2,181 matches
-
deși îl făcea să simtă satisfacție, era complet diferită de tot ceea ce simțise în mediul imobiliar. Senzația asta venea din camaraderia generată de necazurile comune, nu din prosperitatea câștigată pe spinarea unui prost credul sau a altuia. I-a zâmbit Barbarei. Ei erau camarazi de arme. Cu bebeluși în brațe. Barbara scosese de undeva o oglinjoară și își cerceta imaginea. —Dumnezeule! Uită-te la mine! Ei, ce mama naibii mai contează! Mă duc înăuntru s-o iau pe Isabel. Sper să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
tot ceea ce simțise în mediul imobiliar. Senzația asta venea din camaraderia generată de necazurile comune, nu din prosperitatea câștigată pe spinarea unui prost credul sau a altuia. I-a zâmbit Barbarei. Ei erau camarazi de arme. Cu bebeluși în brațe. Barbara scosese de undeva o oglinjoară și își cerceta imaginea. —Dumnezeule! Uită-te la mine! Ei, ce mama naibii mai contează! Mă duc înăuntru s-o iau pe Isabel. Sper să se simtă mai bine. Hugo a continuat să meargă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
biscuit folosit cu talent, vaccinarea lui Theo s-a realizat fără nici un incident. După care cei doi s-au îndreptat către Chicklets, unde, în timp ce-și urca fiul pe trepte cu mare grijă, Hugo le-a văzut coborând pe Barbara și pe Sue. Amândouă erau mult prea absorbite în discuție ca să-l mai observe. Eu nu mai pot să continui în felul ăsta, spunea Sue disperată. E, pur și simplu, imposibil. Azi-noapte s-a trezit de patru ori, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dimineața asta o trimisese pe una dintre celelalte fete acasă pentru că era mahmură. Adică suferea de ceva ce-și făcuse cu mâna ei, pentru numele lui Dumnezeu! Cât de cinstită ți se pare chestia asta? —Mie-mi spui, a oftat Barbara, care, judecând după hainele de pe ea, venise direct de la tribunal. Hugo a ajuns la Dunn și Dustard cu frica în sân. Și totuși, în mod neașteptat, când a intrat pe ușă, Neil i-a zâmbit. A reieșit că, în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se întoarcă la serviciu. Lui Hugo i-au răsărit în minte nenumăratele provocări legate de creșterea copilului pe care le văzuse la Chicklets. A revăzut-o pe Sue, terminată din cauza stării de vomă, dar hotărâtă să ajungă la birou. Pe Barbara, avocata cea mare și tare, plângând lipită de peretele coridorului. Pe el, alergând de la creșă la serviciu, marcat de teama crescândă de a nu greși nicăieri. Ce știa Amanda despre toate astea? Și mai erau. Și-a adus aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
departe? Faptul că ea oprise infuzia de bani însemna că pusese cruce revistei? Da, din păcate, i-a răspuns Jake aruncându-i o privire dură. Așa că ușcheala cu Rosa pică la fix. Speranța de care se agăța Hugo era că Barbara, mama-avocat de la Chicklets, avea să accepte să-l reprezinte în lupta cu Amanda. Cu prima ocazie, Fine a încolțit-o în creșă și a rugat-o să meargă să bea repede o cafea. Însă Barbara l-a refuzat. — Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se agăța Hugo era că Barbara, mama-avocat de la Chicklets, avea să accepte să-l reprezinte în lupta cu Amanda. Cu prima ocazie, Fine a încolțit-o în creșă și a rugat-o să meargă să bea repede o cafea. Însă Barbara l-a refuzat. — Îmi pare rău, a spus ea. Ochii îi erau injectați din cauza oboselii. Rareori văzuse Hugo o femeie atât de obosită. —Isabel n-a dormit toată noaptea din cauza dinților. Sunt frântă și în dimineața asta trebuie să prezint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
client. — Îți spun repede, a asigurat-o Hugo. Îți spun acum. Și-acolo, în holul de la Chicklets, pe o voce cât putea de scăzută, Hugo i-a schițat situația cât de bine a fost în stare. Spre marea lui dezamăgire, Barbara începuse să clatine din cap dinainte ca el să termine de vorbit. Nu e de mine, l-a lămurit ea. — Nu vrei să mă reprezinți? Oare femeia refuza fiindcă îl dezaproba? Dacă aș putea, mi-ar face plăcere să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Hugo dezamăgit. Înțeleg. — Și oricum, ăsta ar fi un caz de drept familial, iar eu sunt specializată în fraude. Hugo a izbucnit într-un hohot de râs trist. Crede-mă, aici e mai mult vorba de fraudă decât de familie. Barbara a râs și ea. —Of, Doamne! În orice caz, în primul rând, ai nevoie de un avocat consultant. Pot să-ți recomand unul foarte bun. Și, mai presus de orice, du-te la un consilier. —La un consilier? Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Pot să-ți recomand unul foarte bun. Și, mai presus de orice, du-te la un consilier. —La un consilier? Fără să-i facă deloc plăcere, Hugo și-a adus aminte de Laura. —E cam târziu pentru asta, nu crezi? Barbara a clătinat din cap. În cazurile de divorț, curtea e impresionată dacă se face dovada că ai avut bunăvoința de a merge la consilier și că nu ai abandonat mariajul fără nici un efort. —Dar mariajul meu e..., a început Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nici un efort. —Dar mariajul meu e..., a început Hugo. —Terminat? Sigur că e terminat. Dar aici e vorba de cine primește custodia lui Theo. Tu nu prea ai sorți de izbândă. Știai asta? Hugo a dat din cap cu amărăciune. Barbara i-a atins brațul într-un gest de consolare. —Nu-ți face griji. Ai șanse destul de mari. E clar că-i ești devotat lui Theo și ai un serviciu pe care te poți baza. — Asta e important? Hugo s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
clar că-i ești devotat lui Theo și ai un serviciu pe care te poți baza. — Asta e important? Hugo s-a gândit îngrijorat la eșecul din parcarea subterană. El spera să-l poată convinge pe Neil să fie îngăduitor. Barbara l-a privit surprinsă. — Sigur că e important. E puțin probabil ca un tată fără serviciu să fie cel căruia să-i fie acordată custodia, atunci când mama este angajată. —Aha! — Deci treaba asta, plus mersul la consilier o să atârne în favoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Charlotte Crescent. —Neil, pentru numele lui Dumnezeu, s-a milogit Hugo. Trebuie să-mi mai dai o șansă. Îmi pare rău, Fine. Ți-ai epuizat șansele. În timp ce Hugo se gândea amărât la situația asta, în urechi i-au răsunat cuvintele Barbarei. „E puțin probabil ca un tată fără serviciu să fie cel căruia să-i fie acordată custodia, atunci când mama este angajată.“ Mai ales când era vorba de o mamă ca Amanda: autodeclarată de succes, care era în stare să jongleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din acel viitor. Toate încercările de a lua legătura cu ea se loviseră de un zid al tăcerii și, o dată, de ușa ferm închisă a Vechii Morgi. Ăsta fusese cel mai groaznic moment. Totuși, Hugo se hotărâse să urmeze sfatul Barbarei și a contactat atât un avocat consultant, cât și un consilier. Dar, după eforturile și cheltuielile inițiale, ambele inițiative păreau să fie din ce în ce mai fără speranță. Își pierduse slujba și-i făcuse jocul Amandei la interviul pentru revistă. Prin metode corecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jonglatul cu toate astea. Toată chestia asta hidoasă cu mama care și muncește. Hugo a simțit cum în el se năștea un val familiar de furie. Nu mai avea chef de tot rahatul ăsta cu autoiluzionarea. Aducându-și aminte de Barbara, aproape leșinată de oboseală în holul de la Chicklets, chinuindu-se să-l ajute pe el, lui Hugo i-a venit să-i urle Amandei să revină la realitate. Sau să-și ia tălpășița. De ce să-și irosească una dintre ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944, Ottmar Trașcă (ed.) Cuțitul și otravă. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 1 41. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 2 42
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 1 41. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 2 42. Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică 43
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Arbitraj, Comisiei de Drept Internațional, precum și în cadrul conferințelor internaționale (Kirschlager, devenit mai târziu președinte al Austriei ș.a.). A participat la convorbiri la nivel de șef de stat sau a fost primit de către ei (Regina Beatrix Olanda, S. Pertini Italia, A. Barbara Malta, Makarios Cipru), șefi de guvern (Demirel Turcia, Andreotti Italia, Lubers și Wim-Kok Olanda, Lukanov Bulgaria ș.a.), președinți de parlament (Clerides Cipru, Boghat India ș.a.) și miniștri de externe (Gromâko U.R.S.S., W. Brandt R.F.G., Van der Brook Olanda, Rolando
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a deveni „ucigător de serioase”. Ideea este că am eliminat distracția la locul de muncă. În consecință, productivitatea, moralul și chiar profiturile au de suferit. Oamenii nu se mai duc la serviciu cu plăcere Ă și pe bună dreptate. Barbara Mackoff, autoarea cărții What Mona Lisa Knew, spune că munca n-a fost nicicând mai serioasă. „De aceea”, scrie ea, „suntem datori să venim din plăcere la serviciu”. Ne distrăm sau nu? Distracția la locul de muncă nu Înseamnă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
încă există multe discuții despre identificarea diferenței specifice a acestei noțiuni, ajungându-se să se înțeleagă că termenul în cauză acoperă orice pe pământ. (Deudnew, 1990). Se poate spune că problematica securității, în general, se dezvoltă fie ca abordare multidisciplinară (Barbara Delcourt, Universitatea Liberă Bruxelles), fie ca chestiune fondată pe paradigmele securității (Peter Katzenstein), fie ca o analiză a impactului teoriilor relațiilor internaționale asupra conceptului de securitate (Eric Remacle, Jean-Jacques Roche, Mario Telò, Barry Buzan, Ole Waever etc.). Făcând referire la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Liberă Bruxelles), fie ca chestiune fondată pe paradigmele securității (Peter Katzenstein), fie ca o analiză a impactului teoriilor relațiilor internaționale asupra conceptului de securitate (Eric Remacle, Jean-Jacques Roche, Mario Telò, Barry Buzan, Ole Waever etc.). Făcând referire la abordarea multidisciplinară, Barbara Delcourt afirmă că "domeniul securității este o construcție intelectuală care trebuie să fie înțeles din perpsectiva istorică a ideilor și care solicită un demers multidisciplinar."26 În această interpretare academică, se poate nota ideea potrivit căreia conceptul de securitate are
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în probleme strategice, în special după Războiul rece: Roma 1991; Oslo 1992 (misiuni "în afara zonei de responsabilitate"), Washington 1999, Strasbourg 2009, și în mod deosebit, implicațiile strategiilor de securitate națională ale S.U.A., Rusiei și a altor țări. În acest sens, Barbara Delcourt estimează că "o genealogie veritabilă a teoriilor despre securitate impune deopotrivă a analiza studiile strategice clasice, a studia mizele legate de cursa înarmărilor, de la declanșarea ei la dezarmare a acționa împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, precum și a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de sécurité et de défense commune, </Titre><Commission>{AFET}Commission des affaires étrangères, Parlement européen, Bruxelles, A7-0026/2010.</DocRef><TitreType></TitreType><Titre></Titre><Commission>{AFET} Delanty, Gerard, Social Science: Beyond Constructivism and Realism, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997. Delcourt, Barbara, Théories de la sécurité, Université Libre de Bruxelles, 2008. Delcourt, Barbara; Martinelli, Marta; Klimis, Emmanuel, L'Union européenne et la gestion de crises, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008. Delwit, Pascal; De Waele, Jean Michel, L'Europe des communistes, Bruxelles
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
des affaires étrangères, Parlement européen, Bruxelles, A7-0026/2010.</DocRef><TitreType></TitreType><Titre></Titre><Commission>{AFET} Delanty, Gerard, Social Science: Beyond Constructivism and Realism, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997. Delcourt, Barbara, Théories de la sécurité, Université Libre de Bruxelles, 2008. Delcourt, Barbara; Martinelli, Marta; Klimis, Emmanuel, L'Union européenne et la gestion de crises, Editions de l'Université de Bruxelles, 2008. Delwit, Pascal; De Waele, Jean Michel, L'Europe des communistes, Bruxelles, Complexe, Collection Identités politiques européennes, 1992. Der Derian, James, On
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]