit pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
2 milioane de tone de substanțe toxice. U.S. Environmental Protection Agency apreciază că expunerea la acești poluanți cauzează anual între 1700 și 2700 de cazuri de cancer. În atmosferă se deversează foarte multe tipuri de substanță, între care: oxizi de azot, sulf, care produc ploi acide și cantități de dioxid de carbon, care fac să se accentueze efectul de seră. Problemele mediului depășesc granițele naționale și cer soluții globale. De asemenea, practica de a conduce și a aplica anumite reguli față de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
și cele de rășinoase. În Franța, 5 000 ha de pădure au fost grav atinse, iar alte 3 000 ha dau semne de deteriorare. Cauzele sunt legate astăzi de poluarea atmosferei mai ales cu Dioxid de sulf și oxizi de azot. Ploile acide atacă vegetația, în primul rând frunzele acestora (prin blocarea sistemului respirator și perturbarea proceselor de fotosinteză), dar și rădăcinile copacilor (prin neutralizarea elementelor nutritive din sol). Efectul ploilor acide este mai violent în zonele reci, unde concentrația de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
creștere a cerinței de oxigen, pe lângă cea necesară pentru respirația organismelor acvatice. De obicei această caracteristică a apelor se exprimă prin consumul biochimic de oxigen (CBO5) sau prin consumul chimic de oxigen (CCO). * conținutul în nutrienți - reprezentați în special de azotul și fosforul total. Un conținut ridicat de substanțe nutritive determină eutrofizarea lacului, adică o dezvoltare luxuriantă a algelor, iar descompunerea acestora contribuie la diminuarea conținutului în oxigen dizolvat. Când aprovizionarea cu oxigen este total insuficientă, descompunerea aerobă este înlocuită cu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]