1,486 matches
-
Didactică și Pedagogică, București. Bugelski, B.R. (1975), Empirical Studies in the Psychology of Learning, Hackett Publishing Company, Inc., Indianapolis, Indiana. Bulai, A. (2000), Focus-grup, Paideia, București. Campbell, L.; Campbell, B.; Dickinson, D. (2004), Teaching and Learning Through Multiple Intelligences, Allyn & Bacon/Pearson Education, New York. Carothers, Lisa (1997), Ice-Breakers (online), home.earthlink.net. Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ (ediția a III-a), Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I.; Neacșu, I.; Negreț-Dobridor, I.; Pânișoară, I.-O. (2001), Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Glassman, W.E.; Hadad, M. (2004), Approaches to Psychology, McGraw-Hill, Berkshire. Goleman, D. (2001), Inteligența emoțională, Curtea Veche, București. Goodall Jr., L. (1990), Small Group Communication in Organization, Wm.C. Brown Publishers, IA. Gordon, J. (1983), Organizational Behavior, Allyn and Bacon Inc., New York. Grambs, J.D. (1968), Intergroup Education - Methods and Materials, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs. Hamilton, R.; Ghatale, E. (1994), Learning and Instruction, McGraw-Hill, New York. Hargreaves, D.A. (1978), Interpersonal Relations and Education, Routledge & Kegan, Londra. Hayes, N.; Orrell, S. (2003), Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
adera la „Pactul Oriental” și speranța că Polonia ar accepta punctul de vedere al Parisului. Bucureștiul a solicitat în mod 41 Jacques de Launay, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon Jr.,Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași,Editura Institutul European, 1999, p. 244. 31 28 oficial la Paris, pe 24 iulie 1934, să adere la „Pact Oriental”. Cu acest prilej, francezii și-au „exprimat îngrijorarea ca cererea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale : 1. Bacon.Walter M. Jr., Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
organizate adeseori în opoziție cu universitățile, în timp ce experimentele din diverse domenii precum fizica sau chimia erau determinate mai degrabă de nevoile sau curiozitatea unor meșteri sau inventatori fără legătură cu instituțiile de învățământ superior. Unul dintre întemeietorii metodei științifice, Francis Bacon, afirma: „Cât privește regulile aplicate în școli, academii, colegii și alte instituții similare destinate formării oamenilor de cultură și cercetării, totul pare să se opună progresului cunoașterii” (apud Burke, 2004). Dominația clericală asupra universităților, conservatorismul acestora și reputația proastă a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fourth edition, Editura Dartnell Corporation, Chicago, 1996. Goldstein, Norm, The Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law, Editura Perseus, Cambridge, Messachusets, New-York, 2000. Knapp, Mark, L., Vangelisti, Anita, L., Interpersonal Communication and Human Relationships, fourth edition, Editura Allyn and Bacon, Boston, London, Toronto, Sydney, Tokyo, Singapore, 2000. Kunkzik, Michael, Public Relations. Konzepte und Theorien, Editura Böhlau, Köln, Weimar, Wien, 1996. Martini, Bernd-Jürgen, Handbuch PR, vol. 1,2,3, zweite Auflage, Editura Luchterhand, Neuwied, Kriftel, Berlin, 1994. Messaris, Paul, Visual Literacy
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Atamer, T., Calori, R. (1993), Diagnostic et décision stratégiques, Dunod, Paris. Bell, J. (1999), Doing Your Research Project (ediția a III-a), Open University Press, Buckingham. Dees, R. (2000), Writing the Modern Research Paper (ediția a III-a), Allyn and Bacon, Boston, MA. Drucker, P.F. (1999), Societatea post-capitalistă, Editura Image, București. Easterby-Smith, M., Thorpe, R., Lowe, A. (2002), Management Research: An Introduction (ediția a II-a), Sage, Londra. Jain, C.L. (1994), „How Much Data Should You Use to Prepare Forecasts?”, The
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un milion de livre. Când parlamentul a fost convocat pentru a acorda noi subvenții, în 1621, membrii acestuia au atacat politica regală privind patentele și monopolurile, acuzând oamenii corupți din anturajul regal (fapt ce a dus la căderea lui Francis Bacon). Cu acest prilej, parlamentul și-a exprimat dezacordul față de politica externă, mai ales față de proiectul de a-l căsători pe prințul Carol cu o infantă spaniolă. Acest episod a dus la o nouă ruptură și la dizolvarea parlamentului. Interesul parlamentului
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Oxford. Aici a studiat chimia și medicina, și a luat contact cu o serie de oameni de știință importanți din acea vreme (în special Robert Boyle). De asemenea a studiat filosofia lui René Descartes și pe cea a lui Francis Bacon. Fondarea Royal Society a impulsionat știința din acea vreme și a dat naștere unui val de entuziasm printre tinerii care nu fuseseră prea încurajați de morala publică din timpul revoluției puritane. Locke era entuziasmat de știință, dar nu împărtășea idealurile
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
chintesență" umanizează, pe alocuri chiar vulgarizează ideea de perfecțiune intangibilă vehiculată de acest tip de literatură care va face carieră și în perioada imediat următoare lui, prin Cetatea soarelui (1620) a lui Tommaso Campanella sau Noua Atlantidă (1621) a lui Bacon. În capitolele finale din Cartea întâi, dedicate descrierii modelului utopic al abației din Thélème, Gargantua "decretează" ctitorirea, la propriu și la figurat, unei societăți permisive până în cele mai intime resorturi, a cărei apariție nu stabilește decât o slabă legătură de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
avem nevoie și ne oferă toate cele necesare. A încerca să transformi natura, adică ceea ce a creat Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o susținere comună filosofiei vechilor greci și teologiei creștine. Bacon a propus transformarea naturii, a Grădinii Edenului, nu pentru că viza subminarea ideii că natura este prea sacră pentru fi atinsă, ci pentru că omul este prea corupt pentru a-și asuma o asemenea sarcină. Știința și tehnologia sunt produse ale civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atare nu a fost făcută de-a gata pentru folosul omului. Îi revine omului sarcina de a o transforma pentru a-i fi de folos. Exemplul paradigmatic este cel al bucății de ceară care este transformată de om după cum dorește. Bacon vorbise deja despre transformarea practică a naturii cu ajutorul tehnologiei bazată pe știință. Putem cunoaște și înțelege natura, o putem transforma cu ajutorul tehnologiei. Această înțelegere a fost teoretizată în sens platonician ca matematizare a proceselor naturale. Această abordare cantitativistă duce în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a creșterii puterii omului asupra naturii. Cealaltă interpretare consideră că natura trebuie înțeleasă ca un dar al Dumnezeu, de unde derivă responsabilitatea omului față de natură în sensul manifestării grijii față de păstrarea integrității ei. Teoreticienii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Concluzii / 53 Bibliografie / 55 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) / 56 3.1 Niccolo Machiavelli / 58 Bibliografie / 60 3.2 Thomas Morus / 61 Bibliografie / 63 3.3 Tommaso Campanella / 64 Bibliografie / 65 3.4 Frances Bacon / 66 Bibliografie / 68 3.5 Thomas Hobbes / 68 Bibliografie / 70 3.6 Concluzii / 71 Bibliografie / 73 4. Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei (al treilea timp al emancipării) / 74 4.1 Gianbattista Vico / 75 Bibliografie / 76 4.2 Charles de Montesquieu
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
problemele statale. Istoricii Renașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi). Ideile născute în Renaștere se prelungesc până în sec. XVIII prin contribuția unor gânditori de mare valoare: Erasmus din Rotterdam, Francisc Bacon, René Descartes, Baruh Spinoza îmbrăcând forma Iluminismului. Reforma Protestantă, câteodată numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI orientată spre a reforma Biserica Catolică din Europa Occidentală. Inițiatorul său a fost Martin Luther, călugăr al ordinului augustinian
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Europei sub sceptrul unei monarhii. * Critică gândirea politică a lui Machiavelli în Atheismus triumphatus. Bibliografie Campanella Thommaso, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959 Viața. S-a născut la Londra ca ultim fiu al lui Lady Anne Cooke și Sir Nicholas Bacon, păstrător al marelui sigiliu al statului în timpul domniei reginei Elisabeta I (în 1617, la 7 martie, va fi numit în același mare rang în stat ca tatăl său). Cu o sănătate precară, primii ani de studiu i-a petrecut acasă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
privat de titluri. A fost nevoit să se retragă din viața publică, dedicându-și ultimii ani exclusiv activității științifice și filosofice. Cu titluri nobiliare dobândite, cu funcții publice importante, cu opere ce acoperă dreptul, politica, istoria, morala și filosofia, Francis Bacon se prezintă în fața posterității cu următoarea carte de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Bacon se prezintă în fața posterității cu următoarea carte de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel mai sclipitor, mai înțelept și mai ticălos". Scrierile. Opera lui F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel mai sclipitor, mai înțelept și mai ticălos". Scrierile. Opera lui F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este prezent în istoria gândirii umane ca inițiator al empirismului și senzualismului modern, ca descoperitor al idolilor care frânează cunoașterea obiectivă, precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pe larg organizarea și funcționarea "Casei lui Solomon", acesta fiind numele pe care-l dă instituției științifice sponsorizate de stat unde sunt cumulate toate forțele în stare să cerceteze și, apoi, să folosească rezultatele pentru bunăstarea oamenilor. Modelul imaginat de Bacon a fost preluat peste timp și a servit ca model pentru British Royal Society.) * Noua Atlantidă a reprezentat imaginea aspirațiilor și idealurilor timpului, un teritoriu în care se manifestă generozitatea, demnitatea, măreția, evlavia și spiritul public. Bibliografie Bacon, Fr. , Noul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
imaginat de Bacon a fost preluat peste timp și a servit ca model pentru British Royal Society.) * Noua Atlantidă a reprezentat imaginea aspirațiilor și idealurilor timpului, un teritoriu în care se manifestă generozitatea, demnitatea, măreția, evlavia și spiritul public. Bibliografie Bacon, Fr. , Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957 Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului și a culturii, Editura Cartea românească, București,1981 Negulescu, P.P, Scrieri, inedite, vol. III, Editura Academiei, București,1972 ***, Istoria filosofiei moderne și contemporane, vol. 1, Editura
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Devonshire) și astfel a început legătura lui de o viață cu această importantă familie de nobili. Hobbes nu și-a concentrat eforturile asupra filosofiei până în 1629, deși se întâlnea cu figuri din lumea literară, ca și cu gânditori, ca Francis Bacon. A continuat să fie meditator pentru mai mulți copii din lumea bună, prilej cu care a avut ocazia să călătorească în Franța și Italia și să se informeze. În octombrie 1679, Hobbes a suferit o tulburare de vezică urinară, care
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Humanitas, București, 2005 Neagoe, Florica, "Doctrina etico-politică a lui Thomas Hobbes", în: Studii de istorie a filozofiei universale, Vol.VI, Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 29-40 Socaciu, Emanuel-Mihail, Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001. xxx, Bacon, Morus, Hobbes, Locke. Colecție de texte filosofice, Editura de Stat, București,1951, pp. 97-130. 3.6 Concluzii * Marile frământări politice, economice, sociale din această perioadă s-au reflectat în creația spirituală prin care gânditorii vremii au încercat desprinderea de perioada
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a formulat o metodă sistematică de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a devansat mult ceea ce au realizat contemporanii săi. În studiul introductiv la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are prin Vico un Bacon și un Descartes în epistemologie, un Grotius și un Montesquieu în filosofia dreptului, un Kant în problematica frumosului, un filosof al culturii care-l precede pe Heder și generația marilor gânditori ai epocii romantice." Bibliografie Vico Battista Giovanni, Știința nouă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]