5,096 matches
-
fapt banal în practica postdecembristă: Nu-i traseist ci luptător cel ce-n politică mereu persistă! Din depărtare, slab dar distinct, se aude imnul „Te slăvim, Românie, pământ părintesc”...) ---------------------------------------------- George PETROVAI Sigetul Marmației 10 iulie 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADA TICĂLOȘILOR CU ȘTAIF / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 922, Anul III, 10 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
încheiat cu cuvântul ... poetic al talentatei oltence-clujeancă prin ... adopție culturală - Titina Nica Țene, si cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr, si Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan.“(„Cuvântul liber“, „Confluente românești”, 19 august 2012). Volumul a apărut, ca o surpriză, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a scriitorilor Al. Florin Țene și Titina Nica Țene, oglindind
APARIŢIE EDITORIALĂ – „FAMILIA ŢENE” (DESTINE CONTEMPORANE) DE MARIANA CRISTESCU de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363939_a_365268]
-
bătrânețe”, a domnului Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) - Canada. Apoi la rugămintea noastră, pentru că suntem foarte interesați de tot ce s-a scris și se scrie în legătură cu basmul „Tinerețe fără de bătrânețe”, care, ca și balada și mitul Miorița, este actul de naștere al neamului traco-daco-român, ne trimite pe internet cartea domnului Adrian Erbiceanu, o carte aparent pentru copii, pentru că ea transpune în versuri basmul „Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte”, basm pe care îl
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
epico-filozofic”, care zace de milenii în ultimul nivel semantic al lui. Cartea ne interesează pentru că motivul basmului Tinerețe fără de bătrânețe este unul dintre pilonii-memorie ai mitologiei neamului, una dintre lespezile mari din temelia culturii poporului daco-român, alături de mitul și de balada Mioriței. Amândouă aceste creații ale spiritualității daco-românești fiind culmi ale creației universale stau cu cinste alături de cele mai mari, mai profunde și strălucite creații ale umanității. Din păcate n-am avut cărturari care să ne reveleze și să ne întărească
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
Și Țările mari ale istoriei contemporane ar trebui să ne respecte pentru aceasta, pentru că nici Franța și nici Anglia nu au dat asemenea capodopere ale creației umane, așa cum sunt „Miorița”, basmul „Tinerețe fără de bătrânețe”, sau poemul „Luceafărul”, al lui Eminescu. Balada „Miorița” și basmul „Tinerețe fără de bătrânețe” ne-au fascinat și ne-au intrigat de când eram copil ... Am citit „Miorița” și basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” de sute de ori, impresionați până la lacrimi, sperând de fiecare dată că
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
facultății, citind studiul lui Mircea Eliade despre Mănăstirea Argeșului, în care Manole își zidește în trupul bisericii soția, am avut impresia că începem să înțelegem mesajul pe care-l poartă de mii de ani, în nivelul profund al corpului ei, balada „Miorița”... Descoperirea lui Constantin Noica, precum că basmul „Tinerețe fără de bătrânețe ... ” conține în structura sa informațională Ideea relativității, idee fundamentală care se regăsește și în poemul „La steaua”, al lui Eminescu, ne-a întărit convingerea aceasta ... Am stat ani întregi
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
steaua”, al lui Eminescu, ne-a întărit convingerea aceasta ... Am stat ani întregi aplecați asupra acestor două mari capodopere ale creației umane, uimiți, fascinați, intrigați, încercând să ajungem la mesajul important, fundamental pe care îl conțin. Teoria noastră este că balada Miorița conține în ea „corpusul filozofic și al Mitului Mioriței, al Mitului jertfei Mioarei”, mit care în neolitic, în spațiul Carpato-danubiano-pontic, leagănul în care s-a născut Europa de azi, era Filozofia și Religia oamenilor, a triburilor acelei perioade istorice
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
pământ necunoscut, dar acest Nou spațiu necunoscut trebuia transformat în ordine, reîncorporat în Ordine, ori lucrul acesta se făcea prin săvârșirea unei Jertfe ... Era jertfit tânărul cel mai bun, cel mai curat, cel mai inteligent, așa cum este tânărul Cioban din Balada „Miorița”. Era un simț al datoriei, o mândrie pentru un tânăr să fie ales pentru a fi jertfit. Ritualul acesta s-a păstra până târziu la daci, care înainte de a porni la luptă, îl alegeau pe tânărul cel mai curat
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă Câmpie(Câmpia din
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
a încheiat cu cuvântul ... poetic al talentatei oltence-clujeancă prin ... adopție culturală-Titina Nica Țene, si cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr, si Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan.“(“ Cuvântul liber“,”Confluente românești “ , 19 august 2012). Volumul a apărut, ca o surpriză, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, oglindind
APARIŢIE EDITORIALĂ: FAMILIA ŢENE-DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364032_a_365361]
-
cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
admirabile recenzii și semnale la cărțile de poezie din ultimele anotimpuri, semnează: Cassian Maria Spiridon («Poezia și „florile de mucigai“» / Poezia că întrupare a frumosului»), George Popa («Poezie și urât» / «Poezie și frumos»), Daniela Andronache («Nebănuitele fete ale uratului în Balada închisorii din Reading» / «O privire caleidoscopica asupra frumosului în poezia universală»), Leonida Maniu («Epigrama - de la apariția speciei până la constituirea statutului ei», I / ÎI), Ada Popovici («Parodia că nedumerire», I / ÎI), Petru Ababii, Luiza Carol, Constantin Dram, Anastasia Dumitru, Lucian Gruia
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
am bănuit-o a fi peste măsură de pretențioasă. Ori poate magistrul nostru ne-a determinat să ni se pară astfel. Pe scurt vorbind, crezusem că a ști ce este folclorul înseamnă să ai ceva habar despre unele basme ori balade, despre câteva doine cu specificul lor, așa că ne-am înfățișat la primele cursuri ale lui Moș Poveste, poreclă ce Todoran și-o dobândise înainte de a păși noi pragul amfiteatrului unde obișnuia să-și țină cursul, cu inima ușoară și cu
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
hârtie, indiferent de diversitatea poeziei, căci simplitatea ei ce poate ajunge uneori complicată, sună atât de familiar... Orizontul larg și cuvintele calde ne pot lasă să descoperim farmecul poeziei lui, o lume plină de sens și rațiune, răspunsuri la întrebări, balade vii, chiar și povești trăite de el, dar nu întotdeauna descoperite la o primă privire... -Călătorie frumoasă pe Val-urile lecturii!" - de Maria Burlacu http://confluente.ro/Maria Burlacu.html Prefața la - ‘’SOLOMIA’’ Comparativ cu Salomeea, fica reginei israelite ce părea
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
timpuri strămoșești, Să nu-i găsească taina și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate pe-întinderea înserării, E-închisă-n lutul oalei și-n muma cea bătrână, În stâlpul de la tindă și-n cuiul sfânt din grindă, În dragostea visării dormind pe țol de lână, În tot ce spun copiii când de Crăciun corindă, E-
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
fiecare an, Corala Armonia învață un cântec eminescian nou”, a dezvăluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici. Sărbătoarea poeziei și a cântecului a fost încheiată de recitalul Casandrei Maria Hauși, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poartă prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hauși i-a mulțumit, cu această ocazie, etnologului Pamfil Bilțiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]
-
propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare și faptul că dintre toate marile personalități care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea și întregirea neamului, „Leul de la Șișești” a devenit cel mai popular. Poporul închină doine și balade doar celor neînfricați, celor care se confundă cu idealurile sale. Pentru activitatea și viața dedicată neamului său, Vasile Lucaciu a cunoscut calvarul închisorilor ungurești : Vacz, Seghedin, Satu Mare. Variantele doinei sunt multe. Cea cântată de Andreia Botiș : Plânge-o mierlă prin
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
să te pot vedea când treci taina ierbii din grădină în priviri de unde reci șapte zile voi rămâne să plâng urmele și calea să mă pierd în rugăciune Dumnezeu să stingă zarea singur voi rătăci în gând crește timpul în baladă în cuvinte te-aud plângând vine cerul să mă vadă privirea Ta de zăpadă fi-va morții vie prada VINE CLIPĂ de-o viață aștept în sat clipa gravă în casa mea se sting povesti despre zei zilele se fac
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade- 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri- 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998, Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se golesc, traducere a cărții doamnei Winona Baker din Vancouver-Canada- 1999, Gardul vechi - 2000, Întrebările- 2001, Cântec pentru mama-
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
cuvântului, antologie - 2006, Abecedarul isteților -2007, Țărmuri sfinte românești- 2 vol. 2008, Miliarele - 2008, Carte pentru Smărăndița-2008, Autoare de haiku din România, coautor cu Adina Enăchescu- 2008, Cartea copiilor năzdrăvani, în colaborare cu Laura Vega-2008, 366 lecții de haiku- 2009, Balade florilor eterne- 2009, Dor Mărunt, monografie, coautori Vasile C. Isac și George Zamfir- 2010, Vulturul- 2008, Medalioane- 2010, Poezii pentru clasa a IV-a-2011, Carte pentru tata- 2011, Florar-2011, Povești rotunde - 2011, Poemele din Țara Iubirii- 2011. Este cuprins în 88
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Impasul libertății? Aripi frânte în inima pământului la marginea nopții, pulsând tremurul unui Pescăruș, în timp ce furtuni de nisip destupă gura mării... urletu-mi mut purtat de-o vioară pe-al ei arcuș, dezleagând balada-i în liniștea vântului, ce nu pot s-o mai ascult. Impasul libertății? Geana orizontului ce-mi ține ochiul treaz, nu pentru clipa vieții, ci pentru rădăcinele-i ce-i curg, infint în boabe de cristal rostogolote dorul de Țară pe
IMPASUL LIBERTĂŢII de MARIA COZMA în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361218_a_362547]
-
Ușurel, ușurel... am început să conștientizez ce mare valoare are creația populară în existența unui popor, fiindcă țăranul român, în permanență, și-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristețea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor și alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viața eroilor noștri care se duceau să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiți precum
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
scunzi, cînd uriași, vorbind limbi diferențiate de granițe imaginare și măcinați de conflicte interstatale. Dar ce ar zice, în acest caz, marțienii despre noi? Englezi, mozambicani, piei roșii, țigani, ardeleni, moldoveni, evrei ... fiecare rasă cu cultura ei, cu datini, legende, balade și ... muzică! Muzica este un sentiment universal, care nu trebuie tradusă! La fel ca pictura, sculptura și baletul. Numai scriitorii au probleme de interpretare. Cum am putea traduce în limba engleză următoarele versuri: “Din codru rupi o rămurea, / Ce-i
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]