1,455 matches
-
Structură și funcție în societatea primitivă 50. Franșois Furet - Omul romantic 51. Hans-Georg Gadamer - Actualitatea frumosului 52. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. I) 53. Arnold Van Gennep - Totemismul. Starea actuală a problemei totemice 54. Rosario Villari - Omul baroc 55. John R. Searle - Realitatea ca proiect social 56. Peter Sloterdijk - Critica rațiunii cinice (vol. I) 57. Isabelle Stengers - Inventarea științelor moderne 58. Guglielmo Cavallo - Omul bizantin 59. Nicolae Corneanu - Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine 60. Pierre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ulterioare. 5. Renașterea în țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Artă bizantina. Caracteristici generale(arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Artă bizantina. Caracteristici generale(arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină ......................................................... ..... 126 4.3.2. Mona Lisa ......................................................... ................ 128 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate din punct de vedere al perspectivei. Michelangelo, aparent, poate fi acuzat de unele inadvertențe compozițio‑ nale, de sculpturalism și chiar de o exacerbare a expresiei care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se ConCluzie 149 putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
alternativă de juxtapunere a unor diferite categorii sintactice (monodie, recitativ, voce acompaniată acordicaria, secțiuni contrapunctice sau tratări polifonice cu multiple voci ce desfășoară profiluri melodico-ritmice independente). Acest aspect reprezintă, de fapt, proiecția peste secole a unei tehnici intens practicată în Baroc, la care Debussy face apel asigurând, în același timp, dinamismul, varietatea și contrastul avansării sonore. Un exemplu ce vine să confirme una din trăsăturile definitorii ale limbajului debussyist îl oferă țesătura polifonică aglomerată a debutului secțiunii secunde ce nu se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
123 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu ........................................ 124 4.3.1. Cina cea de Taină .............................................................. 126 4.3.2. Mona Lisa ................................................................. ........ 128 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire .............................. 128 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul ........................ 131 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil .............................. 132 4.7. El Greco - un artist inconfundabil și de mare expresivitate ....... 132 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist .......... 133 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate din punct de vedere al perspectivei. Michelangelo, aparent, poate fi acuzat de unele inadvertențe compozițio‑ nale, de sculpturalism și chiar de o exacerbare a expresiei care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se ConCluzie 149 putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
spaniol, originar din provincia Catalonia, dedicându-se picturii din Renaștere, din care a preluat doar exactitatea desenului și cromatismul, nu însă și măsura echilibrului formal. În picturile sale prevalează efecte iluzioniste și o complexitate tematică care amintesc empfaza și exuberanța barocului iberic. Dalí recurge la spații largi în care include o mare cantitate de elemente oameni, animale obiecte într-o combinație irațională a raporturilor și deformare a realității. În pictura Copil geopolitic privind nașterea omului (1943) imaginile pe care pictorul încearcă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
construcții care au fost ridicate până la sfârșitul secolului XIX și care sunt considerate indispensabile în demersul de a proteja patrimoniul arhitectural al zonei. Deși clădirile coloniale spaniole sunt cele care domină centrul istoric, se pot diferenția mai multe stiluri arhitecturale: baroc (Palatul Național), neoclasic (Palatul Minelor), italian (Palatul Poștei), Art Nouveau (Palatul de Arte Frumoase), BeauxArts (Muzeul Național al Artelor, Banca Mexicului), Art Deco (interiorul Palatului de Arte Frumoase), stilul funcționalist (Turnul Latino american). În oraș se merită a fi vizitate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
populație de peste 9 milioane locuitori în aglomerația urbană. Centrul istoric al orașului a fost inclus în lista Patrimoniului UNESCO în anul 1988, fiind un amestec de stiluri arhitecturale ce marchează principalele etape din istoria țării. Arhitectura colonială timpurie include stilurile: baroc spaniol (Palatul Torre Tagle), neoclasic spaniol (Mănăstirea San Franciso), spaniol colonial (Catedrala din Lima) După obținerea independenței s-a trecut la alte stiluri arhitecturale: neoclasic, Art Nouveau. Multe din construcțiile acestea au fost influențate de stilurile arhitecturale franceze. În anii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Un șir lung de alte obiective turistice întregesc imaginea pe care Valencia șia întărit-o în ultimii ani, aceea de centru turistic de prim rang în vestul Mediteranei: Catedrala din Valencia (construită în secolele XIII-XV, în stil gotic, cu elemente baroc); Piața Centrală (Mercado Central - una din cele mai mari din Europa), Palatul Muzicii (un excelent exemplu de arhitectură modernă); cunoscuta piață Plaça de l’Ajuntament, unde se găsește primăria orașului, mult animată în timpul festivalului Las Fallas - un festival tradițional Valencian
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Plaza San Antonio, Plaza Candelaria, Plaza de San Juan de Dios, Plaza de Espana. Catedrala din Cadiz, construită în perioada 1722 - 1838, situată în Plaza de la Catedral, este un superb edificiu în care se remarcă un amestec de stiluri arhitecturale: baroc, elemente rococo, stil neoclasic, care atrage anual un număr mare de vizitatori. Teatrul roman din Cadiz , construit în secolul I este unul din vestigiile din timpul Imperiului Roman care subliniază și mai mult faptul că orașul Cadiz era unul dintre
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]