3,051 matches
-
în care ni-i dat nouă, românilor, să coexistăm ca națiune între celelalte neamuri lăsate de Dumnezeu pe pământ. Cu opt ani în urmă, la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni am participat și eu, în compania unor distinși intelectuali basarabeni, la un simpozion dedicat unui veac și un pătrar de la nașterea Maestrului. Starea mea de spirit indusă de întâlnirea cu harul acestui mare scriitor e mereu aceeași. Sper că vizitatorul ocazional al acestui spațiu virtual “concesionat” mie nu mă va
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea unei întâmplări demne de reactualizat. Dar iată contextul prielnic istorisirii părintelui. Într-o frumoasă zi de primăvară, când se afla în comună doctorul Vasile Șoimaru, un ales oaspete basarabean - și mai mult decât atât -, părintele Romică trimise veste să ne abatem, după ce săvârșim treburile noastre punctuale, și pe la Soci. Fixase el un loc de întâlnire la marginea pădurii în care își aduseseră obol suprem patriei vreo 5oo de ostași
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și bănci încropite din leațuri de carpen. Și, în preajma Sfintei Sărbători a Paștelui, părintele își aștepta oaspetele basarabean și pe însoțitorii lui locali în acest loc cu reverberațiile vremurilor apuse. Adusese, împreună cu fiul său, seminaristul, un coș de nuci, colaci și vin din producția satului, nu spre îmbuibare trupească ci spre folositoare zăbavă dăruită sufletului. Musafirii părintelui veneau
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
restrâns al familiei și prietenilor. Trecutul cel asociat cu omul special Andrei Vartic a devenit memorie colectivă. Așa se explică implicarea afectivă a celui care, citindu-i carțile, încearcă aici un modest remember, la trei ani de la plecarea eruditului intelectual basarabean la cele veșnice. Comemorarea anuală a regretatului fruntaș al românismului basarabean s-a făcut în primii doi ani la M-rea Diaconești (județul Bacău) - la prima, printr-o conjunctură onorantă fiind invitat și eu. Cu acel prilej, i-am adus
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
Andrei Vartic a devenit memorie colectivă. Așa se explică implicarea afectivă a celui care, citindu-i carțile, încearcă aici un modest remember, la trei ani de la plecarea eruditului intelectual basarabean la cele veșnice. Comemorarea anuală a regretatului fruntaș al românismului basarabean s-a făcut în primii doi ani la M-rea Diaconești (județul Bacău) - la prima, printr-o conjunctură onorantă fiind invitat și eu. Cu acel prilej, i-am adus modestul meu omagiu de cititor cărturarului dispărut, distinsul redactor șef al
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
vrednicului cărturar și bunului român chișinăuian (gata-gata să-l cunosc și fizic, ca pe un ales privilegiu făgăduit mie de distinsul său prieten dr. Vasile Șoimaru) se va consuma pe cale publicistică. Comemorarea religiosă, prin tradiționalul parastas creștin-ortodox, a regretatului patriot basarabean, a polivalentului om de cultură care a fost Andrei Vartic are conotații dintre cele mai curate și mai tainice. Semnificația gestului curat, moralmente, vine din adâncimea dragostei familiale și a camaraderiei insuflate și întreținute de omul special, de Omul ales
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
european”. Dar prospecțiunile filosofico-teologice, ale lui Andrei Vartic, strâns legate de spiritualitatea și viața materială a poporului român ar putea face obiectul unei exegeze erudite sau al unei teze de doctorat pentru cei preocupați de faptele culturale ale regretatului intelectual basarabean. Eu am ținut să fac, aici, doar o succintă argumentare a justei alegeri, in mod expres, a unor locuri încărcate de lucrare duhovnicească pentru cinstirea memoriei omului ales Andrei Vartic. Și încă ceva care ține de omul special, de Românul
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
populații, sunt cunoscute: Misionarismul cu care a înaintat odată cu armata română în Basarabia și Transnistria redeschizând bisericile și chemându-i pe creștinii oprimați la luat Lumina, ca și pe ostașii sovietici ocupanți; ocrotirea și slujirea în continuare a enoriașilor săi basarabeni după ce li s-a reocupat teritoriul; susținerea în Sinod, împreună cu Patriarhul Nicodim, a menținerii autocefaliei în momentul în care Moscova cerea să devenim sufragani; sancționarea deschisă în Sinod a fărădelegilor politruce făcute de colaboraționiști; apărarea la fel de deschisă a ierarhilor și
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
este împestrițat cu cuvinte rusești. Cărturarul de acolo cu greu te va înțelege și poate că, din teamă, nu recunoaște că idealurile tale sunt și ale lui. Tot din teamă, în bibliotecile publice de acolo nu găsești cărți românești. Copiii basarabeni învățau la școală, pe la începutul secolului XX, că sunt slavi, că limba moldovenească e slavă, că Moldova a fost o umilă provincie turcească, că România, Țara Mamă, e o nimica toată. Rușii strivesc sufletele basarabenilor. Să recitim împreună fragmente din
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
durere, populație românească înghesuită în vagoane pentru vite și dusă cu forța până în îndepărtata Siberie, colectivizare forțată, zeci de mii de morți prin înfometare sau condamnați la moarte de așa-zisele tribunale populare înființate ad-hoc, fărădelegi pe care poporul român basarabean nu le va uita niciodată. Azi, tot rupt din trupul țării este ținutul Basarabilor, tot răpită este „fata cea basarabă”, încă stă departe de inima lui Ștefan Voievod, de sufletul României care o așteaptă să se întoarcă. Când va fi
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Împărțit în trei grupaje: „A sare miroase petala de măr” - este rostire senzuală, introspecție, „Cădere liberă” - este dorință de uitare și integrare în ordinea elementelor, gest dureros, dar impactul este atenuat de o superioară înțelegere a enigmelor firii, iar „Rime basarabene” se înscriu în seria versului vechi, baladesc, ca un exercițiu de supraviețuire prin cuvânt, cu o retorică a iubirii de altădată: „când de dorul mândrei mele, / aprindeam un car de stele”, a timpului ineluctabil: „când s-au despărțit mările, / drumul
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul basarabean Alexei Mateevici. Limba română este icoana în care se oglindește bunătatea și înțelepciunea poporului nostru, gingășia sufletului românesc, sensibilitatea și dăruirea pentru cauze drepte ale românului, de-a lungul existenței sale milenare. În limba noastră și-a cântat poporul durerile
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
scrie și să vorbească o limbă curat românească, în acest fel ajutând să se facă o curățire, atât de necesară, a limbii române, „Limba vechilor cazanii / Care o plâng și care o cântă / Pe la vatra lor, țăranii”, cum spune poetul basarabean Alexei Mateevici. Un vajnic apărător al limbii române, profesorul de elită Constantin Voiculescu, dă următoarele exemple, în cartea sa „Cum vorbim, cum scriem”: „- O.K. - adjectiv invariabil; adverb. Cuvântul este folosit excesiv, frizând ridicolul, precum în exemplele de mai jos
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ECOU DE DOR (FRAȚILOR BASARABENI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului (Modestul meu obol, de-aici, din dreapta Prutului, la trista comemorare a celor două veacuri de la ruperea samavolnică a Basarabiei din Vatra Neamului) Mă mistuie un
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
dorul meu chemarea lor, A fraților cu jind de Țară, E dorul meu chemarea lor... Mi-i adă-Acasă, Doamne, iară! Mi-i adă-Acasă, Doamne, iară! Mi-i adă-Acasă, Doamne, iară! (Foto: dr. Vasile Șoimaru) Referință Bibliografică: ECOU DE DOR (FRAȚILOR BASARABENI) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 501, Anul II, 15 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest preot, Duhovnicul Mitropolitului Nicolae
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
-a adăugită) de Horia Gârbea și „Dansând pe Gange” (roman) de Hanna Bota. • Ora 19.00 - Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu” - Sala Lahovari CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICĂ ȘI POEZIE În deschidere, recitalul poetic BASARABIA SE ÎNTOARCE ACASĂ (din creațiile poeților basarabeni). Își dau concursul: actorii SANDU ARISTIN CUPCEA, din Chișinău, TATIANA SÎRGHI și INGA MARCU, din Chișinău (în prezent actrițe la Teatrul ARIEL din Rm. Vâlcea), poeții basarabeni LIDIA GROSU, VASILE CĂPĂȚÂNĂ și VASILE TĂRÂȚEANU (din Cernăuți). Grupul folcloric MÂNDRELE, din
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
ȘI POEZIE În deschidere, recitalul poetic BASARABIA SE ÎNTOARCE ACASĂ (din creațiile poeților basarabeni). Își dau concursul: actorii SANDU ARISTIN CUPCEA, din Chișinău, TATIANA SÎRGHI și INGA MARCU, din Chișinău (în prezent actrițe la Teatrul ARIEL din Rm. Vâlcea), poeții basarabeni LIDIA GROSU, VASILE CĂPĂȚÂNĂ și VASILE TĂRÂȚEANU (din Cernăuți). Grupul folcloric MÂNDRELE, din Prundeni. LAURI PENTRU ALEȘII NOȘTRI Organizatorii Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, ediția a IV-a, vor decerna Trofeul „CERURILE OLTULUI” unor scriitori, muzicieni
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des la Mănăstirea Cernica și, într-o zi, mergând pe lângă Biserica «Sfântul Lazăr» din cimitirul Cernicăi, am auzit revărsându-se o melodie aparte. Părintele Roman Braga, basarabean fiind, și-a dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
cu cele mai multe lichele pe m2 de pe glob. Și parcă tot nu le-ar avea destule: mai împrumută și de pe aiurea. Victor Eftimiu zicea: „M-am săturat de lichele. Dați-mi o canalie.” Iată că pe lângă lichelele noastre naționale, în peisajul basarabean vine, în sfârșit, și o canalie. Numele ei este Florin Cârlan. Aceasta apare, de regulă, de nicăieri, ca Michiduță cel din basme dintr-un pârț, de câțiva ani aterizează la Chișinău, de preferință în luna august, ca să semene zâzanie între
NICOLAE DABIJA [Corola-blog/BlogPost/350749_a_352078]
-
cu cele mai multe lichele pe m2 de pe glob. Și parcă tot nu le-ar avea destule: mai împrumută și de pe aiurea. Victor Eftimiu zicea: „M-am săturat de lichele. Dați-mi o canalie.” Iată că pe lângă lichelele noastre naționale, în peisajul basarabean vine, în sfârșit, și o canalie. Numele ei este Florin Cârlan.Aceasta apare, de regulă, de nicăieri, ca Michiduță cel din basme dintr-un pârț, de câțiva ani aterizează la Chișinău, de preferință în luna august, ca să semene zâzanie între
NICOLAE DABIJA [Corola-blog/BlogPost/350749_a_352078]
-
a tipărit necesara lucrare Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc. Este prima lucrare din România, după evenimentele din anul 1989, care se ocupă de românii de dincolo de Prut. Este prezentat zbuciumul fraților din stânga Prutului după anexarea teritoriului basarabean de către Rusia, în anul 1812, trecând prin toate etapele de rusificare, apoi vremelnica unire cu România (1918-1940), urmat, din nefericire, de surghiunul în îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
România (1918-1940), urmat, din nefericire, de surghiunul în îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul 1989. Se poate constata din carte că,în pofida suferințelor și a politicii de rusificare, românii basarabeni și-au păstrat identitatea. O altă contribuție istoriografică importantă realizată de Părintele Academician Mircea Păcurariu este lucrarea Sfinți daco-romani și români (în trei ediții, 1994, 2000 și 2007). Este tot o premieră publicistică din cea de-a doua jumătate a
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
mă închin și adorm din nou. Suntem la hotelul Delta Tulcea. Aseară am fost la Comunitatea ucrainienilor lipoveni din această localitate. Ne-a cântat corul „Lotca”. Și mi-am amintit de mama. Cât de mult iubea ea cântecele rusești și basarabene. Mi-a transmis și mie această dragoste. „Paidom Dunea na Dunea, na paidom Dunea”. Femeile au batistuțe albe în mână și le flutură. Fiecare are câte o bonețică albă, ca un coc, la spate. Veșmintele sunt lucioase și intens colorate
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
au un mare rol în dansul rusesc. Parcă joacă singure, când pe vîrfuri, când pe călcîie. Noi ținem ritmul cu palmele. Eu mă dau în vânt după aceste cântece, la fel ca și mama. Și-n mine curge niscaiva sânge basarabean și ucrainean. Astăzi e Ziua ucrainienilor lipoveni. La sediul lor e mare sărbătoare. A venit și o scriitoare, profesor universitar de artă, din Chișinău, Ludmila Toma. Are un fiu, Sașa, de 32 de ani, arhitect. Sunt tare drăguți. Ea lansează
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]