968 matches
-
specialist în această specialitate, pe care o va continua întreaga carieră, nerenunțând însă la chirurgia generală. Din 1942 până în 1967 a fost titularul catedrei de urologie chirurgicală, desfășurând o activitate prodigioasă. Exigent și energic, a contribuit la crearea laboratoarelor de bacteriologie, anatomie patologică, biochimie și radiologie, înființând și un centru de dializă extracorporală, centru care a stat la baza actualului serviciu de dializă al Spitalului "Parhon". Opera toate bolile renale chirurgicale, excelând în special în tuberculoza renală, dar continuând și abordarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acțiunea de combatere a unor flagele cu extindere masivă: holera, malaria, sifilisul nervos. Ca om de știință dotat cu o recunoscută inventivitate și pe baza unei prodigioase activități, profesorul Ciucă a elaborat studii, cercetări și a făcut descoperiri importante în bacteriologie, în biologia bacteriofagului, mai ales, domeniu care l-a consacrat pe plan mondial. La Iași, reușind să polarizeze în jurul său un grup de cercetători de valoare, atrași de marea sa personalitate, susținut de Alexandru Slătineanu, profesorul M. Ciucă a imprimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a primului curs de paludism din Extremul Orient, la Singapore. Lucrările sale în domeniul bacteriologici, în care a colaborat cu Jules Bordet, sunt clasice. A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru studiul morbidității terenului a fost o altă realizare de mare utilizare a Școlii de igienă din Iași. În evoluția Facultății de Medicină din Iași, Școala de igienă reprezentată de profesorul M. Ciucă nu poate fi despărțită de Școala de bacteriologie a profesorului Alex. Slătineanu. Amândoi au fost animați de ideea aplicării și realizării practice. Cu concursul profesorului Alex. Slătineanu, s-a profilat, atunci, nucleul actualei Catedre de boli contagioase și epidemiologie, precum și al Catedrei de medicină a muncii. Ca urmare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rămas o figură centrală a școlii ieșene de igienă, școală care a beneficiat de reprezentanți iluștri. Născut într-o familie de intelectuali, a absolvit Facultatea de Medicină din București în 1927. În anii următori a făcut studii de malariologie și bacteriologie la Paris și la Universitatea J. Hopkins (Baltimore), unde a aprofundat igiena. Reîntors în țară, a lucrat în cadrul Facultății de Medicină din București și al Institutului de Igienă din Capitală, unde, între 1939 și 1946, a condus secția de epidemiologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o aproximativă încadrare alfabetică. A rămas deci o școală eminentă și rodnică. A rămas de pe urma epocii Nicolau și marele Spital universitar de pediatrie, care nu-i poartă numele... GRIGORE TEODOROVICI Multe serii de medici își amintesc de fostul asistent de bacteriologie, prin 1946-1948, Grigore Teodorovici, viitorul profesor de epidemiologie. Nedespărțit de maestrul său (profesorul Condrea), asistentul Grigore Teodorovici era un factotum al catedrei. Când bacteriologia s-a extins, incluzând și virusologia, doctorul Teodorovici a fost desemnat la această disciplină fără a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu-i poartă numele... GRIGORE TEODOROVICI Multe serii de medici își amintesc de fostul asistent de bacteriologie, prin 1946-1948, Grigore Teodorovici, viitorul profesor de epidemiologie. Nedespărțit de maestrul său (profesorul Condrea), asistentul Grigore Teodorovici era un factotum al catedrei. Când bacteriologia s-a extins, incluzând și virusologia, doctorul Teodorovici a fost desemnat la această disciplină fără a fi scutit de atribuțiile care îi reveneau până atunci. Nu știu cum se descurca cu atâtea activități. El răspundea, printre altele, de prezența studenților la cursuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Zeci de ani am dus existențe paralele. Nu prea era timp de taclale cu acest om foarte harnic și foarte ocupat. Cred, de altfel că soarta lui a fost aceea de a fi foarte harnic. Nu a ajuns profesor de bacteriologie cum și-ar fi dorit, a fost repartizat la o disciplină înrudită, epidemiologia. A regretat, cum mărturisea, dar a fost un om care "schimbă locul". Ca profesor de epidemiologie a înființat o școală de prestigiu; colaboratorii săi (îi amintesc, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
susțineau 11 cursuri, mai mult teoretice decât experimentale; dar optică s-a schimbat către mijlocul secolului al XIX-lea, învățământul medical orientându-se net în direcția pregătirii unor practicieni 68. În consecință, au apărut institutele de anatomie, respectiv de fiziologie, bacteriologie și terapeutică (1895) și s-au dezvoltat două spitale universitare în aceeași idee a consolidării învățământului clinic (St. Jean și St. Pierre)69. În 1909 cele 65 de cursuri ale facultății erau susținute de 11 profesori ordinari și doi extraordinari
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nici tirozină [2], nu precipită în prezența reactivului Esbach sau a acetatului de plumb, așa cum precipită celelalte holoproteine [2], gelatina se folosește ca hemostatic local și general ca substituent coloidal de plasmă, ca sursă de proteine în tratamentul malnutriției, în bacteriologie pentru prepararea mediilor de cultură și ca excipient în unele forme farmaceutice (ovule) [2], în medicină s-a propus utilizarea sa ca substituent de plasmă, iar în farmacie poate fi agent solidifiant în prepararea unor ovule sau supozitoare [3.4
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1848: Ignaz Semmelweis introduce în practică metoda antisepsiei 1854: John Snow recunoaște legătura între răspândirea holerei și apa de băut 1860: Louis Pasteur demonstrează că bolile sunt cauzate de organisme vii denumite “germeni” 1876: Robert Koch validează teoria germenilor; fondează bacteriologia ca știință 1880: Louis Pasteur descoperă metoda atenuării virulenței germenilor, care permite imunizarea fără infecție 1880: Charles Laveran evidențiază paraziții malariei în eritrocite, arătând că parazitul se replică în sângele gazdei 1890: Emil von Behring și Shibasaburo Kitasato au descoperit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fields („câmpuri largi”, „domenii principale”), trimiterea este la curricula fuzionate. Curriculumul fuzionat are la bază ideea că există discipline fundamentale ce rezultă din fuzionarea elementelor altor discipline. De exemplu, biologia este rezultatul fuzionării cunoștințelor și principiilor de botanică, zoologie, anatomie, bacteriologie etc.; matematica rezultă din punerea laolaltă a unor elemente de aritmetică, algebră, geometrie, trigonometrie. Curriculumul fuzionat este alcătuit astfel din „domenii principale” în care se studiază doar principii de bază și capitole fundamentale. Fuzionarea este dusă mai departe. Cursuri precum
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin uneltele și mâinile lucrătorilor, care efectuează diferite operațiuni “în verde”. Aceste lucrări produc răni prin care bacteria pătrunde ușor, apoi se răspândește și se înmulțește în vasele conducătoare. Vremea umedă, cu temperaturi de 24 32șC, este favorabilă extinderii îmbolnăvirilor. Bacteriologii români precizează că, temperaturile ridicate și umiditatea scăzută favorizează infecțiile vasculare, iar temperaturile scăzute și umiditatea mare favorizează atacul pe fructe. Prevenire și combatere. În vederea obținerii răsadurilor, se va folosi numai sămânță liberă de bacterii, pentru a limita zonele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat că este vorba de o bacterie. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că aspectele produse de bacterie sunt asemănătoare cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie, caracterizată prin tumori cu creștere continuă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și până astăzi, oamenii caută cu disperare remedii pentru o multitudine de boli. Pietrele magice, deși ineficiente, nu cauzau alte suferințe, așa cum se întâmpla cu vechile tratamente medicale, care erau la fel de ineficiente, dar și foarte dureroase. În lipsa unor cunoștințe de bacteriologie, în condițiile în care anastezicele și analgezicele constau în cantități, uneori letale, de alcool, iar operațiile erau foarte asemănătoare cu ce se întâmpla într-o măcelărie, era simplu de înțeles de ce oamenii căutau remedii în pietre"301. Astfel, simbolurile sunt
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Danicico 1899-1981 - Chirurgie 21. Valer Cimoca 1898-1973 - Micologie 22. Dumitru Căprioară 1904-1981 - Obstetrică ginecologie 23. Gheorghe Buzoianu 1901-1974 - O.R.L. 24. Petru Bruda 1906-1967 - Urologie 25. Emil Țeposu 1890-1948 - Urologie 26. Ioan Aleman 1891 1948 - Stomatologie 27. Vitold Baroni 1883-1973 - Bacteriologie 28. Dimitrie Negru 1883-1955 - Radiologie 29. Titu Turcu 1899-1973 - Epidemiologie 30. Ion Tănăsescu 1892-1959 - Clinică organică 31. Ștefan Secăreanu 1893-1979 - Chimie analitică 32. Victor Preda 1912-1982 - Biologie 33. Gheorghe Popovici 1895-1954 - Pediatrie 34. Rubin Popa 1901-1958 - Anatomie 35. Alexandru Pop
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Școala specială cu 8 clase pentru 200 de elevi, unde o parte din copii erau instruiți și învățau 51 cu profesorii lor probleme elementare de scris, citit, socotit și comportament. Am înființat un laborator cu două secții de biochimie și bacteriologie, un cabinet de psihologie, un cabinet de encefalografie, un cabinet de stomatologie, un centru de sterilizare pe unitate, un serviciu de farmacie și un serviciu de internări. Toate aceste secții și servicii au fost asigurate cu cadre, aparatură, utilaje, materiale
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
TBC Bârlad. A urmat un curs postuniversitar în specialitatea Anatomie Patologică, la Institutul de Medicină și Farmacie Iași (19701973). În 1973 devine medic specialist anatomie patologică și medicină legală. În perioada 1977-1978 a funcționat ca medic principal Laborator Clinic și Bacteriologie la Spitalul Clinic nr. 2 Iași, apoi la Spitalul de Recuperare din Iași. În 1979, pe baza examenului susținut, obține titlul de medic primar anatomopatolog, desfășurând, timp de 25 de ani, activitate integrală la Clinica de Chirurgie Oro-MaxiloFacială a Spitalului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
primar la spitalele Epitropiei Sf. Spiridon din Petroșani și Iași și director al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu, din Iași, transformându-l în numai doi ani într-o instituție spitalicească modernă. În anul cinci de studenție a fost numit preparator la Catedra de Bacteriologie la prof. dr. Alexandru Slătineanu. Între 1920-1939 a beneficiat de o atentă îndrumare didactică și științifică din partea prof. Al. Slătineanu, căruia i-a rămas cel mai apropiat colaborator. A parcurs treptele ierarhice didactice: asistent la catedra de Bacteriologie, șef de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Catedra de Bacteriologie la prof. dr. Alexandru Slătineanu. Între 1920-1939 a beneficiat de o atentă îndrumare didactică și științifică din partea prof. Al. Slătineanu, căruia i-a rămas cel mai apropiat colaborator. A parcurs treptele ierarhice didactice: asistent la catedra de Bacteriologie, șef de lucrări și profesor suplinitor (1938). Între 1922 - 1927 a fost medic definitiv la Asigurările Sociale din Iași, iar după înființarea Institutului de Igienă, șef de secție la Igiena Socială. În perioada refugiului în Transilvania, dr. Constantin Bart a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
merit și trei de vechime, urmaș de drept al prof. dr. Alexandru Slătineanu. Fiind o victimă a regimului comunist, a suferit din pricina feluritelor vicisitudini (politice, îndeosebi). În 1949, reușind să fie încadrat în muncă, a fost angajat la Laboratorul de bacteriologie din AlbaIulia, unde a funcționat până la îmbolnăvirea și pensionarea sa, în 1966. Între anii 1968-1978, dr. Constantin Bart a locuit în București, unde s-a dedicat activității literare și istorice, de evocare a marilor personalități ale științei și culturii naționale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În ziua de 8 decembrie 1970 și-a susținut și obținut titlul de doctor docent. În timpul prof. dr. doc. Virgil Costea, Clinica Dermatologică s-a mărit la 120 de paturi. Laboratorul a fost compartimentat, separându-se Laboratorul de chimie, de hematologie bacteriologie și cel de micologie. În cadrul alergologiei micotice s-au practicat testări și tratamente biologice, atât pentru bolnavii din spital cât și ambulatoriu. Preocupat de măsurile de profilaxie a bolilor venerice, prof. univ. dr. doc. Virgil Costea a scris broșuri de educație
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
efectuat un stagiu de perfecționare la Institutul Pasteur din Paris, unde a lucrat în laboratoarele profesorilor Calmette și Boquet, mari nume în bacteorologie. Formarea ca bacteriolog a început în 1928, mai întâi în cadrul Spitalului Izolarea, apoi în Laboratorul regional de bacteriologie, ambele sub conducerea prof. dr. Alexandru Slătineanu și Mihai Ciucă. Absolventă a cursurilor de specializare în Igiena și Medicina preventivă a Institutului de Igienă și Sănătate Publică Iași, în 1937 devine medic primar de laborator prin concurs. Și-a început
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Igienă și Sănătate Publică Iași, în 1937 devine medic primar de laborator prin concurs. Și-a început activitatea didactică în 1939 când, succesorul prof. dr. Alexandru Slătineanu, prof. dr. Ștefan Nicolau, a numit-o, prin concurs, asistentă la catedra de Bacteriologie. A parcurs succesiv treptele ierarhiei didactice, ca asistent (1939), șef de lucrări (1949), conferențiar (1957), profesor (1963), la catedra de Microbiologie a I.M.F. Din 1957 până în 1969, când s-a pensionat, a fost șef la catedra de Microbiologie a I.M.F.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În învățământul mediu a predat cursul de Microbiologie la Școala de surori de ocrotire (1938), Școala de oficianți biologi (1940) și la Școala de oficiante de nașteri (1943). Activitatea de cercetare științifică se caracterizează prin lucrări în domenii variate de Bacteriologie, în special în probleme de tuberculoză. Preocuparea sa majoră în cercetare a fost studiul bacilului Koch, agentul tuberculozei sub toate aspectele: posibilități de diagnostic, imunitate, modificări morfobiologice sub influența diferiților factori de mediu inclusiv acțiunea unor antibiotice și chimioterapice de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]