976 matches
-
PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu București, 16 iunie 2016. Nr. 436. Anexa 1.1 STEMA comunei Bărăganul, județul Brăila Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bărăganul, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Bărăganul, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un plug de argint așezat pe o câmpie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu București, 16 iunie 2016. Nr. 436. Anexa 1.1 STEMA comunei Bărăganul, județul Brăila Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bărăganul, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Bărăganul, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un plug de argint așezat pe o câmpie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
fi pământul ocupat de clădiri sau căi de acces; 2. suprafețe improprii producției agricole, înțelegându-se că pot fi cultivate numai prin mijloace extreme ce nu sunt în mod normal realizabile pe o exploatație agricolă, de exemplu, terenuri mlăștinoase și bărăganuri etc. 3. grădini de odihnă (parcuri și peluze). H/02 Suprafața împădurită I. Suprafețe acoperite de copaci sau arbuști de pădure, inclusiv plantații de plopi în interiorul sau în afara pădurii și pepinierele de copaci de pădure cultivate pe teren împădurit pentru
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
G) și răchitării (G/06). - suprafețe de copaci izolați, grupuri sau șiruri de copaci (H/03), - parcuri (H/03), grădini (parcuri și peluze) (H/03), pășuni (F/01 și F/02) și pășuni brute nefolosite (H/01), - teren mlăștinos și bărăganuri (F/01 sau H/01), - pepiniere arboricole comerciale și alte pepiniere în afara terenului împădurit (G/05). H/02 (f) Suprafețe împădurite îngrijite în principal pentru vânzarea lemnului produs I. Suprafețele împădurite ale exploatației care trebuie să respecte măsuri menite să
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, putând furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
trecutul românesc’, „Istoria orașului Călărași de la origine până la anul 1852’, etc, primind de două ori premiul Oroveanu de la Academia Română. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, în ziarele ’ Acțiunea’ și ’Pământul ’ a publicat articole despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. În aprilie 1833 a descoperit documentul prin care Călărașii deveneau reședința județului Ialomița. În arhiva lui Nicolae Mavros descoperă documente inedite despre revoluția lui Tudor Vladimirescu, documente pe care le-a publicat pentru prima dată la Călărași. A fost ales
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
el a permis, în decursul vremurilor, dezvoltarea multor activități economice și culturale. Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, „slobozie” care desemna o localitate nou înființată care era scutită de anumite dări. Orașul, așezat în mijlocul Câmpiei Bărăganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor și tătarilor; pentru a încuraja oamenii să se așeze aici, ei erau scutiți de aceste dări, de aici și numele. Municipiul Slobozia este poziționat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
unor așezări umane în perimetrul actual al orașului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca și prezența neîntreruptă a comunităților locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanță. Așezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiței, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Brașov, București, apoi Orașul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) și, in
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Producere și Industrializare a Cărnii de porc (IPIC), Combinatul Chimic, Întreprinderea de Morărit-Panificație (IMP), Întreprinderea de Colectare și Industrializare a Laptelui (ICIL), întreprinderea de ulei și altele. în luna februarie apărea revista "Provincia", iar în luna iulie ansamblul folcloric "Doina Bărăganului" efectua un turneu de două săptămâni în Franța. În sfârșit, tot în această perioadă a fost eliberată prima autorizație de liberă practică privată (conform Decretului-Lege nr.54) și a fost repartizat cu ușurință de municipalitate un spațiu pentru activități comerciale
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
populației se explică și prin existența celor două cartiere de tip rural al municipiului Slobozia și anume: Bora și Slobozia Nouă. În ciuda restructurărilor și privatizării unităților industriale din perioada 1995 - 2000, Slobozia a rămas cel mai important centru industrial al Bărăganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camerei de Comerț și Industrie Ialomița în topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principală industrie sunt prezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81, iar în topul anului 2004, 34
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
și Urziceni. Orașul se află în partea de nord-est a județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătut de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța; din acest drum, la se ramifică șoseaua națională DN21A, care duce spre Bărăganul (județul Brăila; unde se termină în DN21) și șoseaua județeană DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiței la Slobozia și mai departe către Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Constantin Brâncoveanu este un sat în comuna Dragalina din județul Călărași, Muntenia, România. Satul Constantin Brâncoveanu, din comuna Dragalina, județul Călărași se află, din punct de vedere geografic, în centrul Câmpiei Bărăganului, la 10 kilometri sud de Slobozia, reședința județului Ialomița, 32 de kilometri nord de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
Ialomiței). Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică sunt terenuri arabile (Bărăganul). La vest se află comuna Unirea (fosta Șocariciu), iar la est se află comuna Borcea, distanța dintre localități fiind relativ mică în această zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jegălia se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
unde se termină în DN31). Lângă satul Coțofanca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ305, care duce spre nord-est la Nicolae Bălcescu și Lehliu (unde se termină tot în DN3). Sub aspectul morfologic zona aparține părții de nord-vest a Bărăganului sudic, iar din punct de vedere climatic zona prezintă o climă continentală excesivă cu contraste mari de la vară la iarnă, puse în evidență de factorii climaterici caracteristici fiecărui sezon. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gurbănești se ridică la
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic). Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este de 4.148 hectare Teritoriul administrativ al comunei Tămădău-Mare, se învecinează : Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tămădău Mare se ridică la de
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
luni, 3 decembrie 2007, s-a mutat la Domnul părintele Zosima Alecu, starețul acestul schit. Ulterior, în 2008, Schitul Tăriceni a fost transformat în mânăstire de maici, stareță fiind Sebastiana Gâtlan, având viețuire de obște. Lăcașul de cult din inima Bărăganului a ținut prima pagina a jurnalelor când a explodat bomba: stareța Sebastiana Gâtlan(40 de ani) de la Tăriceni a dat naștere la gemene, pe 27 noiembrie 2011, la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală. Pentru a reface imaginea șifonată, Episcopia Sloboziei
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Plevna este un sat în comuna Lupșanu din județul Călărași, Muntenia, România. Pe teritoriul actual al satului Plevna, amplasat în Câmpia Lehliu, subunitate a Bărăganului Mostiștei, parte a Câmpiei Române, ca o destinație „adăpostită” și prielnică a transhumanței, își aveau adăposturile sezoniere, tradiționale deja, păstori din Câmpulung și Buzău, ce se ocupau și cu plugăritul. Poate nu întâmplător și nu exclusiv pentru relieful determinat de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Bucu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în câmpia Bărăganului, pe malul stâng al Ialomiței. Prin comună trec șoseaua națională DN2A care leagă Slobozia de Constanța (localitatea de reședință aflându-se cam pe la jumătatea distanței dintre Slobozia și Țăndărei), precum și calea ferată Slobozia-Țăndărei, cale ferată pe care este deservită de
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Amara Nouă. Se află în partea centrală a Câmpiei Bărăganului, la 7 km nord-est de municipiul Slobozia din același județ. Include în arealul său administrativ "Stațiunea balneoclimaterică" "Amara" cu caracter permanent, aflată la 2 km de orașul cu același nume. Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Cavaler, alături de alți actori, "„pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”". Debutul cinematografic s-a produs cu filmul "Ciulinii Bărăganului" din 1957, interpretând rolul lui Tănase. Și-a evidențiat talentul în ceea ce privește filmele istorice în "Neamul Șoimăreștilor" din 1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut "De-aș fi Harap Alb" (1965), regizat
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
război mondial s-au înregistrat peste 50 de morți și dispăruți numai din acest sat . În perioada 1951 - 1955 un număr însemnat de locuitori ai comunei Devesel, au fost dislocați stabilindu-se domiciliul obligatoriu în satele nou înființate în Câmpia Bărăganului. În acea perioadă, după proclamarea Republicii Populare Române și naționalizarea din 1948 a principalelor mijloace de producție a urmat perioada formării primelor întovărășiri înființate pe raza comunei în anii 1950-1951, întovărășiri care s-au transformat până în anul 1962 în cooperative
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]