3,370 matches
-
nici ziua nu vedeai prea multi în apă; bine, luând în considerare și procentul de turiști/vizitatori, comparativ cu alte plaji, cred că nu intrau mai puțini în apă, unde ziua în weekend abia vezi om la o ‘aruncătura de băț ușor’, iar noaptea cu atat mai puțin. Cum de puteau atâția oameni să lase în pace atâta apă chiar nu știu..? De “profesioniști” ce să mai zic, lipisind cu desăvârșire, ca ălora le-o trebui și lor ‘audiență.. )) Se întunecase
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
permis ca o națiune să își înlocuiască propria istorie, propriile tradiții, propriile particularități ce îi conferă identitatea, cum este cazul sportului național, oina. El este parte a stegului cultural românesc, preluată de la steagul dac. Într-o țară în care și bățul steagului e costisitor, într-o Românie care a devenit singura țară din Europa fără Coroană pe stemă, devine poruncitor pentru rezistența simbolurilor naționale ca oina să revină în caruselul de activități sportive naționale. ,,Fiecare sport practicat”, spune președintele Federației Române
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
da peste cap la comandă, strângând numai, sau lăsând mai lejere capetele cadrului care îl susțineau. Alteori tăiam cucută din care făceam stropitoare, o înțepam cu un mărăcine la unul din capete de mai multe ori, înfășuram cu cârpă un băț pentru etanșeitate și după ploaie, când toate șanțurile sunt pline de apă, trăgeam în chipul seringii și îi stropeam pe alții mai mici care s-ar fi nimerit prin apropiere sau numai gardurile vecinilor. Mai ales când ploua, îmi plăcea
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
apă, o cutie de metal cu gura în jos, carbidul înăuntru ținând degetul pe orificiul de evacuare, și apoi dam foc fie direct dacă aveam curaj, fie cu un cocean de porumb muiat în gaz și înfipt în vârful unui băț, punând focul mai de departe. Oricum se petreceau însă lucrurile, mai întotdeauna cutia de metal care zvâcnea încântându-ne, antrena inevitabil și noroiul care ne împroșca din cap până în picioare că ajungeam acasă de nerecunoscut. După ce am căpătat mai multă
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
câștigat un concurs de cunoștințe generale, la care au participat, în special fete de la liceu sau de la școala tehnică de contabilitate, toate de aceeași vârstă cu A, sora lui. Până când P a luat un chibrit de pe masă, a aprins un băț și uitându-se fix în ochii lui X, l-a întrebat ce stare de agregare are flacăra. Procurorul a vrut să spună că e gaz, dar nu era sigur. - E plasmă, a zis P și te rog să mă lași
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
împotrivitoare este foarte greu, dar nu e imposibil. Am văzut oameni care după ce s-au realizat profesioal, familial și financiar, au făcut tot posibilul să fie numai ei cei care au făcut asta și încercau să manipuleze și să pună “bețe în roate” celor din jurul lor pentru a-și hrăni egocentrismul, de a fi “cei mai cei mai”, având o o doză mare de dispreț, privind pe alții cu superioritate. Lupta cea bună? NU! Și parcă pentru unii nu e îndeajuns
DESPRE LUPTELE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349390_a_350719]
-
este nevoit să-și învețe opera pe de rost - mii de versuri și chiar proză. În scopul acesta este concepută o adevărată tactică de muncă: „(...) am inventat niște mătănii bazate pe un sistem metric și, în închisorile de tranzit, mărunțeam bețe de chibrit în chiștoace pe care le mutam dintr-un loc în altul. Către sfârșitul stagiului meu de lagăr, după ce am devenit mai încrezător în capacitatea memoriei mele, am început să scriu și să învăț dialoguri în proză și chiar
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
o lume care ne relatează despre trecutul său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10 mai 2013. Drepturi
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că sunt pe lista de deputați comunali sau raionali. Unii dintre ei nu aveau nici WC în curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un sot foarte gras, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un WC făcut din bețe de flarea soarelui și nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
poți sădi flori, sau secera grâu. Același lucru este și cu mintea; trebuie să zboare. „ Uimită la felul cum vorbea, priveam nestingherită la fotografii. Am întrebat ale cui sunt lucrările din fotografiile respective. Sunt lucrările mele, le-am executat din bețe de chibrit . Vedeți dumneavoastră, aici la Dorohoi, nu sunt păduri imense; ici și colo întâlnești pâlcuri - palcuri si întinderi pentru agricultură. Pe lângă fotografie, fac și aceste miniaturi fiind necostisitoare material și bine de prelucrat. Fac acestea , în dorința de a
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
atent, la varietatea temelor compoziționale imaginândumi-le una lângă cealaltă, ca o sinteză , el artistul - fotograf, inspirându-se din viața de zi cu zi, punând fiecărei lucrări strălucirea unui lucru bine gândit. Ca un meșter virtuoz, a reușit să facă din bețe de chibrit, o creație profundă, dând plăcere ochiului, celui ce le privește. Amintire, Apa trece..., Cununie, Compoziție , Tăietorii de lemne, Vânătorul, Solist-vocal. Aceste titluri de lucrări, sunt doar o parte dintre ele. Pe lângă linia unduioasă a bețelor ( a mai folosit
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
să facă din bețe de chibrit, o creație profundă, dând plăcere ochiului, celui ce le privește. Amintire, Apa trece..., Cununie, Compoziție , Tăietorii de lemne, Vânătorul, Solist-vocal. Aceste titluri de lucrări, sunt doar o parte dintre ele. Pe lângă linia unduioasă a bețelor ( a mai folosit și alte elemente ca accesoriu , pentru executarea lor ) de chibrit conturate în musculatura personajelor ce sunt legate de pământ și cer, reușește să pună în valoare, materia vie în mișcare. Tonurile decorative folosite la colorarea acestora sunt
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
la colorarea acestora sunt pline de viață și căldură, iar de pe chipul oamenilor se poate sesiza ușor, desprinderea vieții lor interioare cu toate frământările lăuntrice ale fiecărei zile. Iată cum Marius Petrescu, prin fotografia sa la propriile lucrări executate din bețe de chibrit, ne conferă expresia sa emoțională din care nu lipsește farmecul gândirii și adevărul zilelor noastre . V-am împărtășit această părere spontană, care nu a rămas nepăsătoere la imboldul său creator. Simplu și modest, se bucură atunci când prin creațiile
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
prin care se putea strecura la nevoie un om, cel mult un om cu o bicicletă. Iar pe grilajul acela, vopsit în alb, lăsaseră să se cațere o tufă de caprifoi. Fără tufa de caprifoi, grilajul, oricât îl înzorzonaseră cu bețe de fier-beton, sudate ba cruciș, ba curmeziș, oricâte arcuri și arculețe îi montaseră deasupra, n-ar fi avut niciun haz. Ca orice grilaj, de altfel. Dar caprifoiul îmbrăcase metalul, semănând cu un cojoc mițos de frunze și flori galbene, mirosind
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
fugitiv cu privirea revistele expuse pe un rastel, apoi le spusese, atât lui, cât și vânzătorului: Poate că nu m-ați crezut când v-am vorbit de Jardin du Luxembourg. Dar eu acum lângă ea locuiesc, la o aruncătură de băț. În 6e arondissement... Se uitase scurt la hemiplegicul care, stânjenit, își abătuse privirea într-o parte. Totuși, cum de?... pornise involuntar să-l întrebe, dar se întrerupsese, fiindcă, avusese brusc revelația, era o dovadă de impertinență să se intereseze de
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă de conștiință artistică și prin folosirea deosebită în vorbirea personajelor, punând în gura fiecăruia cuvinte potrivite felului său de a fi.Numele personajelor sunt alese de scriitor în mod intenționat pentru
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc, bairam. Bazar, bădie! Buticarul: Bre, basarabeanco, bagă-ți bagajele‑n boxă! Basarabeanca: Bebe bateristu’: Bună bucățică! Beton! Buticarul (bățos): Bă, basarabeanco, bagă
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
Da’, tanti Săndică, avei mata un chitonag de fier, îl mai ai? întreabă vecinul din stînga. - Ți-l dau acuma, Lică, zice mama. - Parcă ce, îi mare lucru să ne bombardeze și pe noi? Rușii îs la o azvîrlitură de băț. Nici n-apuci să pui ceapa și boaf! bomba peste noi. Mai vrea cineva niște harpagic, că mi-o mai rămas? zice și vecinul din dreapta. Îndreptîndu-și șalele trudite, mama se uită în zare înspre dealul neguros al Păunului, parcă să
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
plecați la casele voastre azi, cât a mai rămas din zi, și mai ales la noapte... Căci atât mai avem di petrecut împreună. Ba, și mâine o bucățică de zi... Cam cât îi trebuie soarelui să se ridice de-un băț de prăjină... - Ce spui tu, Vasile?! D’apoi asta numai Domnul o știe... Tu bâigui, dragă frate, căci așa-i omu' la suferință. Și n-apucă soră-sa Ileana să-și termine vorba, că bătrânul i-o reteză, cu repezeala
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]