1,734 matches
-
zile de odihnă. În afară de principala datorie, el era ținut a se mai ocupa și cu corectarea prin cnut a acelora din osândiți sau presupuși numai, care nu erau hotărâți pedepsei capitale. Gavril bătea până la sânge, din ordinul Armașului, atât în beciurile și chiliile Criminalului, cât și la răspântiile orașului, pe acei ce i se indicau, ținuți de picioare de cazaci sau jandarmi ai stăpânirii. Ori de câte ori urma să aibă loc o asemenea executare, se bătea mai întâi un timp oarecare, jumătate de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
precizeze că nu a participat direct: „Deținutul a fost scos la anchetă și i s-a cerut să se dezbrace până la piele, după care, sub amenințarea că va fi Împușcat dacă nu recunoaște activitatea sa criminală, a fost dus În beciul bucătăriei Închisorii. Aici a fost bătut până la sânge, după indicațiile șefului anchetei. L-am văzut pe deținut când, după circa două ore de tortură, era adus abia ținându-se pe picioare. Era cu carnea ruptă și plină de sânge și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
probabil de un denunț calomnios, dar nu fără a-l invita pe cetățean la poliție pentru o scurtă declarație. Luarea declarației durează câteodată luni și ani, fără ca familia să mai poată afla de urma celui dispărut, care zace undeva prin beciurile Securității sau Între zidurile unei Închisori. Imputările cele mai curente sunt acelea de a fi ascultat posturile de radio imperialiste sau de a fi citit cărți apărute În lumea capitalistă. În prima fază a anchetei, arestatul este tratat cu binețuri
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a două-trei penitenciare. Sub imperiul acestei necesități, la Făgăraș, În impozanta cetate medievală, a fost repede amenajat un penitenciar care, În septembrie-octombrie 1950, primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale Securității, nu ale Direcției Penitenciare”111. Unități/ Colonii de muncă (formațiuni): Arad (minori), Baia Mare, Baia Sprie (1954/761), Bârcea Mare (penitenciar/colonie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și-a zis că deși a fost îngropat, tot se va salva. S-a convins pe sine că va reuși să iasă la suprafață. Speranța i-a dat în gând că nu-i în mormânt, că este închis într-un beci rece și întunecos, și că după un timp, cei care l-au închis îi vor da drumul. S-a făcut și mai multă lumină în mintea lui și a în țeles și mai bine că este îngropat, că se află
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbă șești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-am închipuit că pot fi în Moldova credincioși atât de darnici, atât de binevoitori. PRIMA îNVIERE LA STRUNGA. Pentru acoperișul casei parohiale trebuia țiglă. Am făcut comandă la o fabrică, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i satisface curiozitatea, de fiecare dată îi citeam scrisoarea primită. CUMPLIT MIJLOC DE TÂMPENIE. Eram în Vama, prin anii -75-80. Din niște „atenanțe” vechi și un grajd mare, ruinat, construisem, în curtea casei parohiale o „bucătărie de vară” pe un beci vechi, mare, de piatră. Construcția are o cameră pentru refugiu la vreme nepotrivită, un garaj, o bucătărie și o baie. în camera „de refugiu” îmi instalasem un „atelier de lucru”. Lucram la „Dicționarul Biblic”. Aveam o masă, un pat, un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sat. La distanțe diferite, se pot observa mici pete de teren cu pământ mai negru, care dau de bănuit că au fost locuințe și „bordeie” în pământ. De asemenea, în partea de nord a acestei așezări, s-ar găsi un beci cu butoaie de vin rămase acoperite de pământ. Se mai povestește că în Valea Stârcului, unde este o fântână, ar fi existat o colonie de câțiva „sârbi”, care se ocupau cu confecționarea vaselor din lut; ca urmare, se mai cunosc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fixau bucăți de lemn încrucișate, care lărgeau prăjinile la dimensiunea fructelor. Poamele proaspete sau uscate, împreună cu preparatele din fructe, au avut un rol important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor, prin beciuri sau chiar și în clăile cu fân, unele sortimente de mere și pere își păstrau calitățile inițiale și iarna. Merele și perele pădurețe se utilizau la obținerea oțetului. Pentru aceasta, fructele se zdrobeau, apoi se adăuga apă și se lăsa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a gospodăriilor a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși în zonă nau existat podgorii renumite, vinurile produse aici asigurau consumul populației din sate, surplusul fiind vândut la târgurile și iarmaroacele de peste an, pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o suprafață de 284 ha. Pentru obținerea vinului se foloseau metode tradiționale, strugurii culeși se mustuiau în ciubăr, după ce se turnau în cadă unde se lăsau să fiarbă, se răvăcea și se păstra peste iarnă în cramă sau în beci, iar tescovina se prelucra la cazanele pentru țuică. Înainte de 1950, în comuna Oncești viticultura făcea parte din preocupările principale, pentru producția de vin și ca sursă principală de fabricare a țuicii. Viile erau alcătuite din hibrizi - producători direcți, producțiile fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost și ea lovită din plin de mânia apelor. De data aceasta, față de anul 1991, apele au inundat ulițele aflate la mare distanță de matca râului, celor peste 100 de case de rromi adăugându-li-se alte 40-100 de beciuri și un număr de 40 de fântâni. Comuna Urechești, aflată la granița cu Județul Vrancea, a fost, se pare, localitatea cea mai bătută de soartă. Aici, Dumnezeu și-a întors fața de la pământeni. Peste 700 de case au fost înecate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul sau șopronul, coșărul, coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de beci, era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada cu culesătură, uneltele agricole și viticole, precum și alte obiecte de inventar gospodăresc. Zămnicul, un fel de beci, era o groapă săpată în pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse ogrăzi, împodobite după obiceiul turcesc și european pe dedesubt cu pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă de săteni după moartea lui în evenimentele de după 1947. Despre acest beci se spune că ar fi aparținut unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă de săteni după moartea lui în evenimentele de după 1947. Despre acest beci se spune că ar fi aparținut unui vechi han. Din gura beciului, situată în partea de nord, se coboară pe niște scări de piatră, trecând pe sub o boltă zidită din cărămidă arsă, până la adâncimea de doi metri. Având planul dreptunghiular
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă de săteni după moartea lui în evenimentele de după 1947. Despre acest beci se spune că ar fi aparținut unui vechi han. Din gura beciului, situată în partea de nord, se coboară pe niște scări de piatră, trecând pe sub o boltă zidită din cărămidă arsă, până la adâncimea de doi metri. Având planul dreptunghiular și pereții boltiți, beciul este prevăzut cu o aerisire pe peretele de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ar fi aparținut unui vechi han. Din gura beciului, situată în partea de nord, se coboară pe niște scări de piatră, trecând pe sub o boltă zidită din cărămidă arsă, până la adâncimea de doi metri. Având planul dreptunghiular și pereții boltiți, beciul este prevăzut cu o aerisire pe peretele de est, care dă afară în dreptul prispei, în fața ușii de la sală. De partea cealaltă, pe peretele dinspre vest, se află o nișă zidită, despre care se spune că era un tunel de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se află o nișă zidită, despre care se spune că era un tunel de refugiu. În partea opusă intrării, spre sud, se afla o cale de acces secretă, care dă în cea de - a doua cameră a casei clădită pe beci. Datând din a două jumătate a secolului al XIX-lea, beciul zidit din cărămidă arsă îngustă, dispusă pe grosime, reprezintă cea mai veche construcție civilă din sat din care s-au mai păstrat și astăzi niște urme. Pe timpul primăverii și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un tunel de refugiu. În partea opusă intrării, spre sud, se afla o cale de acces secretă, care dă în cea de - a doua cameră a casei clădită pe beci. Datând din a două jumătate a secolului al XIX-lea, beciul zidit din cărămidă arsă îngustă, dispusă pe grosime, reprezintă cea mai veche construcție civilă din sat din care s-au mai păstrat și astăzi niște urme. Pe timpul primăverii și până toamna târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]