1,481 matches
-
echilibrul religios în Anglia. Liberalismul economic a determinat și dezvoltarea culturii și artei. Arta și cultura Renașterii italiene și franceze au pătruns și în insulă. S-au tradus lucrări aparținând lui Boccaccio, Dante, Montaigne (acesta din urmă tradus chiar de către Bacon 22). Stilul arhitectural se schimbă, devenind o combinație între gotic și stilul Quattrocento-ului italian. Dezvoltarea culturală începe de la sistemul de învățământ. Existau școli medii în zone rurale în care profesorii citeau de plăcere în limbile latină și greacă. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Milton. Totuși forma relativ liberală de conducere a Angliei a determinat stări conflictuale și lupte pentru putere. Una dintre cele mai cunoscute este cea dintre Contele de Essex și Robert Cecil, luptă care l-a marcat și pe filosoful Francis Bacon. Contele de Essex era, în jurul anului 1590, favoritul reginei Elisabeta, după ce avusese o ascensiune foarte rapidă. Cu trei ani înainte, la numai douăzeci de ani, el era maestru al cavaleriei în timpul campaniei din Țările de Jos. În 1588 este ridicat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
general. Dar contele nu era privit numai ca om de arme, dar și ca om de cultură și ca un curtean desăvârșit. Iubea poezia și literatura, scria și ajuta oamenii de artă. Era prietenul cel mai apropiat al lui Anthony Bacon. De aceea, când Anthony îl prezintă pe fratele său, Francis, contelui, acesta îl va simpatiza atât pentru istețimea lui și ideile lui politice, cât și pentru modul în care privea arta și știința. În anul 1593 Essex pierde din influența
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
apropiații reginei a lui Robert Cecil. Intre acesta și conte se va încinge o luptă pentru obținerea favorurilor reginei. Una dintre primele bătălii s-a dat în jurul postului de Master of the Rools, funcție pentru care va candida atât Francis Bacon susținut de contele de Essex, cât și Sir Eduard Coke susținut de Robert Cecil. Postul va fi câștigat de către Eduard Coke. Bacon și contele de Essex deschid un birou Foreign Office care se va ocupa cu obținerea de informații. După
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bătălii s-a dat în jurul postului de Master of the Rools, funcție pentru care va candida atât Francis Bacon susținut de contele de Essex, cât și Sir Eduard Coke susținut de Robert Cecil. Postul va fi câștigat de către Eduard Coke. Bacon și contele de Essex deschid un birou Foreign Office care se va ocupa cu obținerea de informații. După înfrângerea suferită de Essex în Insulele Azore, Robert Cecil devine favoritul reginei, iar căderea contelui părea de neoprit. Urmează expediția din Irlanda
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe acesta de trădare în fața parlamentului și a reginei. Essex este arestat, judecat și acuzat. I se retrag titlurile și funcțiile pe care le deținea și este închis "atât cât îi va plăcea reginei". Cu toate că în ultimul timp relațiile dintre Bacon și Essex se răciseră, Bacon devenind între timp unul dintre apropiații reginei, el încearcă să intervină pe lângă regină în favoarea contelui. De asemenea, el nu participă la ședința parlamentului în care Essex a fost acuzat, pe motiv de boală. Neparticiparea lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
parlamentului și a reginei. Essex este arestat, judecat și acuzat. I se retrag titlurile și funcțiile pe care le deținea și este închis "atât cât îi va plăcea reginei". Cu toate că în ultimul timp relațiile dintre Bacon și Essex se răciseră, Bacon devenind între timp unul dintre apropiații reginei, el încearcă să intervină pe lângă regină în favoarea contelui. De asemenea, el nu participă la ședința parlamentului în care Essex a fost acuzat, pe motiv de boală. Neparticiparea lui i-a displăcut reginei. Aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
VI-lea al Scoției și cu catolicii din Irlanda. Conspirația se termină cu revolta nereușită din 8 februarie 1601, când este prins în timp ce traversa Londra cu un grup de oameni înarmați, instigând la revoltă. Este acuzat de înaltă trădare, iar Bacon este pus să-și facă datoria ca reprezentant al Coroanei în Parlament. El trebuie să citească și să susțină acuzația împotriva lui Essex. Prin aceasta, regina spera să distrugă din interior conspirația, deoarece bănuia că Bacon participase la aceasta 24
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de înaltă trădare, iar Bacon este pus să-și facă datoria ca reprezentant al Coroanei în Parlament. El trebuie să citească și să susțină acuzația împotriva lui Essex. Prin aceasta, regina spera să distrugă din interior conspirația, deoarece bănuia că Bacon participase la aceasta 24. Pe data de 25 februarie 1601, contele de Essex, fost favorit al reginei, este decapitat. După execuție, Francis Bacon este pus să scrie o proclamație către populația Londrei în care să explice motivele acestei execuții. Proclamația
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
susțină acuzația împotriva lui Essex. Prin aceasta, regina spera să distrugă din interior conspirația, deoarece bănuia că Bacon participase la aceasta 24. Pe data de 25 februarie 1601, contele de Essex, fost favorit al reginei, este decapitat. După execuție, Francis Bacon este pus să scrie o proclamație către populația Londrei în care să explice motivele acestei execuții. Proclamația era foarte importantă, pentru că o revoltă a populației din suburbiile Londrei o putea găsi pe regină nepregătită. Regina Elisabeta I a fost prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost foarte mare, iar această tradiție ca oricare idee diferită de cea a bisericii să fie acuzată și pedepsită a rămas o perioadă mare de timp. În această stare de inerțialitate a luptei împotriva ereticilor a fost acuzat Roger Bacon de vrăjitorie, Giordano Bruno a fost ars pe rug, iar Galileo Galilei obligat să retracteze declarațiile cu privire la teoria heliocentrică. Cel de-al doilea comportament a fost cel de opoziție și de încercare a subminării autorității bisericii, pe cât era cu putință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există ceva contra ei, precum în artă nu găsim rațiunea lipsei de artă."81 Datorită faptului că răul este considerat ca neavând statut ontologic, orice formă a acestuia nu face subiectul științei. Orice abatere a fost marginalizată, iar până la Francis Bacon nu a făcut parte dintre subiectele de analiză specifice oricărei forme de cunoaștere. În contextul unității existenței s-au realizat diverse clasificări ale acesteia astfel încât să fie identificate părțile componente în ansamblul lor. Ioan Scotus Eriugena în scrierea Diviziunea naturii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de această. O parte a filosofilor neagă importanța dezbaterii universaliilor considerând-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin aceasta este eliminată raționalitatea specific aristotelică și problemele legate de aceasta. Cea de-a treia direcție este cea în opoziție dezvoltată ca nominalism. Între acestea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mnemoticae de către Bruno, poligrafii de către Trithemius, Kirsher sau moduri inferențiale de către Leibniz. Pe de altă parte logica dacă a fost văzută ca metodică pentru științe se realizează încercări de reformă de către Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada Renașterii a fost influențată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universități (Singer de Brabant își susține în continuare opinia proprie), dar și prin păstrarea lor în mediile mistice și oculte ale vremii. (Dovada faptului că ideea dublului adevăr a rămas încă valabilă și după Evul Mediu este faptul că Francis Bacon vorbește despre separarea dintre teologie și știință). Renașterea aduce cu sine o imagine privind sufletul în care acesta este privit ca o componentă universală și aflat în armonie cu universul. Concepția lui Bruno privind universul și raportul acestuia cu sufletul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
epocă, astronomia a fost sursă implicării matematicii în descrierea cosmosului și a constituirii unui sistem metodic premergător științei moderne. Dar dincolo de observație și metodica matematică se dezvoltă și o teorie a experimentului în relație cu observația din cadrul științelor naturii. Roger Bacon consideră că esența cunoașterii este dată de experiment indiferent de formele acestuia: Prin urmare cel care dorește să se bucure de fără nici o umbră de îndoială de adevărurile aflate la baza fenomenelor trebuie să știe cum să se dăruiască experimentului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără experiență nimic nu poate fi cunoscut îndestul"144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce se cunoaște prin experiență, spun că, chiar dacă cineva nu are experiență privitor la fiecare individ singular, ci numai în mod frecvent, el știe totuși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștem adevărul pornind de la cazuri particulare fără a analiza totalitatea acestora reprezintă esența inducției. Pe această bază mai trebuie identificate doar criteriile prin care pot fi legăturile cauzale care își păstrează tot timpul identitatea. Criteriile pe care le dezvoltă Francis Bacon urmăresc acest aspect, dar modalitatea de a vedea această cauzalitate naturală poate fi identificată și în modul în care Descartes consideră adevărul științific. Acesta introduce ideea de "îndemnuri naturale", prin care sunt introduse elementele specifice naturii în lumea cogito-ului a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și pregătesc o altă imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar cele ale lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dominat de o simplitate imagistică și metodică. La începutul secolului al XVII-lea putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginar. Dacă cenzura este totală, nimic nu se mai interpune între imediat și posibilitățile noastre de cunoaștere. Acest început este absolut necesar pentru reconstrucția unei noi imagini asupra lumii. O încercare de cenzură totală este teoria idolilor a lui Francis Bacon, care prin enumerarea erorilor posibile încearcă să realizeze o conștientizare asupra acestora și, astfel, să le eliminăm pe cât este cu putință. Nevoia de se schimba modalitatea de a face știință s-a dovedit unul dintre motivele principale pentru trecerea de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modernă. Vechile metode și modalitatea în care ele erau folosite trebuiau înlocuite. Această înlocuire nu se putea realiza decât printr-o cenzură radicală a imaginarului științific existent. Primul care realizează o astfel de cenzură acceptată de către mediul intelectual este Francis Bacon. Cenzura sa nu este un scop în sine ci este o etapă necesară pentru a ajunge la crearea unei noi lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]