4,238 matches
-
Bacillus subtilis, Pseudomonas aeruginosa), iar caracteristicile fiziologice au fost tratate pe larg în literatura de specialitate. Celulele microbiene utilizate experimental sunt cultivate mai întâi în absența uraniului și se spală pentru a fi libere de nutrienți. In acest fel, substratul bacterian are capacitatea de extrage rapid metalul analizat. Viteza mare de adsorbție a ionului metalic face ca efectul condițiilor de mediu asupra procesului chimic de adosrbție a uraniului să fie mai puțin cunoscut. Pentru separarea substratului bacterian de mediul de reacție
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
In acest fel, substratul bacterian are capacitatea de extrage rapid metalul analizat. Viteza mare de adsorbție a ionului metalic face ca efectul condițiilor de mediu asupra procesului chimic de adosrbție a uraniului să fie mai puțin cunoscut. Pentru separarea substratului bacterian de mediul de reacție s-au utilizat diverse tehnici de lucru. Metodele de centrifugare sau de filtrare a amestecului în vederea îndepărtării substratului microbian s-au dovedit a fi impracticabile, deoarece celulele microbiene acoperă rapid membranele și filtrele de sticlă, conducând
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
toate celulele sunt asociate cu depozite de uraniu; autorii apreciază că doar 32% și 44% din totalul de celule de S. cerevisiae și respectiv, de P. aeruginosa prezintă astfel de acumulări de uraniu. Condițiile de lucru utilizate la cultivarea masei bacteriene pot influența capacitatea de acumulare a uraniului; culturile de S. cerevisiae se dezvoltă pe un mediu 12 de cultură sintetic, având o viteză de acumulare de cca. 2,5 ori mai mare decât cultura de P. aeruginosa care se dezvoltă
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
de consultație și, ulterior, de tratament; completează fișele pacientului la indicațiile me dicului; pregătește bolnavul pentru intervenția stomatologică (poziționarea în fotoliu, indicații pentru clătirea gurii etc.); dacă este abilitată efectuează proceduri profilactice (determină indicele de igienă orală, indicele de placă bacteriană, efectuează detartraj manual și ultrasonic, periaj profesional, aplicații topice de produse fluorurate, dușuri orale); asistă medicul în efectuarea tratamentului; a indicația medicului stomatolog, efectuează programările; asigură curățenia și decontaminarea cabinetului, curățarea, decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea instrumentarului stomatologic. Cunoștințele medicale generale
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
1.1.1. Evaluarea stării de igienă orală a pacientului Una din manoperele stomatologice care pot fi efectuate de către asistenta de stomatologie este evaluarea stării de igienă orală a pacientului respectiv determinarea prezenței sau absenței resturilor alimentare, depozitelor moi, plăcii bacteriene sau tartrului dentar. Starea de igienă orală poate fi cuantificată cu ajutorul unor indici, ce reprezintă o expresie numerică a existenței sau gravității bolilor din cavitatea orală. Indicele de igienă orală OHI Green și Vermillion: este alcătuit din două valori: indicele
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
depozite moi; media raportului dintre suma notelor acordate și cifra 6 reprezintă valoarea indicelui; exprimarea valorică se realizează sub forma a două valori distincte, una pentru depozitele moi (IDI) și alta pentru tartru (ICI). V.1.1.2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
media raportului dintre suma notelor acordate și cifra 6 reprezintă valoarea indicelui; exprimarea valorică se realizează sub forma a două valori distincte, una pentru depozitele moi (IDI) și alta pentru tartru (ICI). V.1.1.2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
două valori distincte, una pentru depozitele moi (IDI) și alta pentru tartru (ICI). V.1.1.2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
moi (IDI) și alta pentru tartru (ICI). V.1.1.2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
1.1.2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile unui bun revelator de placă sunt următoarele: a. să nu fie toxic sau alergic; b. să prezinte un index bun de colorare, realizând o colorare selectivă; c. colorarea să fie imediată, să persiste după clătire
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare și anume: I. Poluarea biologică, cea mai veche și mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin eliminarea și răspândirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni producători de boli. Astfel, poluarea bacteriană însoțește deopotrivă omul, oriunde s-ar găsi și indiferent pe ce treaptă de civilizație s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societățile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanșarea de epidemii, care fac
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
La rândul lor, nitrații provin în principal din agricultură (îngrășăminte) și din creșterea intensivă a animalelor (dejecții). În apele subterane, agricultura și creșterea animalelor antrenează o poluare importantă, cel mai adesea cumulativă și persistentă în straturile de apă. 5)Poluarea bacteriană Această formă de poluare generează multiple probleme de ordin sanitar. Ea poate afecta, în primul rând, apa de băut, fapt pentru care aceasta este supusă unor forme speciale de protecție. Astfel, de regulă, alături de dezinfectarea acesteia sunt prevăzute în jurul puțurilor
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
se evacuează în stare caldă. Ca atare, acestea vor degaja căldură, fie în atmosferă, fie în ape. Acest fenomen de încălzire a apelor poate avea două mari consecințe: “*” o influență directă asupra unor specii de plante și animale; “*” o activitate bacteriană mai intensă și astfel un foarte mare consum de oxigen (se observă frecvent, în perioadele foarte calde, pești pe mal, asfixiați, victime ale unui ‘’șoc de căldură’’).Pentru reducerea poluării termice a apelor, conductele de evacuare a apelor calde se
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
5.1.2. Etiologia deficiențelor de auztc "5.1.2. Etiologia deficiențelor de auz" Etiologia tulburărilor de auz dobândite poate fi prezentată, pornind de la momentul apariției lor, astfel: a) în perioada prenatală (mai ales în faza embrionară): - infecții virale sau bacteriene ale mamei (viruși ai rubeolei, oreionului, hepatitei, citomegalovirus și rubella 2 sau tuberculoza, sifilisul etc.); - ingerarea de substanțe toxice sau narcotice (toxemia gravidică), alcool sau medicamente din grupul tranchilizantelor; - tentative de avort prin consumul unor substanțe de tipul: chinină, apă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intacte determină o colorare punctată a bandeletei, în timp ce hemoglobina liberă (rezultată frecvent din hemoliza hematiilor în urina depozitată timp mai îndelungat) determină colorarea uniformă a bandeletei. Reacțiile fals-pozitive sunt determinate de alți oxidanți contaminanți de tipul poliviodon-iodului, hipocloritului sau peroxidazei bacteriene. De asemenea, mioglobina este detectată ca falsă hematurie, datorită capacității oxidative proprii. Ca urmare, în situația în care există o reacție intens pozitivă pentru hematii la ESU, în schimb la examenul microscopic al sedimentului urinar nu se constată prezența unei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și fără semne de afectare concomitentă a altor organe. • NG secundare, în care etiologia leziunilor renale este cunoscută, iar acestea coexistă adesea cu afectări extrarenale (uneori în cadrul unei boli generale, sistemice) (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Cauzele NG secundare Infecții Bacteriene: GN post-streptococică, GN din endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma Parazitare: Schistosoma, Plasmodium, Toxoplasma Substanțe toxice Medicamente: săruri de aur, captopril, penicillamină, AINS, litiu Altele: heroină, mercur, solvenți organici, vaccinuri
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
CRP, VSH, fibrinogen crescute etc.), iar serologia permite diagnosticul tipului de GNEC: Ac anti-MBG, complexe imune circulante sau ANCA. Tipul GNEC Patogeneza GNEC secundare I Ac anti-MBG Boala Goodpasture (cu hemoragii pulmonare) II Complexe imune Boli infecțioase: infecții streptococice, endocardită bacteriană, abcese viscerale, VHB, VHC etc. Boli autoimune sistemice: LES, purpura reumatoidă, crioglobulinemia mixtă Neoplazii: carcinoame (bronșic, vezică, prostată etc), limfoame Medicamente: allopurinol, rifampicină, penicilină, hidralazină III ANCA Vasculite cu ANCA: poliangeita microscopică, granulomatoza Wegener, sindromul Churg-Strauss Cauze de glomerulonefrită crescentică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în LES cu SAPL. Afectează valva mitrală sau tricuspidă și poate fi suspectată în cazul apariției unor sufluri sistolice recente. Necesită diagnostic diferențial cu suflurile funcționale și cu endocardita infecțioasă. De obicei este asimptomatică, dar se poate complica cu grefă bacteriană și embolie cerebrală; • miocardita acută lupică este rară. Se manifestă prin tahicardie, tulburări de ritm și de conducere, cardiomegalie, insuficiență cardiacă; • afectarea coronariană este relativ frecventă, fie secundară coronaritei lupice, fie, mai frecvent, consecința aterosclerozei precoce sau a unei tromboze
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cascadei complementului. 7.2.4.2. Etiologie • Crioglobulinemii esențiale (tip III); • Sindroame limfoproliferative (tip I sau II): mielom multiplu, boala Waldenström, limfoame non-Hodgkin, leucemie limfatică cronică; • Boli infecțioase (tip II sau III): virale (VHC, HIV, EBV, CMV, parvovirus B19, VHB), bacteriene (endocardita lentă, GNAPS, lepră, sifilis, Chlamydia, boala Lyme), fungice, parazitare (toxoplasmoza, boala kala-azar, malaria); • Boli autoimune (tip III, uneori, II): LES, sindromul Sjögren, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, ciroză biliară primitivă, hepatită cronică autoimună, tiroidită, sarcoidoză, pemfigus, boala Behçet, fibroză pulmonară idiopatică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu alte boli autoimune. APL, de regulă fără complicații trombotice, pot fi întâlniți în numeroase circumstanțe: • Boli autoimune (în afară de LES): sclerodermie, sindromul Sjögren, sindromul Sharp, boala Horton, miastenie, tiroidită, trombocitopenie autoimună; • Infecții: virale (HIV, VHA, VHB, VHC, EBV, parvovirus B19), bacteriene (boala Lyme, sifilis, tuberculoză, salmonelle, ricketsii), parazitare (malarie); • Medicamente: procainamida, fenotiazine, chinidina, hidralazina, beta-blocante, estro-progestative, interferon; • Hemopatii maligne sau tumori solide; • Altele: IRC, ciroză, sarcoidoză. 8.3.2. Fiziopatologie APL nu interacționează direct cu fosfolipide, ci cu anumite proteine plasmatice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și a cilindrilor leucocitari; poliurie, nicturie; alte disfuncții tubulare asociate: acidoză tubulară, pierdere de sare, osteomalacie determinată de ineficiența vitaminei D. 11.1. Etiologie Etiologia afectării interstițiale acute și cronice este diversă: • obstrucție și uropatii malformative (reflux vezicoureteral); • infecții: pielonefritele bacteriene, leptospiroza, infecții virale, infecții parazitare; • toxic-medicamentoase: AINS, analgezice, litiu, ciclosporina, ierburi chinezești, plumb; • nefropatia balcanică (toxine miceliene); • metabolice: gută, hipercalcemie, hipokaliemie, hiperoxaluria; • hematologice: amiloidoza, mielomul multiplu, alte paraproteinemii, drepanocitoza; • imunitare: sindrom Sjögren, vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, boala Goodpasture, sarcoidoză
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
infiltratului inflamator polimorf la nivelul interstițiului renal (polimorfonucleare neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage); • afectare tubulare cvasiconstantă de intensitate variabilă în raport cu amploarea infiltratului inflamator interstițial; • edem interstițial. Etiologia include cinci categorii de cauze care, în ordinea frecvenței, sunt: hipersensibilitate la medicamente; infecțiile (bacteriene, virale, parazitare) (Brucella, Legionella, Leptospira, Mycoplasma, Rickettsia, Hantavirus); bolile mediate imun (lupus eritematos sistemic, sarcoidoză, sindrom Sjögren, vascularite necrozante - Boala Wegener, periarterita nodoasă, purpura reumatoidă, boala Goodpasture, maladia Churg Strauss, poliartrita reumatoidă, Boala Berger, glomerulonefritele extramembranoase); afecțiuni hematologice maligne: limfoame
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din cauza probabil a îngroșării membranei bazale tubulare în contextul fibrozei interstițiale cronice). b) Nefrita interstițială acută infecțioasă Apare fie din cauza colonizării interstițiului renal de către agentul infectant, fie prin mecanism imun declanșat de prezența antigenelor provenind de la agentul infecțios: • pielonefrita acută bacteriană evoluează cu infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile; contaminarea se realizează, de regulă, pe cale ascendentă, prin căile urinare; • contaminare bacteriană pe cale hematogenă - septicemie cu stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Proteus - infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile și microabcese • infecția cu HIV și cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din cauza colonizării interstițiului renal de către agentul infectant, fie prin mecanism imun declanșat de prezența antigenelor provenind de la agentul infecțios: • pielonefrita acută bacteriană evoluează cu infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile; contaminarea se realizează, de regulă, pe cale ascendentă, prin căile urinare; • contaminare bacteriană pe cale hematogenă - septicemie cu stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Proteus - infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile și microabcese • infecția cu HIV și cu Mycoplasma implică interstițiul renal prin mecanism imunologic dovedit de infiltratul limfocitar; infecția HIV este recunoscută ca și generatoare de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]