1,715 matches
-
p. 315). footnote> . Numele de persoane formate de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu se poate stabili cînd apelativul a devenit nume propriu. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman <footnote Vezi Domnița Tomescu, Nume de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 20 - 21. footnote> , latinizînd propriile nume prin adăugarea terminației -us (Decebalus, Mucasenus), sau combinîndu-le cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote Cel de al patrulea termen, agnomenul, strict individual, era purtat numai de personalități ale lumii romane. footnote> , supranume care inițial se atribuia individual, apoi a devenit ereditar, aplicabilă numai cetățenilor romani, a început să se simplifice cînd era aplicată băștinașilor, renunțîndu-se la praenomen. În timp, formula se va simplifica și mai mult, ajungîndu-se la un singur termen, proces ce va fi stimulat și de practica religioasă, prin care noului născut i se dădea un singur nume. Nici onomasticonul latinesc nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ce mărturisea apartenența purtătorului la creștinism și, ca atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor adera la creștinism abia mai tîrziu. Prinsă între cele două puternice influențe, a onomasticii latine și a celei creștine, populația băștinașă, care de-a lungul întregii perioade de romanizare a fost mai numeroasă decît a noilor veniți, a păstrat practica străveche de a folosi nume cu corespondent în vorbirea uzuală, cărora biserica le-a adăugat, în timp, nume ale martirilor noii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mai mult, reducîndu-se la un simplu prilej de intrigi urîte, de ceartă meschină, de dezlănțuire de vanități mărunte și apetituri grosiere“ (1, 106) <footnote Între paranteze se indică volumul, din ediția citată la urmă, și pagina. footnote> . La petrecerile boierimii băștinașe, particulare sau oficiale, reprezentanții noii administrații erau totdeauna prezenți. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de marea națiune mamă“ (1, 96). Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de închipuit că la aceste petreceri, ca și în instituțiile sociale limba de comunicare era rusa, clasa dominantă a populației băștinașe contribuind la deteriorarea statutului limbii moldovenești. Mulți dintre boieri „se deprinseră să vorbească și între ei mai mult rusește, fără să piardă sentimentul de solidaritate națională românească“ (1, 110). Pierderea statutului de limbă oficială a provinciei, alături de cea rusă, de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
excese, la concluzii irecuzabile, cum ar fi aceea a unui Bacovia reprezentativ pentru ființa națională. Și mai e chipul unei epoci, aceea în care a trăit Bacovia, în diverse ipostaze. Și încă, "ideea de Bacău", aproape spectaculoasă, nu doar pentru băștinași. Dacă demersul biografic nu încape pe mâna unor amatori de biografie romanțată, de anecdotică frivolă și meschină, rezultatul este demn de toată prețuirea. Mă gândesc că și un adversar al biografismului ca Paul Zarifopol are cuvinte bune despre biografiile serioase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în configurația etnogenetică a românilor, fapt ce se împlini către sfârșitul intervalului pe care îl avem vedere (1918-1947), începutul interbelicului continuă să stea sub semnul latinismului. Un latinism care și-a probat vigoarea printr-o îndoită putere asimilaționistă: a populației băștinașe, precum și a slavilor migratori: Numai dela săvârșirea asimilării Slavilor se poate vorbi de limbă românească și de popor românesc. Asimilarea Slavilor a fost încercarea cea mai grea a puterii elementului roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului Statului Românesc" este aceea că "România Mare alcătuește un stat omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine care locuesc în mijlocul populației băștinașe" (Patrașcanu, 1937, p. 14). Unitatea etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
studenților și privarea de dreptul de a efectua repetiții înainte de spectacole. Ce s-a întâmplat la Cluj? D. T.: La Cluj am trimis nu mai știu ce secție era, dansuri moderne, și au fost condiții inumane acolo, amestecați cu studenți băștinași. Aici, la Iași, pregăteam camere speciale pentru invitați, aveam fișe cu fiecare formație sau ansamblu din centrele universitare. Era repartizată, de exemplu, la etaj 1, camera cutare, căminul cutare, aveam responsabil de formație care se ocupau de acest lucru de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de cercetare ale lumii te pot uimi prin vastele cunoștințe de sistematică a plantelor, folosind nomenclatura binară în nominalizarea speciilor. Ne-am putea întreba, fără să fim răutăcioși: și altceva ce mai știu? Oamenii din pădurile tropicale ale Amazoniei sau băștinașii din Australia nu folosesc nomenclatura binară în denumirea plantelor, însă le cunosc aproape pe toate din mediul lor de viață; însă le cunosc și toate utilizările din viața practică. Cunosc atât de bine plantele medicinale încât pot trata orice boală
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dublează acum, fără să se fi construit clădiri și locuințe pentru adăpostirea birourilor și funcționarilor refugiați. Mai mult chiar, în toamna anului 1941, toată populația evreiască din județ a fost comasată la Beiuș în vederea deportării în lagăre de exterminare; familiile băștinașe se restrâng în locuințele lor pentru a găzdui una sau mai multe familii evacuate. Părinții mei au găzduit în acest răstimp în locuința noastră familia rabinului din Tinca și încă două familii alungate din satele regiunii. Însă când, din motive
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pe trecere de pietoni cam tîrziu puțin. Dau puțin înapoi, este ceva? Nu, primesc răspunsul soției. Între timp sosește un Renault 4 și-l gongănesc puțin. Scandal în două limbi, română și arabă. Așteptăm poliția, spun eu calm. Cunoșteam psihologia băștinașilor, veșnic grăbiți, și scot un ziar cît un cearșaf, adus din Algeria. Încep să citesc, aparent calm, dar fierbeam și eu și fratele meu Victor de nerăbdare. Citești? mă întreabă arabul. Da, n-am reușit să-l citesc ieri. Profit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mari, între țări, între popoare. Să dăm o raită superficială în Cuba și... să luăm și luneta cu noi. Un prieten latino-american Colindînd lumea în lung și în lat am încercat să-mi fac prieteni cît mai mulți din rîndul băștinașilor. Omul este același peste tot, fie el chinez, arab, neamț sau canadian. Simte nevoia să comunice cu oameni aparți nînd altor culturi, să înțeleagă lumile din afara zonei geografice în care trăiește. Evident că și în Cuba mi-am făcut mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în fotolii. O boare ne mîngîie suav și inima își revine la bătăile ei regulate. Pușchea pe limba lui Rigoberto Señor Galdurralde Rigoberto trona pe băncuța înaltă, rezervată conducătorului. În costum cu fireturi și pălărie cu boruri largi, părea un băștinaș pe care secolele l-au uitat acolo, sus, pe banchetă. Marțial, mai plin de importanță decît căpitanul vasului Titanic, Rigoberto nu era omul care să agaseze turiștii cu propuneri de "plimbări romantice". Trăsura, calul și señor Galdurralde erau un grup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fiind interzisă prezența femeilor pe corăbii, spaniolii s-au descurcat cum au putut, creînd un hibrid ilegitim din două puncte de vedere. Acest copil ilegitim se chema "el gaucho" și nu era acceptat nici de spanioli și nici de populațiile băștinașe, indienii. El gaucho era un renegat care-și ducea viața în afara celor două comunități care l-au născut. Rasele amestecate, chiar dacă se detestau, au generat omul periferic, supărat pe toată lumea, care se conducea după principii inexistente, nesedimentate. Un lucru era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru copiii militarilor și ai funcționarilor, la care să fie atrasă și populația românească, spre a putea învăța să citească, să scrie și să socotească în limba germană 9. Aceasta cu scopul de a da posibilitatea tinerilor din rândul populației băștinașe să urmeze școli de un grad superior, ceea ce le deschidea pe viitor oportunitatea de a ocupa diferite funcții în aparatul de stat. Autoritățile centrale habsburgice au considerat că pentru început era necesar să se înființeze două școli normale, una la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dintre acestea a fost cea de creare a unei clase de negustori locali, apți să facă comerț în Orient, în provinciile mărginașe și de curând anexate, aflate la granița Imperiului otoman, precum a fost și Bucovina atât prin sprijinirea negustorilor băștinași, cât și prin favorizarea așezării și naturalizării în acestea a negustorilor aromâni, armeni sau greci, supuși otomani. Negustorii din Bucovina au întreținut, în toată perioada, un comerț activ între Viena, provinciile imperiale și Țările Române sau Turcia. Prin intermediul efortului lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina o perioadă nouă, marcată de faptul că, pentru prima dată de la înglobarea sa în componența Imperiului habsburgic, cel mai înalt post de conducere pe care îl avea regimul în ierarhia politico-administrativă din această provincie imperială era ocupat de un băștinaș, provenind din rândul elitei nobiliare românești. Activitatea pe care acesta o va presta în fruntea Administrației Bucovinei va fi marcată profund de evoluțiile politice interne din imperiu, marcate de reacțiunea conservatoare postiosefinistă, ca și de cele externe, dominate de războaiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu te mai simți singur într-o țară străină. De fapt prin felul nostru de a fi, Janeta și cu mine ne făcuserăm câteva cunoștințe bune în rândul fetelor din România care lucrau în Grecia, cât și în rândul grecoaicelor băștinașe, deși șederea noastră a fost doar de șapte zile. Privind ținuta pentru a merge la mănăstiri, Janeta era necăjită că nu avea fustă. Eu nu am fustă lungă. Îți dau eu una, că mi-a luat mai multe de-acasă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
făcusem atâta drum degeaba, ca să aflăm că între ora 12 și 17 totul este închis? Am urmărit apoi în Nei Pori și situația se prezenta la fel. Magazinele închise, pe stradă rar mai vedeai pe cineva, poate vreun turist, nu băștinaș. Toți erau la masă, își sorbeau cafeaua, se odihneau. Deci când este muncă, muncă, când este odihnă, odihnă. De aceea am spus că se respectă. Încă ceva am mai observat. Stilul negoțului la ei este asemănător cu cel al orientalilor
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
afirmația potrivit căreia Eminescu n-ar fi... modern. Tocmai el, întemeietorul poeziei moderne române! Probabil că "modern" va fi însemnând porno-literatura, bric-a-bracul, disoluția personajului, absența construcției, plus chewing-gum și telefon celular cu hands-free... De-a dreptul îngrijorător este că imprecațiile băștinașilor încep să sune tot mai aidoma celor proferate de frații noștri vitregi de la Chișinău aflați în solda caraghiosului Vasile Stati. Și pentru ei, Eminescu nu-i altceva decât un naționalist desuet, delirant, imitator servil, total depășit, xenofob împătimit... Nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici un străin în USA, Finlanda, Belgia, Cehia ș.a.m.d. O singură excepție, de fapt, doar aparentă: Canada. Fiind gazda tuturor emigrațiilor, își are componența națională în consecință și nimeni nu-i mai canadian decât altul evident, dacă uităm de băștinașii "indieni" care încă n-au nume de propus în top. Africa de Sud însă, chiar prezintă o foarte bizară excepție, oferindu-i loc onorabil, într-un clasament exclusiv african, lui... Mahatma Gandhi. De ce și cum nu știu. Oricum, pretutindeni s-a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-l desface, seara, îi ajunge până la coapse. Îmi place mireasma lui, care mă-mbată când suntem îmbrățișați, și simt până și-n trupul meu ofilit mângâierea lui obscură și fluidă. Prospețimea lui tactilă îmi dăruiește o nouă și nesperată tinerețe. Băștinaș Acum mă pricep și să ar pământul ca un băștinaș. Semăn grâul toamna, după ce am desțelenit ogorul cu un plug de lemn tras de o vacă, și visez, în timpul iernii, la felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lui, care mă-mbată când suntem îmbrățișați, și simt până și-n trupul meu ofilit mângâierea lui obscură și fluidă. Prospețimea lui tactilă îmi dăruiește o nouă și nesperată tinerețe. Băștinaș Acum mă pricep și să ar pământul ca un băștinaș. Semăn grâul toamna, după ce am desțelenit ogorul cu un plug de lemn tras de o vacă, și visez, în timpul iernii, la felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul și să-l păstrez în fânar. Mulg oile și prepar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
înfurii, la început... Apoi izbucnesc în râs. Cred că, atunci când suntem tineri, salvarea sufletului constă tocmai în această insolență amoroasă. Psyché Mă mai abat din gânduri mâncând niște poame minuscule și extrem de dulci. Numele lor e destul de lung în limba băștinașă, intraductibil în latină. Savoarea acestora reușește să mă umple de mulțumire și uit pe loc de orice lucru ce nu-mi procură plăcere. Mă tem că-mi pierd memoria, asemenea lotofagilor. Visez că trândăvesc ca ei și că nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]