2,242 matches
-
cazuri în care balaurul este imaginat ca fiind „jumătate om, jumătate șarpe” (8, p. 134) sau, pur și simplu, ca fiind om : „bălaurii îs oameni” (8, p. 135). În unele zone din Transilvania, solomonarul este numit șercan, de la magh. sárkány = „balaur” (3, p. 48). Pierzându-i-se semnificația inițială și deci devenind cvasiinutil, unul dintre termenii binomului a pierdut din importanță sau a dispărut complet. În această situație, solomonarului i s-au atribuit și o parte dintre funcțiile malefice specifice balaurului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaur” (3, p. 48). Pierzându-i-se semnificația inițială și deci devenind cvasiinutil, unul dintre termenii binomului a pierdut din importanță sau a dispărut complet. În această situație, solomonarului i s-au atribuit și o parte dintre funcțiile malefice specifice balaurului și invers, acestuia din urmă i s-au atribuit o parte dintre funcțiile bene- fice ale primului. Rămânând doar la acest nivel cronologic relativ recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu a încadrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și invers, acestuia din urmă i s-au atribuit o parte dintre funcțiile bene- fice ale primului. Rămânând doar la acest nivel cronologic relativ recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu a încadrat balaurul în categoria ființelor malefice și nici pe solomonar în categoria ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11, p. 124). Din aceleași motive, Traian Herseni a ajuns la o concluzie similară, și anume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nici pe solomonar în categoria ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11, p. 124). Din aceleași motive, Traian Herseni a ajuns la o concluzie similară, și anume aceea că, pentru mentalitatea populară, balaurul ar fi „o forță primordială care poate fi binefăcă- toare sau răufăcătoare conform circumstanțelor” (5, p. 22). 2. Un alt fenomen care ar fi putut să contribuie la alterarea statutului inițial benefic al solomonarului în mentalitatea populară a fost observarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin declanșarea furtunii de către șolomonarul justițiar” (4, p. 135). Din aceleași motive a luat naștere un fenomen similar în ceea ce-l privește pe Sf. Ilie. Acesta îl fulgeră de regulă numai pe diavol (o adversitate analoagă celei dintre solomonar și balaur), dar când fulgerul mai cade și pe oameni sau pe gospodă- riile lor, situația nu este privită în popor ca un semn că Sf. Ilie este răufăcător, ci că este un judecător divin. Este un semn că oamenii fulgerați „au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești (11), va trebui să aduc corecțiile care decurg din aserțiunile de mai sus. Balaurul este o ființă malefică, spre deosebire de solomonar, care ar trebui inclus în categoria ființelor mito- folclorice benefice. Revenind la relația dintre cei doi termeni ai binomului, să precizez faptul că adversitatea dintre balaur și solomonar decurge din chiar antagonismul lor. În pofida
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
corecțiile care decurg din aserțiunile de mai sus. Balaurul este o ființă malefică, spre deosebire de solomonar, care ar trebui inclus în categoria ființelor mito- folclorice benefice. Revenind la relația dintre cei doi termeni ai binomului, să precizez faptul că adversitatea dintre balaur și solomonar decurge din chiar antagonismul lor. În pofida aparențelor, această adversi- tate este una de tip clasic. În unele privințe, ea se suprapune până la identitate modelului tipic, așa cum apare acesta în legendele și miturile românești și de aiurea. Monstrul (demonul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și zeu/erou sau preot/vrăjitor, pe de altă parte. Pentru mentalitatea arhaică românească, din această ultimă categorie, a celor care au menirea de a restabili/menține ordinea, făcea parte și solomonarul. Totuși, acesta nu pare să se lupte cu balaurul furtunii în sensul clasic al cuvântului, poate pentru că, de regulă, solomonarul nu intervine pentru a restabili ordinea compromisă, ci pentru a o menține pe cea existentă. Menirea lui este să îmblânzească cumva „din fașă” manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ordinea compromisă, ci pentru a o menține pe cea existentă. Menirea lui este să îmblânzească cumva „din fașă” manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una dintre cele mai spectaculoase și explicite forme ale „legării” monstrului, din lungul șir de astfel de acțiuni înfăptuite de zeii sau eroii magicieni din mitologia universală. Nu este vorba în acest caz, ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
definitoriu al zeilor uranieni (Indra, Baal-Hadad, Iahve) (153). Dar dacă la cei din urmă această imagine este înțeleasă mai mult sau mai puțin la figurat, în cazul solomonarului, a călări pe nori este o imagine concretă și explicită. Faptul că balaurul nu opune (aproape) nici o rezistență solo- monarului nu trebuie să surprindă. Este o (lipsă de) reacție tipică în fața eroilor magicieni. În folclorul european creștinizat abundă legendele referitoare la sfinți care leagă cu mantia și lovesc cu cârja balaurii care pustiesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Faptul că balaurul nu opune (aproape) nici o rezistență solo- monarului nu trebuie să surprindă. Este o (lipsă de) reacție tipică în fața eroilor magicieni. În folclorul european creștinizat abundă legendele referitoare la sfinți care leagă cu mantia și lovesc cu cârja balaurii care pustiesc o regiune sau alta. Numai în folclorul francez, de exemplu, sunt atestate peste 50 de astfel de legende (10). Cea mai notorie dintre ele este legenda Sfintei Martha, care leagă balaurul Tarasque cu centura sa. În aceeași sferă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leagă cu mantia și lovesc cu cârja balaurii care pustiesc o regiune sau alta. Numai în folclorul francez, de exemplu, sunt atestate peste 50 de astfel de legende (10). Cea mai notorie dintre ele este legenda Sfintei Martha, care leagă balaurul Tarasque cu centura sa. În aceeași sferă de semnificații intră și legenda balaurului răpus de Sf. Gheorghe și legat de fecioară. Vezi, la noi, fresca respectivă pe fațada sudică a Bisericii Voroneț și ilustrația din Cazania lui Varlaam. Tot fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alta. Numai în folclorul francez, de exemplu, sunt atestate peste 50 de astfel de legende (10). Cea mai notorie dintre ele este legenda Sfintei Martha, care leagă balaurul Tarasque cu centura sa. În aceeași sferă de semnificații intră și legenda balaurului răpus de Sf. Gheorghe și legat de fecioară. Vezi, la noi, fresca respectivă pe fațada sudică a Bisericii Voroneț și ilustrația din Cazania lui Varlaam. Tot fără luptă supune Iason balaurul care păzea lâna de aur, folosindu-se de descântece
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa. În aceeași sferă de semnificații intră și legenda balaurului răpus de Sf. Gheorghe și legat de fecioară. Vezi, la noi, fresca respectivă pe fațada sudică a Bisericii Voroneț și ilustrația din Cazania lui Varlaam. Tot fără luptă supune Iason balaurul care păzea lâna de aur, folosindu-se de descântece și ierburi „aducătoare de somn” primite de la Medeea, vrăjitoare care, nu întâmplător, se bucură de privilegiul de a călători prin văzduh cu un car tras de balauri. Vezi, în capitolul „Labirint
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără luptă supune Iason balaurul care păzea lâna de aur, folosindu-se de descântece și ierburi „aducătoare de somn” primite de la Medeea, vrăjitoare care, nu întâmplător, se bucură de privilegiul de a călători prin văzduh cu un car tras de balauri. Vezi, în capitolul „Labirint”, aportul Ariadnei și rolul simbolic al ghemului în legenda răpunerii Minotaurului de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept, sporadic) și în ciclul de basme și legende solomonărești. Ca în următorul basm bucovinean, cules în 1932. Într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și rolul simbolic al ghemului în legenda răpunerii Minotaurului de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept, sporadic) și în ciclul de basme și legende solomonărești. Ca în următorul basm bucovinean, cules în 1932. Într-o țară „de la miazănoapte”, din cauza unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel că suveranul ținutului este poreclit Negură împărat. Singurul mijloc de a scăpa de urgie este trimiterea în pustie a unei fecioare curate. Dintre fetele trimise, cele „necurate” sunt mâncate de „jivinele” (balaurii ?) care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel că suveranul ținutului este poreclit Negură împărat. Singurul mijloc de a scăpa de urgie este trimiterea în pustie a unei fecioare curate. Dintre fetele trimise, cele „necurate” sunt mâncate de „jivinele” (balaurii ?) care ascultau de solomonar, dar nu și fecioara „curată”, eroina basmului. în acest punct al epicului, structura scenariului (până aici clasică) devine atipică prin contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi numi „legarea magico-erotică a balaurului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaurii ?) care ascultau de solomonar, dar nu și fecioara „curată”, eroina basmului. în acest punct al epicului, structura scenariului (până aici clasică) devine atipică prin contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi numi „legarea magico-erotică a balaurului”) cu motivul autohton (tangent cu primul) al „legării magice a balaurului de către solomonar”. Nu mai apare, ca în scenariul tipic, un erou cu aptitudini „războinice” care răpune/ îmblânzește monstrul cu ajutorul fecioarei, cu atributele sale „(erotico-)magice”. Apare, în schimb, „solomonarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
basmului. în acest punct al epicului, structura scenariului (până aici clasică) devine atipică prin contaminarea motivului bine cunoscut și universal răspândit (pe care îl voi numi „legarea magico-erotică a balaurului”) cu motivul autohton (tangent cu primul) al „legării magice a balaurului de către solomonar”. Nu mai apare, ca în scenariul tipic, un erou cu aptitudini „războinice” care răpune/ îmblânzește monstrul cu ajutorul fecioarei, cu atributele sale „(erotico-)magice”. Apare, în schimb, „solomonarul din pustie”, care-și „duce viața sub mare canon” (trăiește izolat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pustie”, care-și „duce viața sub mare canon” (trăiește izolat, este cast și vegetarian) și o inițiază pe eroină. El o face „solomonăriță”, dăruindu-i „căpăstrul cel fermecat” și puterea de a stăpâni „stihiile firii”, de a înfrâna și călări balaurii furtunii. Eroina urmează sfaturile și învățăturile solomonarului și reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
solomonarului și reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare [...]. Atuncea fata i-a dat pinteni balaurului și sorbul furtunii i-a luat pe sus și i-a suit până în nori. [...] Ca prin farmec, ploaia a încetat și nourii cei negri s-au îndreptat, buluc, spre miazănoapte” (109, p. 179). în exemplele semnalate sau comentate mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
feminine în cadrul acțiunii de „legare” a monstrului pare să introducă o semnificație erotică. Nu întâmplător, ele trebuie să fie tinere fecioare și să fie expuse, goale sau în straie de mireasă, pe malul apei sau în fața peșterii în care sălășluiește balaurul. Ulterior, când a apărut motivul „eroul care răpune monstrul și mântuie fecioara”, aspectul erotic nu a dispărut. Doar că în relația erotică fecioară-balaur acesta din urmă este înlocuit de erou. În mituri și basme este o regulă care nu suportă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potolirea foamei sexuale a acestuia”. Dar substituirea nu s-a produs întotdeauna complet, astfel că în unele texte mito- folclorice au supraviețuit, suprapuse, ambele motive, prevalând însă cel bănuit de mine mai arhaic. Într-o legendă bănățeană, „la o fântână, balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubește” (81, p. 482), iar într-un basm rusesc, „zmeul a apucat-o pe fata de împărat și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]