907 matches
-
1 Moldova din BÎrlad”. Negăsind pe cerere nicio rezoluție, nu putem spera decât că Împuterniciții Își vor fi dat avizul, că o masă „moca” la un stabiliment de lux nu era de colea. d.k. „Steluțe vasluiene” și teatru amator bârlădean Odată cu noua reformă administrativ - teritorială ce a permis reînființarea județelor (dar nu fără a stârni numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Paula Vasiliu (peruci); Elena Lăzărescu și Biliana Manole (sufleuri); Costică Hanu și Constantin Duduc (mașiniști); Camelia GÎza și Maria Tudor (recuziteri)”. Regia tehnică fusese asigurată de Jenică Petrea. d.l. „Stimate tovarășe abonat”, nu mai arunca chiloți În WC! Faptul că bârlădenii anilor ’60 ai secolului trecut stăteau cam prost cu Întreținerea instalațiilor sanitare din propriile locuințe, ceea ce ducea la Înfundarea canalizării, este atestat de adresa 406/23 ianuarie 1969, Înaintată de conducerea Întreprinderii Comunale Bârlad colectivului de experți În ștersături și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
anume „...25, exceptînd broșurile”: „5 de istorie (<Vaslui - file de monografie, 1975>; <Murgenii, 1972>; <Vaslui - schiță monografică, 1975>; <Vaslui - Ștefan cel Mare, 1973 și 1975>). Șase de literatură beletristică (culegeri literare): <La ce visează mugurii>, (1975); <Imn sentimental> (1974); <Școala bîrlădeană> (1974); <Inscripții> (1972) ș.a. Cinci de biologie: <Monumente și rezervații naturale din județ>; <Culegere de comunicări și referate de biologie generală> (1975) ș.a. Cinci de folclor: <Drag mi-e cîntecul și jocul> (1972); <Jocuri populare de pe valea Tutovei> (1975) etc.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1979, p. 39, 40, 75, 162, 218, 220. -STAVRI,GR. și MARICIUC,P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Anuar centenar. IMF (1879-1979), Iași, 1979,p. 69. ARTICOLE:BURLUI, VASILE - 67 ani de învățământ medical stomatologic la Iași, Pagini medicale Bârlădene, nr.48, martie, 2002, p.1 -ANDREI, RADU - Prof.dr.Andrei Mirela - Memoriu de titluri, activitate, lucrări, februarie 2003, 10 p. mss. (în arhiva autorului) -In memoriam prof. univ. dr. Mirela Andrei (1920 - 1996) - Medicina stomatologică vol.I nr.4, iulie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. 80, 169 ARTICOLE: -ARNĂUTU, ELENA, Dr. Arnăutu Iorgu - Curriculum vitae, Iași, 2003 3 p. mss (în arhiva autorului). -ARNĂUTU IORGU - Memoriu de titluri, activitate, lucrări, Iași, 1981, 67 p. -In Memoriam Dr. Iorgu Arnăutu (1928-2003), p. 59, Pagini medicale bârlădene, nr. 60-61, 2003, p.59. BART, CONSTANTIN (1893-1978) MEDIC Medic și cadru didactic, Constantin Bart a fost și a rămas un mare nedreptățit, care a plătit cu prețul vieții libertatea de spirit și atitudinea sa umanitară, conformă cu etica profesiunii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 39, 162, 218, 220 ARTICOLE: -In memoriam Prof. dr. Maria Chiru (1917-1992), „Medicina Stomatologică”, martieaprilie 1997, vol. I, nr.2, p. 76 -BURLUI, VASILE, 67 de ani de învățământ medical stomatologic la Iași, „Pagini medicale bârlădene”, nr.48, martie 2002, p. 1-2 COJOCARU, ZENAIDA (1923-1988) FARMACIST Distins dascăl și pasionat cercetător, prof. univ. dr. Zenaida Cojocaru a fost o personalitate în domeniul Chimiei Farmaceutice. S-a născut la 13 noiembrie 1923, la Bălți - Basarabia. A absolvit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
15 iunie 1993MARINESCU , C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948 - 1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 26, 47, 135, 202, 256.TÂRCOVEANU, EUGEN, O lumină aprinsă pe bisturiu, ca o candelă. CONSTANTIN DOLINESCU, „Pagini medicale bârlădene”, anul IV, nr. 41, august 2001, p. 16 -LIȚU, MIHAI, Buțureanu Vladimir, Omagiu, Ed. Răzeșu, Iași, 1995, p. 63 -TÂRCOVEANU, EUGEN și CHIRIAC, ION, Istoricul chirurgiei românești (III), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași2000-vol. 104, nr. 3, p. 161
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nr.175(3475), 25 noiembrie 2002, p.2A.FRASIN, MIHAI, Prof. dr. Gheorghe Frasin (19221989). Memoriu de activitate, titluri, lucrări, Iași, februarie 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). -BURLUI, VASILE, 67 de ani de învățământ stomatologic la Iași, Pagini medicale bârlădene, nr. 48, martie 2002, p.1 GAIGINSCHI, ALEXANDRINA (1904 - 2002) MEDIC Personalitate marcantă a medicinii ieșene, prof. univ. dr. doc. Alexandrina Gaiginschi șia închinat peste patru decenii din viață dezvoltării microbiologiei, dar și activității didactice fiind un discipol al prof. univ.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870 -DUCA, EUGENIA și COMAN, GABRIELA, In Memoriam Mult stimată D-nă Prof. Alexandrina Gaiginschi, Doctor Docent în Științe Medicale, Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător de doctorate, profesor consultant, „Pagini medicale bârlădene”, nr. 59, februarie 2003, p. 8 GÂNJU, IOAN (1942-2002) PICTOR Ioan Gânju, denumit „un maestru al compoziției și formei, magician al culorii” a fost un pictor cu un simț plastic și intuitiv deosebit, care a avut toată viața, un discurs
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-PETRESCU, ZENAIDA, In memoriam Prof. dr. doc. Mircea Munteanu, 12 iulie 1913 - 24, septembrie 2002, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași - 2002 vol. 106, nr. 3, p. 643 - 645 -PETRESCU, ZENAIDA, In memoriam Prof. dr. doc. Mircea Munteanu (1913-2002), „Pagini medicale bârlădene”, nr. 57, 2002, p. 12 -DOBRESCU, GIOCONDA, In memoriam. Gânduri despre prof. Mircea Munteanu, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași2002, vol. 106, nr. 3, p. 646 NEAGOE, ION (1940-2001) ECONOMIST Distins dascăl și pasionat cercetător al economiei românești, prof.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Anuar Centenar I.M.F (1879-1979), p. 79 ARTICOLE: -RUGINĂ, VICTORIA, Prof.dr. Valeriu Rugină, Curriculum vitae, Iași, martie 2003, 37 p. mss (în arhiva autorului) -ZANOSCHI, GEORGETA, In memoriam Prof.univ.dr. Valeriu Rugină, „Pagini medicale bârlădene”, nr.60 - 61, 2003, p. 61 -IANCU, SMARANDA-LUMINIȚA, Prof. univ. dr. Valeriu Rugină, „Viața Medicală”, nr. 9, 2 martie 2001, p. 7ZANOSCHI, GEORGETA, In memoriam Prof. univ. dr. Valeriu Rugină, „Revista Medico-Chirurgicală”, vol. 107, ianuarie - martie 2003, nr.1, p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de a devora adevăratele comori literare pe care le avea în vasta-i bibliotecă. Așa mi-am dezvoltat pasiunea pentru comorile culturale ale lumii. La clasele 6, 7 și 8 am studiat limba română cu o altă somitate a învățământului bârlădean - prof. Gheorghe Tomescu, un om dintr-o bucată, de o cinste și de o integritate profesională de neegalat. Analizele literare și mai ales concluziile pe care le trăgea după ce discutam amplu problemele în cauză puteau fi inserate în cel mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
spunând că Regina Maria a României m-a iubit atât de mult, încât a vrut să mă treacă dincolo, în ziua când ea urma să fie înmormântată la Curtea de Argeș. Abia peste 20 de ani am aflat că salvatorul meu era bârlădean și se numea Chiriacescu. Acesta, ostracizat de regimul comunist, fără loc de muncă, nu avea mijloace de a trăi și nu de puține ori l-am ajutat bănește cât mai discret, o palidă mulțumire că-mi salvase viața. Puteam să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
găsește ca invitat la o nepoată în Bârlad. Am fost treaz până către ora șapte dimineața. Ninsese din belșug și vântul puternic spulberase zăpada. Plec spre casă, gândind că e mai bine să fiu la casa mea. Pe străzi, municipalitatea bârlădeană deszăpezise străzile. Mergeam din direcția spitalului către centru, pe strada curățată de zăpadă, deoarece pe trotuare zăpada ajunsese la 30 cm și nu se putea circula. Vizibilitatea era foarte redusă. Alunec și cad, merg mai departe, văd undeva trei inși
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
informație dacă nu te adresezi În limba oficială. Hotinul „platoșa Nistrului” este o atracție turistică europeană prin peisajul și istoria sa. Demografic județul Hotin avea o majoritate relativă de moldoveni iar satele Balcăuți, Balasinești, Româncăuți, Varticăuți, Șendreni, Secureni, Stroiești, Melinești, Bârlădeni atestă viețuirea românească. Expunerea ghidului cetății durează cam două ore și este semnificativă propagandei ucrainene. Nume de năvălitori cazaci, haiduci puși pe prădăciuni apoi eroismele „eliberatorilor” În 1940 și după 1944 vor să justifice actuala aparteneță a ținutului. Nici un cuvânt
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic de statură, fără pretenții, muncea din greu toată ziua. Avea trei fete. Locuiau cu toții în această lungă prăvălie, care după colț dădea într-o uliță, unde s-a născut pictorul Nicolae Tonitza. La Bizim, care
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Internat pentru a-și asigura situația materială. Între anii 1916 și 1917 a urmat Școala de ofițeri în rezervă și a luat parte la luptele de la Oituz, cu Regimentul 12 Infanterie din Bârlad. A participat la ședințele cenaclului literar Academia Bârlădeană (1917 - 1919), a fost actor al Teatrului Național din Iași (1918), s-a stabilit în Bârlad în 1919. Mai târziu a revenit în Iași, unde se căsătorește cu Getta Kernbach; devine ajutor de pictor la Teatrul Național din București (1923
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Personalitate plurivalentă, Victor Ion Popa al cărui nume este strâns legat de meleagurile bârlădene, a lăsat o moștenire cultural-artistică interesantă, caracterizată prin amploare, varietate și consistență. Poet, autor al unor volume de schițe și nuvele (“Povestiri cu prunci și moșnegi”, “Ghicește-mi în cafea”, “Bătaia”), romancier de talent (Velerin și Veler Doamne, Sfîrlează cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
Sunt născut în anul foametei (1947), an de foc în spirala numerologică. Tatăl meu, Dumitru Pântea, a venit din Ciceul transilvan la începutul sec. XX, stabilit în “Țara Berladnicilor” căsătorindu-se cu Ana Bogescu, dintr-o famile de vechi târgoveți bârlădeni. Școala primară am început-o la Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, iar gimnaziul la Școala nr. 2 Bârlad. Urmez cursurile Liceului Pedagogic Bârlad iar în anul 1969 sunt repartizat la Școala Generală din Satul Ghermănești, com. Banca. Din anul 1972
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
cerută - chipurile pentru o instituție culturală din Fălticeni, de publicistul Vasile Toporan, care n-a adus scrisorile la Muzeu; la fel a procedat cu scrisorile lui A. G. Stino către G. G. Ursu, pe care le-a cerut de la soția poetului bârlădean rezidentă În București. Din nou, Toporan s-a Învăluit În cea mai completă tăcere. Faptul mi-a fost confirmat de d-na Virginia Stino. Publicistul fălticenean era un acaparator, un om necinstit. 507 am reușit Încă până azi. În sfârșit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ura pe amândoi și nu mai vorbea cu noi, s-a făcut luntre și punte pe lângă directorul Complexului muzeal și a luat colecția acasă. Mai mult, la București a luat de la d-na Ursu, corespondența lui A.G. Stino către poetul bârlădean G. G. Ursu, mințind-o probabil că e pentru muzeele fălticenene. Am aflat noutatea, de la doamna Stino. Venerabilul profesor Virgil Tempeanu nu știa cât de negativ evoluase cel cu care... Începe cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dar eu, cum stăteam noi cu gurile căscate, îmi spun în sine "gata, azi plec acasă!" Și, într-adevăr, când m-am dus în colonie, de fapt când au început să vină schimburile, a venit la mine Nicu Movilă, tot bârlădean, care mi-a zis: "Gata, Sergiule, pleci acasă!" Pe el îl chemaseră, că tot Movilă îi zicea, dar nu se potrivea numele mamei și al tatălui decât la mine. A venit și nea Tudorică și mi-a zis și el
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și colaboratorii care încă de la 1886 au plănuit facerea unui dicționar istoric și geografic al României, pe Melchisedec, cu a sa „Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemenea numire", pe Iacob Antonovici cu ale sale 4 - 5 volume de Documente bârlădene, pe prof. N. Iorga, M. Costăchescu, Gh. Ghibănescu - și nu numai - dându-vă o minimonografie a localităților din cele trei foste județe ale Moldovei - Fălciu, Tutova și Vaslui, astăzi componente ale actualului județ Vaslui și ale județelor vecine. Îndemn, poate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]