2,818 matches
-
Pe urmele lui I.L. Caragiale, prozatorul satirizează gazetari demagogi, lipsiți de convingeri și idealuri majore (Bobocii națiunii) sau eternul vis al românului de a se vedea la pensie (La masă). Cea mai realizată rămâne schița Bătrâna, care creionează mediul meseriașilor bănățeni. Preocuparea dominantă a lui H. este însă folclorul, „căruia i-a adus servicii atât de prețioase” (I. Breazu). S-a format ca folclorist sub imboldul acțiunilor întreprinse de I. Al. Lapedatu și I. Micu Moldovanu, profesorii săi de la Brașov și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența științifică a alcătuirii ei” (Ovidiu Bârlea), aprecieri ce pot fi extinse, în bună măsură, și asupra celorlalte. H. a lucrat ca un folclorist riguros, indicând principalele detalii tehnice ale culegerii: culegătorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
relațiile acestuia cu literatura cultă. Li se alătură importante indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual de istoria literaturii române, Caransebeș, 1893; Schițe umoristice, Caransebeș, 1897; Convorbiri pedagogice alese și prelucrate, Caransebeș, 1898; Simeon Balint. Viața și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
importante indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual de istoria literaturii române, Caransebeș, 1893; Schițe umoristice, Caransebeș, 1897; Convorbiri pedagogice alese și prelucrate, Caransebeș, 1898; Simeon Balint. Viața și luptele lui în Munții Apuseni ai Ardealului la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu, 1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
1913, 3; Ion Breazu, Literatura Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935, 86-88; Ion Breazu, Iosif Hodoș, T, 1941, 7-8; Enea Hodoș, Din activitatea mea de folclorist, AAF, 1945, 7; Ion Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
AAF, 1945, 7; Ion Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania, Cluj, 1969, 33; Bârlea, Ist. folc., 303-306; Dicț. lit. 1900, 440-441; Virgiliu Florea, Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 317-318; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
rubrica „Țintar” (1933-1937). De multe ori, sub pseudonime diferite, redacta în același număr de ziar sau de revistă o suită de articole. A colaborat la „Bilete de papagal”, „Caiet”, „Viața de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
alte nume: Verona Brateș, Vasile Copilu-Cheatră, Vasile Bucur. În genere, mai ales în perioada în care periodicul s-a transformat în cotidian, nivelul liricii publicate scade. Proza găzduită este modestă. Printre publiciștii revistei se numără Vasile Netea (Note pentru literatura bănățeană), Raoul Șorban (Viață culturală românească în Ardealul de Nord), alături de Ion Groșanu, Ion N. Voiculescu, Livia Chiriacescu, Vasile Adam, Traian Stoica, Corneliu Albu, Gabriel Țepelea. Alți colaboratori: Liviu Rebreanu, Perpessicius, Gh. Moldovan, Ștefan Manciulea, Ion Berindei, I. A. Terebești (Nae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
de veacuri, în deplină înțelegere cu românii majoritari, pe teritoriul țării noastre. Așa se face că au apărut în R.F.G., la scurtă vreme după deschiderea ambasadelor la Köln și București, organizații ale germanilor din România. Asociația sașilor transilvăneni, Asociația șvabilor bănățeni și Asociația germanilor dobrogeni sunt organizații care numără cca 600 mii de membri și ființează și în zilele noastre în Germania reunificată. Atunci plecarea masivă a nemților din România era considerată de conducerea comunistă ca un "element pozitiv" (statul vest-german
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fost un fapt trecut la întoarcerea lui acasă. De ce sârboica Milena putea lua cu ușurință pe românul Munteanu ca bărbat, iar românca Persida se izbește de opoziția ambelor familii când e vorba de alăturarea ei neamțului Națl? Erau în târgul bănățean altele relațiile dintre români și sârbi decât cele între români și germani? La supărare, Mara aruncă vorbe grele: Națl care sucește mințile fetei ei e spurcatul de neamț, iar de Hubăr femeia se plânge că-i e alături în afaceri
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997, p. 78. 47 Idem., p. 90. 48 Idem., p. 77. 49 Acesta e titlul unei incitante monografii a specificului bănățean, o carte-document pe care Cornel Ungureanu, din postura criticului-reporter, a publicat-o în 1980. 50 Cornel Ungureanu, Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002, p. 38. 51 Radu G.Țeposu, "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, Proză scurtă, O, 1981, 1; Voicu Bugariu, A privi cu răbdare lumea, LCF, 1981, 7; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, VIII, Suceava, 1997, 55; Ion Marin Almăjan, Panorama existenței unui oraș, „Renașterea bănățeană”, 1997, 2216; Simona Popovici, Hologramă a orașului în 45 de... „Povestiri”, „Agenda zilei” (Timișoara), 1997, 122; Nicolae Havriliu, Joc între iluzie și realitate, „Anotimpuri literare”, 1997, 20. R.B.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin ce anume considerați că se diferențiază oltenii la nivel national? Care ar fi deosebirile dintre olteni, moldoveni, ardeleni și bănățeni? Obiective: • Nu este nevoie să fie reluate informațiile menționate mai sus despre calitățile oltenilor • Oferirea unei imagini comparative: personalitatea olteanului în contrast cu alte modele regionale de personalitate (a ardeleanului, bănățeanului etc.) 4.2. Viața religioasă a oltenilor 4.2.1. Ne
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a Universității din Timișoara (1960- 1965). Obține doctoratul cu o teză despre V. Voiculescu (1984). După absolvire va fi profesor la Vălișoara (1965-1966) și Zăgujeni (1966-1968), județul Caraș-Severin, referent literar la Teatrul de Stat din Timișoara (1968-1970). Debutează la „Scrisul bănățean” în 1961, iar editorial în 1975, cu volumul La umbra cărților în floare, conținând o parte a foiletoanelor publicate în„Scrisul bănățean” și în „Orizont” din 1963, când începe să țină cronica literară a revistei, la care în 1970 va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
1965-1966) și Zăgujeni (1966-1968), județul Caraș-Severin, referent literar la Teatrul de Stat din Timișoara (1968-1970). Debutează la „Scrisul bănățean” în 1961, iar editorial în 1975, cu volumul La umbra cărților în floare, conținând o parte a foiletoanelor publicate în„Scrisul bănățean” și în „Orizont” din 1963, când începe să țină cronica literară a revistei, la care în 1970 va deveni redactor, iar în 1990 redactor-șef adjunct. A colaborat la majoritatea revistelor culturale din țară (mai frecvent la „România literară”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
o schiță umoristică în „Veselia”. Cu versuri, proză, articole avea să mai colaboreze (semnând și cu pseudonimele Silex și Tudor Praștie) la „Adevărul literar și artistic”, „Romanațul”, „Brașovul literar și artistic”, „Acțiunea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Ramuri”, „Universul literar”, „Vremea”, „Scrisul bănățean” și altele, printre care „Tribuna”, „Astra”, „Transilvania”. În asociere cu Șt. N. Ricman scoate la Caracal periodicul „Vremea” (până în 1931 figurând numai el ca director), iar cu Eugen Constant, la Sibiu, „Provincia literară” (1932-1934) și „Armonia literară”. A contribuit la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
ruptură din anii ’80 - ’90”. Structurate în aceeași manieră ca și în cartea dedicată prozei, articolele cuprinse aici se intitulează Antologia poeziei române în secolul XX în viziunea și traducerea lui Marco Cugno, Antologia critică a lirismului bucovinean, Antologia poeților bănățeni, dar au în vedere și pe Constantin Abăluță, Ruxandra Cesereanu, Aura Christi, Ștefan Aug. Doinaș, Marius Ianuș, Dan Laurențiu, Grete Tartler, Matei Vișniec ș.a. Autorul își concentrează atenția asupra scriitorilor pe care îi percepe ca apropiați spiritului său, iar prezentările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Lazăr”, își trece, în martie, licența în filosofie, obținând calificativul magna cum laude; doctoratul și-l va lua cu același calificativ în 1937, în fața unei comisii prezidate de C. Rădulescu-Motru, cu teza Modalitatea estetică a teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Având totdeauna în minte o arhitectură programatică - trezirea conștiinței naționale în contextul mutațiilor politice dramatice survenite după încheierea războiului sau stimularea, odată cu sentimentul solidarității civice, a individualității și spiritului critic -, scriitorul abordează, în rubrici intitulate „Exerciții de conversație”, „Prin sate bănățene” sau „Săptămâna politică”, domenii dintre cele mai diverse, de la lecții de scriere corectă a limbii române la cronici culturale și dramatice, de la note de călătorie la comentarii ale realităților politice din Vechiul Regat -, extinse, acestea din urmă, până la proporțiile unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1924. Debutase editorial, în 1923, cu Versuri. Ideea. Ciclul morții. Între 5 ianuarie și 15 martie 1924 editează și conduce publicația „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, unde încearcă să pună în practică o idee pentru care militase încă din perioada bănățeană - organizarea „muncitorilor intelectuali” într-o structură care, așa cum va afirma mai târziu, în eseul Despre noocrația necesară, ar încununa „cea din urmă revoluție” și ar consfinți ceea ce, în patetismul vizionar al scriitorului, ar trebui să fie „ordinea definitivă” a lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la Școala din satul Alba, comuna Hudești. A plecat apoi la Timișoara și a urmat un curs de calificare de 1 an la Școala profesională M. I. U. în anul 1978, s-a înscris la cursurile serale liceale din cadrul Colegiului Bănățean unde a făcut două clase, iar clasa a-XIII-a a terminat-o la Liceul Ion Creangă din București. Activitatea sportivă a început-o în anul 1977 la Clubul sportiv Politehnica Timișoara sub îndrumarea antrenorului Ladislau Wilemsz. în anul 1978 s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o arie de divergență a graiurilor limbii noastre. Astfel, s-a consolidat ideea adăpostirii, în cadrul provinciei, a ceea ce înseamnă vatra românească 117. Dar poate ar trebui să ne uităm spre Transilvania, mai degrabă, ca un areal de convergență între graiurile bănățene (din zona Hunedoarei), cele crișane (din zona Clujului), cele moldovenești (din zona Bistriței și a Mureșului superior) și cele muntenești (din zona Brașovului și Sibiului). În Moldova, există tendința de a observa în specificul graiurilor, determinat de fenomenul palatizării, o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Lucian Blaga” din Sibiu. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la școli generale din Fratoștița, Tatomirești și Brădești, județul Dolj, la Liceul Agricol din Filiași (din 1975), Liceul Industrial nr. 10 din Timișoara (1982-1990) și la Colegiul Național Bănățean din Timișoara. Este redactor-șef la „Caietele Dacoromâniei” și director al Editurii Aethicus din Timișoara. Publică primele versuri în „Povestea vorbei”, suplimentul revistei „Ramuri”, în 1966. Colaborează la „Ramuri”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Transilvania” ș.a., semnând și Ion Viespan, D. Dacian-Bradu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]