1,448 matches
-
limbii române (1982-1983) și colaborează la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa istoricului literar de a situa operele românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în contextul barocului european. I. își susține lectura printr-o cercetare tehnică laborioasă, care include totodată stabilirea paternității și a cronologiei operelor, descrierea manuscriselor sau identificarea modelelor, nefiind neglijat nici un argument care ar putea veni în sprijinul ipotezei de lucru. Unele capitole sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
o cercetare tehnică laborioasă, care include totodată stabilirea paternității și a cronologiei operelor, descrierea manuscriselor sau identificarea modelelor, nefiind neglijat nici un argument care ar putea veni în sprijinul ipotezei de lucru. Unele capitole sunt mai puțin convingătoare, ca acela despre barocul cărților populare inculcat prin lectură auditoriului țărănesc, în timp ce altele propun interpretări plauzibile, cum ar fi aceea referitoare la Țiganiada de I. Budai-Deleanu ca poem epic burlesc, lipsit de o dimensiune eroică sau miraculoasă și învederând o viziune absurdă asupra lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
direct, care să exprime legătura nemijlocită cu obiectele denumite, fără a reuși totuși să se desprindă de discursivitate: sub titlul revoluționar al cărții, care militează pentru o scriere eliberată de constrângeri formale, se ascunde mai degrabă o poezie tradițională. SCRIERI: Barocul literar românesc, București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
militează pentru o scriere eliberată de constrângeri formale, se ascunde mai degrabă o poezie tradițională. SCRIERI: Barocul literar românesc, București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
În considerare și diferențele multiple și reale de civilizație existente Între lumea celui care elaborează imaginea și lumea realității oglindite. Pe de o parte, este vorba de diferența reală de civilizație existentă Între Transilvania și Muntenia epocii respective, Între Clujul baroc al lui Ürmösy și satele sau târgurile cu aspect oriental prin care trece, asupra căreia nu e necesar să mai insistăm. Există Însă și o diferență, poate mai importantă, datorată sistemului de referință la care se raportează Ürmösy, În privința tipului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul și influențele baroce în literatură 247 referințe Bibliografia cărților de literatură neogreacă (Grecia și Cipru) în România 60 referințe Bibliografia relațiilor diplomatice, economice și culturale românobritanice 140 de referințe Biserica coptă în primul mileniu creștin 50 referințe Biserica Sf. Gheorghe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
compoziție, și modelele prin amploare și prin adecvarea disputei la spiritul Bisericii Răsăritului. Gândirea liberală a lui C. a fost cenzurată de profesorul Ieremia Cacavelas, sub îndrumarea căruia încă se afla. Cartea are două introduceri compuse în stilul alegorizant al barocului oriental; prima, de închinare protocolară față de domnitorul de atunci, Antioh Cantemir, fratele autorului, iar cea de-a doua închinată cititorului, o ceremonioasă invitație la lectura cu profit moral. Stilul, metaforizant, mizează pe simboluri. Cartea e „floare”, iar autorul, „grădinar”. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
de..., îngr. și pref. Suzana-Carmen Dumitrescu, București, 1977; Elvira Sorohan, Cantemir în Cartea hieroglifelor, București, 1978; Dicț. lit. 1900, 149-154; Sasu, În căutarea, 80-87; Negrici, Imanența, 151-159; Petrescu, Configurații, 86-93; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 12-28; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 242-282; Scarlat, Ist. poeziei, I, 95-97; Rotaru, Valori, II, 153-198; Ciopraga, Propilee, 7-15; Cosma, Geneza, 57-62; Papu, Lumini, 232-244; Ecaterina Țarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, București, 1989; Mazilu, Recitind, I, 375-378, 398-403, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
prinț al literelor, București, 2001; Mircea Anghelescu, Destinul ciudat al operei lui Cantemir, RL, 2002, 11; Ursu, Contribuții, 34-43, 373-400; Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al „Istoriei ieroglifice”. Între retorică și imaginar, București, 2002; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc, Iași, 2002; Zamfirescu, Istorie, I, 581-617, II, 521-525. El.Sr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Banat, profilul ei plurietnic: „...vrem să zugrăvim fizionomia ciudată și barocă [...] a unui colț de țară unde se ciocnesc atâtea soiuri și se împletesc atâtea culturi” (1/1926). Ideea îi aparține lui Lucian Blaga, care semnează, în primul număr, studiul Barocul etnografiei românești. Studiile și articolele publicate de revistă urmăresc tocmai abordarea adecvată a culturii bănățene, cu accent pe specificul românesc în contextul acestei interculturalități. Astfel, E. Lovinescu publică Tradiționalismul, Lucian Blaga - Teatrul de vest, Filaret Barbu - Renașterea folclorului, Sabin V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
cultural pentru care cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului, fără de care nu s-ar fi putut constitui formele republicane și democratice ale societății civile).334 Dar sub acestea (ori deasupra lor, în orice caz concomitent) rezidă similitudinile, observate de către Pierre Chaunu: "dacă Polonia întreține amintirea Piaștilor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
originar din localitatea Ramba Ciorii, un orășel din Sud. Așa că Robert Mubatu a fost vündün. Alt argument al radicalilor în sprijinul dărâmării palatului...) Terentini a fost, poate, cel mai important arhitect al Renașterii Nordice. (Operele sale se remarcă printr-un baroc avant la lêttre perfect îmbibat în cel mai pur stil neovandan.) Italianul (care, de fapt, a fost după unii polonez, după alții evreu sefard) ar fi ridicat Palatul Rakavanda Nouă pe ruinele fostului Palat Rakavanda XIV, cel dărâmat de revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Pop, Pagini, 160-165; Cistelecan, Top ten, 105-107, 178-180; Dicț. esențial, 1-4; Dimisianu, Lumea, 450-455; Grigurcu, Poezie, I, 7-33; Gh. Grigurcu, O antologie recuperatoare, RL, 2001, 26; Dicț. analitic, III, 181-184, IV, 140-142; Popa, Ist. lit., II, 516-517; Gh. Grigurcu, Un baroc paradoxal, RL, 2002, 16. L.H. A.B.C., ziar care apare la București din noiembrie 1934 până în ianuarie 1935, sub direcția lui Em. Socor. Născut „dintr-o nevoie socială adânc simțită”, ziarul abordează, pe lângă informația economică, socială, politică, și pe aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
tinde să probeze că Istoria... nu este numai un monument de limbă singular, dar și o operă de o paradoxală modernitate. Unul dintre cele mai productive efecte provocate de T. a fost declanșarea unei lungi discuții, nici azi încheiată, asupra barocului în literatura română. În altă carte, Eseu despre etapele creației (1975), autoarea trece spre domeniul teoriei literare și încearcă să surprindă dialectica actului creator sau felul cum își află matca structura operei. Se pleacă de la legenda Meșterului Manole, socotită un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
semnelor ce funcționează, la modul virtual, sub specia poeticului și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate pun în criză deopotrivă personajul (scriitura) și psihologia creatorului modern: un text și o lume care își regizează și își trăiesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
din poezia engleză și americană. SCRIERI: Contribuții la presa românească din Banat (în colaborare cu Gheorghe Jurma), Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria memorie. Această prezență reziduală a tradiției a condus și la fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]