5,357 matches
-
să-mi ceară să-l iert că... Ce vrei? Nu toți sîntem ca la Evanghelie... Theo era tînăr, frumos; adusese cu el o anume puritate..., o... Un timp, profesorul stă ca paralizat, apoi, dintr-o singură mișcare, o prinde pe bătrînă de umeri, izbind-o de perete, căutîndu-i cu degetele gîtul: Scorpie bătrînă, de ce nu mi-ai spus pînă acum, de ce?! Ai lăsat-o pe fiică-ta să-și bată joc de mine. Atunci, în '54, mi-a arătat actul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mi-a arătat actul de naștere al fetiței, zicînd că-i a mea, iar eu m-am speriat de moarte... De ce-a făcut-o?! Pentru că i-ai întors spatele după ce ți-ai bătut joc de ea ripostează cu fermitate bătrîna, dar profesorul continuă să țipe: Ba mi-a reținut, la agenție, și bilet lîngă tine, scorpie! strînge cu putere gîtul femeii. Cînd o vede pe bătrînă căzută în genunchi, în zăpadă, privindu-l cu ochii măriți, spune, umplîndu-și vorbele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
i-ai întors spatele după ce ți-ai bătut joc de ea ripostează cu fermitate bătrîna, dar profesorul continuă să țipe: Ba mi-a reținut, la agenție, și bilet lîngă tine, scorpie! strînge cu putere gîtul femeii. Cînd o vede pe bătrînă căzută în genunchi, în zăpadă, privindu-l cu ochii măriți, spune, umplîndu-și vorbele cu dispreț: Și eu, care l-am venerat pe tatăl ei, de la care am învățat atîtea... În nici un caz nu cred c-ai învățat de la soțul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai învățat de la soțul meu să dai declarații ca acelea aflate la dosarul lui! Și despre mine ai declarat că afișez insolență față de elevii de la seral, "față de toți cei proveniți din rîndurile clasei noastre muncitoare, forța de elită..." îi strigă bătrîna, apoi o rupe la fugă spre ușă, dincolo de care, tupilată, stă cățelușa. Odată ușa deschisă, cățelușa o zbughește afară în zăpadă, zbătîndu-se din răsputeri să scape cînd e prinsă și luată în brațe să fie dusă înăuntru. Pușa, mama n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care, tupilată, stă cățelușa. Odată ușa deschisă, cățelușa o zbughește afară în zăpadă, zbătîndu-se din răsputeri să scape cînd e prinsă și luată în brațe să fie dusă înăuntru. Pușa, mama n-a pățit nimic, hai la căldură o mîngîie bătrîna și o sărută între urechi, intrînd cu ea în brațe în restaurant. În urma ei, aruncat la perete de vînt, profesorul privește în gol, pe lîngă creanga cea mai de jos a stejarului. "Înainte nimic, înapoi pete multe. Pînă și Doina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fi potrivit... Cît despre... ce-i rău în vorbele lui?! Rele sînt gîndurile mele. Adică eu, pentru el... se înfioară Aura, zărindu-și obrazul în oglinda de pe hol nu contez decît ca prietenă?! Sînt oare chiar atît de urîtă, de bătrînă?!.." Întrebarea asta o doare profund și-n durerea ei nu-i rămîne decît să se agațe cu gîndul de Radu, singurul despre care știe că a iubit-o cu adevărat. Și, îndrăgostită ca pe vremuri, începe să pregătească hainele bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
au cedat deja..." Ieși afară! bate el cu palma ușa e blocată, cred că se dărîmă vreun perete. Dărîme-se mormăie Mircea Emil, căscînd somnoros. În sala restaurantului, pasagerii devin tot mai nervoși din cauza scheunatului cățelușei, care se zbate în brațele bătrînei. Dă-i drumul pe jos, o fi vrînd și ea să facă ceva spune un pasager. Maria Bujoreanu știe că nu asta vrea cățelușa, dar îi dă drumul, să facă pe plac celor care o ceartă mereu. Ajunsă jos, cățelușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ceva spune un pasager. Maria Bujoreanu știe că nu asta vrea cățelușa, dar îi dă drumul, să facă pe plac celor care o ceartă mereu. Ajunsă jos, cățelușa o zbughește înnebunită spre ușă, dar pe la jumătatea drumului se întoarce la bătrînă, își înfinge colții în poala paltonului cu care e îmbrăcată stăpîna și trage în direcția ușii. Bărbate, ai dreptate, se întîmplă ceva! se sperie țăranca, sărind în picioare, strîngîndu-și sumanul la piept, amintindu-și că, în '40, așa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
una, cred c-o să mi se învinețească ochiul stîng... Ia du-i la inspectorat, vezi ce-i cu ei, că de-atîta viscol, au luat-o razna cu toții... Plutonierul salută și pleacă, lăsîndu-l pe ofițer să se plimbe agale pe peron. Bătrîna cu ochelari, strînsă lîngă brațul soțului, tremurînd, pleacă spre centru. Maria Bujoreanu scoate de la bagaje coșul de nuiele, așterne broboada și pune cățelușa în culcușul format, după care, plimbîndu-se într-o parte și-n alta, caută cu privirea printre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scoate de la bagaje coșul de nuiele, așterne broboada și pune cățelușa în culcușul format, după care, plimbîndu-se într-o parte și-n alta, caută cu privirea printre cei din jur. Am, am strigă copilul din brațele mamei, întinzînd mînuțele spre bătrînă. Stai, drace, liniștește-te odată! îi dă maică-sa una la fund, apoi prinde sacoșa lăsată jos și pornește spre autobuzul local. Studenta sărută copilul din brațele tatălui, apoi, pentru că celălalt s-a depărtat cam mult, îi face semn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așteaptă nimeni și, trecîndu-și mereu palma peste capul cățelușei, pornește către centrul orașului. În urma ei, profesorul continuă să rămînă sprijinit de un stîlp, amintindu-și ultima discuție cu Lazăr, pe care l-a căutat un procuror sau ofițer, aude rîsul bătrînei, că fata e a ei, făcută cu un muncitor insolent "am subliniat cuvîntul în declarație", își amitește el cu tristețe de declarația dată atunci -, parcă o și vede pe Maria disperată, ieșind de după panouri, prinzîndu-l de braț, apoi, a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în fiecare an, o tânără fată trebuia încredințată ca soție lui Hebo, zeul Fluviului Galben, altfel acesta provoca inundații. Slujbașii locali și o vrăjitoare asigurau cu zel împlinirea acestui ritual căci, în cinstea acestei căsătorii anuale, ei percepeau taxe exorbitante. Bătrâna vrăjitoare se ocupa chiar ea de alegerea noii mirese ce urma a fi sacrificată zeului Fluviului Galben. Când vedea o fată frumoasă provenită dintr-o familie sărmană, bătrâna anunța autoritățile și copila era imediat adusă cu forța. În ziua căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acestui ritual căci, în cinstea acestei căsătorii anuale, ei percepeau taxe exorbitante. Bătrâna vrăjitoare se ocupa chiar ea de alegerea noii mirese ce urma a fi sacrificată zeului Fluviului Galben. Când vedea o fată frumoasă provenită dintr-o familie sărmană, bătrâna anunța autoritățile și copila era imediat adusă cu forța. În ziua căsătoriei, fetei i se cerea să se așeze pe un așternut de bambus și pe urmă era aruncată în apa rece. Pe malul fluviului, vrăjitoarea săvârșea atunci un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
În ziua căsătoriei rituale anuale cu Hebo, Ximen Bao s-a dus pe malul fluviului cu soldații săi. La scurt timp, toată protipendada orașului se grăbi către fluviu ca s-o vadă pe fata aleasă drept sacrificiu. Era acolo și bătrâna vrăjitoare. Atunci, Ximen Bao ordonă: Aduceți-mi viitoarea mireasă, vreau să văd dacă e sau nu frumoasă! Când fata ajunse în fața lui, el îi aruncă o privire și spuse: Nu. Fata asta nu e destul de frumoasă pentru a fi soția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
direcția literaturii pentru copii și adolescenți și apoi, chircindu-se, s-ar avînta spre dreapta - și acolo, vîrful săbiei lui s-ar Înfige În Cartea de bucate a lui Betty Crocker. O a treia Întrebare, de data asta din partea unei bătrîne În balonzaid, cocoșată și urîtă, are parte de aceeași deferență obișnuită. O reverență adîncă, o piruetă cavalerească, două șfichiuituri rapide În aer și Puterea gîndirii pozitive și Artrita și bunul simț se află la picioarele ei. Bravo, bătrîne amice Athos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de spiriduși. Aveau chipuri blînde, mai ales mama lui, care cred că fusese o femeie Înaltă pe timpuri, Însă acum era extrem de cocîrjată. Arătau ca dintr-un basm, și am lăsat-o pe mamă să-mi intre În gînduri, ca Bătrîna din povești. Cu ei se afla și un tip brunet, mai tînăr Însă nici el tînăr În adevăratul sens al cuvîntului, și care cred că era fratele lui Jerry, fiindcă și el avea căpățîna mare, și l-am numit Fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
pînă și muzica alămurilor se stinsese În timpul acestei scurte, dar penibile dispute. — Bună seara, zise Rowe. Dar nu i se Îngădui să plece; un soi de delegație venea să-i dea o mînă de ajutor domnului Sinclair, În frunte cu bătrîna cu pălăria pleoștită. — Mă tem că vă aduc o veste proastă, spuse ea zîmbind sfios. — Și dumneata vrei cozonacul! exclamă Rowe. Femeia de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
trimis aici să-l iau Înapoi. Îți plătim un preț rezonabil. Cine sînt „ei“? Știa Însă foarte bine despre cine era vorba. Îi venea să rîdă gîndindu-se la grupul acela caraghios - parcă-i vedea cum vin, pe gazon, Înspre el: bătrîna cu pălăria pleoștită (negreșit picta acuarele În orele libere), cucoana aceea bizară care condusese licitația și uluitoarea doamnă Bellairs. Își trase mîna din strînsoarea celuilalt și spuse, zîmbind: — Ce fel de joc e ăsta? La ce vă mai poate folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
coridorului, anunțîndu-l celor dinăuntru: — Doctorul Forester. Apoi se Întoarse să păzească ușa. Fii bună și spune-i doamnei Bellairs numele meu - Hilfe, prietenul reverendului Topling. Poate că ne va primi. — Bine, am s-o Întreb, răspunse, cu Îndoială În glas, bătrîna. Totuși, rezultatul se dovedi favorabil: doamna Bellairs veni personal să-i Întîmpine În vestibulul strîmt și ticsit cu obiecte. Purta pe cap o tocă și era Îmbrăcată Într-o rochie Liberty, de mătase cenușie. — A, un prieten al reverendului Topling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Tușește tare, cucoană! O să-ți treacă! — Nu l-am văzut În viața mea pe omul ăsta, gemu doamna Bellairs. — Bine, dar i-ai ghicit, nu-ți amintești? zise domnul Prentice. O rază de speranță se aprinse În ochii congestionați ai bătrînei. — Ghicesc și eu acolo, un pic, și vă legați de mine!... Fac și eu cîte un bine oamenilor. — Lasă-lasă, știm noi, spuse domnul Prentice. — Și-apoi, nu ghicesc niciodată viitorul. — O, de-am putea prevedea viitorul!... — Ghicesc doar caracterul... — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-o ajuta să desfășoare un ghem de lînă. MÎinile erau prinse ca-n cătușe În lîna aceea aspră, din care se Împletesc de obicei ciorapi pentru marinari. MÎna dreaptă avea Încheietura prinsă Într-un soi de bandaj gros, În jurul căruia bătrîna Înfășura cu sîrg lîna. Era un spectacol comic și trist În același timp. Rowe zări buzunarul umflat, În care Hilfe vîrÎse desigur revolverul. Privirea pe care i-o aruncă fratele Annei nu era nici obraznică, nici amenințătoare, nici amuzată, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aruncă fratele Annei nu era nici obraznică, nici amenințătoare, nici amuzată, ci mai degrabă umilită: totdeauna se complăcuse În societatea femeilor bătrîne! — Nu putem vorbi aici, Îi spuse Rowe. — E surdă, răspunse Hilfe. Surdă ca un pietroi. — Bună seara, zise bătrîna. Aud că s-a dat alarma. — Da, spuse Rowe. — Scandalos! exclamă bătrîna, și urmă să-și desfășoare lîna. — Vreau negativul, mîrÎi printre dinți Rowe. — Anna ar fi trebuit să te rețină ceva mai mult. Doar am rugat-o să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai degrabă umilită: totdeauna se complăcuse În societatea femeilor bătrîne! — Nu putem vorbi aici, Îi spuse Rowe. — E surdă, răspunse Hilfe. Surdă ca un pietroi. — Bună seara, zise bătrîna. Aud că s-a dat alarma. — Da, spuse Rowe. — Scandalos! exclamă bătrîna, și urmă să-și desfășoare lîna. — Vreau negativul, mîrÎi printre dinți Rowe. — Anna ar fi trebuit să te rețină ceva mai mult. Doar am rugat-o să-mi lase un avans mai mare de timp! La urma urmei, adăugă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lîngă el, urmărind cu privirea firul de lînă. — Ce-ai de gînd? — Aștept pînă pornește trenul, și pe urmă trag semnalul de alarmă. De undeva, de foarte aproape, se auziră deodată tunurile artileriei antiaeriene - o dată, de două, de trei ori. Bătrîna privi distrată În sus, ca și cum ar fi auzit un murmur vag ce-i tulbura liniștea. Rowe vîrÎ mîna În buzunarul lui Hilfe și scoase revolverul, pe care-l puse apoi În buzunarul său. — Dacă doriți să fumați, prezența mea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ca și cum ar fi auzit un murmur vag ce-i tulbura liniștea. Rowe vîrÎ mîna În buzunarul lui Hilfe și scoase revolverul, pe care-l puse apoi În buzunarul său. — Dacă doriți să fumați, prezența mea să nu vă stingherească, rosti bătrîna. Cred c-ar trebui să discutăm, zise Hilfe. Nu-i nimic de discutat. — Am impresia, totuși, că nu de mine ai nevoie, ci de film. — Filmul nu are o valoare În sine. E vorba de dumneata... Se opri, spunîndu-și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]