1,091 matches
-
Biblioteca Națională a României și bibliotecile partenere din străinătate, a prezenței istoriei și culturii naționale în enciclopediile străine, participarea la târgurile și expozițiile internaționale de carte și aprovizionarea misiunilor diplomatice ale României cu noutățile apărute în țară: carte politică, economică, beletristică, istorie, atlase, albume etc. Era o activitate interesantă, căreia m-am dedicat cu pasiune. Aveam să observ la trecerea timpului și multe deficiențe: lipsa lucrărilor de referință în diverse domenii, traduse în limbi de circulație internațională, calitatea slabă a albumelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Viața românească, în paginile căreia a fost prezent în tot cursul vieții. Axinte Frunză a fost, de asemenea, un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri reușite, recreând opere străine în limba noastră. Scrisul său beletristic este pătruns de seva problematicii sociale, care generează și îi animă mesajul profund uman. Scrierile sale sunt pline de observații fine, originale. Semnificative, în acest sens, sunt impresiile de călătorie de la Muntele Athos (1909ă, publicate între cele două războaie mondiale
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Calitățile neobișnuite pe care le dovedise C. Stere de-a lungul tumultoasei sale existențe în atâtea domenii (politică, învățământ, știință, gazetărie etc.ă, nu păreau să fie și acelea ale unui viguros prozator. Puținele și rarele lui pagini cu caracter beletristic nu se remarcaseră prin reale calități literare. Când a debutat ca romancier, C. Stere era la capătul vieții sale. Cele opt volume, care alcătuiesc ciclul neterminat În preajma revoluției, le-a dictat la Bucov, în patru ani (1932-1936ă, sub forma unui
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
locul cuvenit - își asumă un mare risc nici nu i-a părăsit, probabil, nici o clipă. Așa s-a consumat, în redacția revistei România literară, ajunul marii comemorări eminesciene, în iunie 1989. * În 1989 m-am apucat să recitesc toată opera beletristică a lui Dostoievski, în vederea unei lucrări despre spațiul în proza scriitorului rus, lucrare pe care îmi propusesem s-o scriu pentru editura „Dacia” din Cluj. Rămâneam singur în sufragerie și citeam până pe la ora două noaptea. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
teatru, operă, operetă, de concerte, a numeroase săli de expoziții și de cinema... Nu venise încă izolarea proletcultistă, așa că beneficiam din plin de prezența culturii occidentale, de turnee ale unor trupe străine prestigioase, concerte, de traduceri ale unor valoroase lucrări beletristice, istorice, filozofice, de artă, expoziții de înaltă ținută... De menționat că, dornic să "văd și să aud" cât mai mult, dispuneam adeseori de invitații la manifestări culturale, Direcția Culturală din MAE fiind principalul beneficiar al unor atare "atenții" din partea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
făcut scriitorii, deși, din punctul de vedere al artei, aceasta a fost un rău. Dar inter arma muzele ori tac, ori iau parte la luptă. Critica lui Alecsandri este mai mult practică, adică este consemnată mai mult în operele sale beletristice. În articole de teorie el a exprimat-o foarte rar, și atunci tot ca artist, prin ridiculizare. El își începe critica prin comedia Iorgu de la Sadagura (1844) 1, despre care C. Negruzzi 2 zice că a avut un mare succes
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
va mai scoate accentele de altădată: în Ginta latină, în Ostașii noștri, unde zice: "Am văzut visul cu ochii", adică visul de patruzecioptist 1 . * În celelalte privințe - limbă, literatură -, Alecsandri este critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă - inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice - nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poezie populară a fost luată de Alecsandri de aiurea, ca să nu mai vorbim și de motivele naționale și literare ce l-au îndemnat să adune acea poezie, toate datorite influenței străine. Și dacă n-ar fi existat deja o literatură beletristică în țară, de unde i-ar fi venit în cap lui Creangă ideea să scrie Amintiri și Moș Nichifor Coțcariul și de unde ar fi știut cum se scrie o bucată literară, cum se compune, cum se "dialoghează" etc.? Și nu mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întîi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bețivul și Dorofata femeia sa, Istoria lui Arghir și a preafrumoasei Elenei, Risipirea cea din urmă a Ierusalimului etc. Deosebirea se datorește, așadar, condițiilor istorice, structurii deosebite sociale, extracției deosebite a scriitorilor, influențelor străine diferite. În epoca următoare, patruzecioptistă, literatura beletristică din Ardeal e inferioară celei din Principate. Ea însă seamănă cu cea de dincoace de munți pentru că acum, și în Ardeal, și în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Practica cercetătorilor arată difuziunea concepțiilor în lucrările formaliștilor ruși din deceniul doi și trei al secolului. V. Propp segmentează basmele rusești în motive și realizează adevărate "ecuații" prin care distinge variantele *2 B. V. Tomașevski întreprinde aceeași operație asupra operelor beletristice *3, B. Eichenbaum asupra povestirii lui Gogol, Mantaua, iar O. Brik, V. Șklovski, L. P. Iakubinski și V. Vinogradov extind cercetarea structurală în domeniul versificației, al compoziției nuvelei, al metodei istoriei literare, ca și în lucrările de lingvistică. Din diverse
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
după Matei 49) Deci Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care Il iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! (Sfânta Evanghelie după Ioan 26) Iată și-a extins apoi, treptat funcționalitatea în textele beletristice. Retorica bazată pe utilizarea în număr mare a prezentativelor textuale în argumentație se regăsește, pe alocuri, în discursurile oficiale actuale. 18 Cf. numărul de ocurențe în materialul inclus în corpusurile de limbă vorbită investigate: IVRLA CORV UITE 61 14 IATĂ
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
apartenența acestuia la comunicarea orală (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv pietrificat în clișee) duce la concluzia aparteneței acestuia la registrul exprimării colocvial-familiare. În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Majoritatea exemplelor citate în aceste lucrări aparțin literaturii beletristice. 40 "Având sens apropiat de al imperativului, interjecțiile hortative prezintă unele trăsături comune cu vocativul și cu imperativul: pot apărea izolat în frază, se rostesc cu o intonație specială și servesc spre a ne adresa cuiva; de aceea interjecțiile acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ales, în limbajul relaxat, colocvial, al forumurilor. 2.3. Adverbele în -iș (-îș) 2.3.1. Situația adverbelor în -iș (-îș) în dicționare Adverbele terminate în -iș (-îș) − majoritatea aparținând limbajului popular (-regional) și familiar, dar preluate și în stilul beletristic − alcătuiesc o clasă formală și semantică mică, reprezentând un tipar total neproductiv. DILR 2007 inventariază 2520 de unități (boldiș, brânciș, bulziș, chiondorâș, chiorâș, clipiș, cordiș, cotiș, cruciș, curmeziș, grăpiș, hoțiș, morțiș, orbiș, păliș, pândiș, pieptiș, pitiș, pituliș, rătutiș, rotiș, șoldiș
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de o parte, din volumele de limbă vorbită (IVLRA, IV și CORV), la care s-au adăugat unele înregistrări ale ședințelor parlamentare sau ale posturilor de radio și televiziune. Pe de altă parte, este reprezentat din texte scrise, conținând literatură beletristică, literatură științifică și presă scrisă (ziare și reviste diverse, de la cele cu profil cultural și literar la presa cotidiană sau la cea cu destinații speciale, de tipul revistelor pentru adolescenți). 3.2. Fiecare autor a folosit, pe lângă CLRA, și alte
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
În text, titlurile lucrărilor citate de autori sunt date, acolo unde sunt amintite întâia oară, în limba originală, însoțite fiind de traducerea în limba română între paranteze rotunde. Nu s-a făcut excepție de la această regulă decât în privința titlurilor operelor beletristice traduse în limba română și cunoscute cititorilor, cum sunt Odiseea, Cântarea Nibelungilor, Roșu și negru, Război și pace etc.), care sunt desemnate exclusiv prin titlurile lor românești. Cu această rezervă, atât în text cât și în note și bibliografie referirile
[Corola-publishinghouse/Science/85035_a_85822]
-
rând să nu uităm că: Un creier gol nu imaginează nimic. De aceea, să asigurăm materia primă - imaginile prin: cunoașterea de locuri noi, lucruri noi, obiceiuri noi, acceptarea de noi provocări, participarea activă în cât mai multe activități, efectuarea lecturilor beletristice, lecturilor științifice, lecturilor genului science-fiction. Apoi să exersăm formarea de noi imagini prin: practicarea jocurilor de tip imaginativ, exersarea continuă în desen, audierea și compunerea de povestiri, încercarea de a construi diferite dispozitive tehnice. Deși dezvoltarea imaginației la un înalt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță pe tema unei reîntâlniri târzii, o descriere a Ceahlăului. Astfel, este firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează atenția asupra suitei de tablouri
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
o ficțiune în proză de dimensiuni mari. Poate fi un roman de acțiune, polițist, de dragoste poate prezenta valori pshihologice sau doar un studiu social. Caracteristici: * au rol de agrement (desi Educația lui Cyrus este un roman didactic). * au caracter beletristic. * subiectul unui roman este ficțional în întregime (desi Moby Dick de Herman Melville conține pe lângă fapte și digresiuni). Un autor de romane se numește romancier. Baltagul 1. Date despre autor 2. Prezentarea conTinutului momentele subiectului 3. Personajele romanului; caracterizarea personajelor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care o conducea („Gazeta de Transilvania”), cât și în privința celei literare, erau periodicele din Muntenia ( „Curierul românesc”) și Moldova („Albina românească”), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. Heliade-Rădulescu și al lui Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu (1838-13 februarie 1850) și Iacob Mureșianu. Cel de-al doilea va fi, începând cu 9 septembrie 1850, singurul redactor al F. pentru m., i. și l. și al
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
povestiri în care încărcătura epică este mai consistentă și mai diversă, iar figura personajului-narator (în ipostaza lui de copil și adolescent) mai reliefată. Aceeași scriitură - de data aceasta îmbogățită cu instrumentarul publicistului de idei, dar și cu un indubitabil caracter beletristic, evoluând pe tărâmul memorialului eseistic sau al reportajului literar de calitate - se întâlnește în Vara franceză (1999), culegere de texte scrise cu prilejul prezenței lui G. în Franța, în vederea „acoperirii” jurnalistice a campionatului mondial de fotbal din 1998, dar care
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
iar, Goncourt-ul a fost acordat ca premiu de consolare. Interludiu. Studiul literaturii În lumea post-națională Demult Îmi pun această Întrebare, nu știu de ce n-am făcut-o publică, deși ea stă pe buzele multor profesori: ce motive există pentru ca literatura beletristică să mai fie, astăzi, o disciplină de studiu școlar, a fortiori universitar? Aici există două tipuri de răspuns standard: 1. Literatura trebuie să fie predată pentru că studiul ei deschide accesul la bogății spirituale imposibil de dobîndit altfel, educă sufletul și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fie studiată nu numai din unghi retoric, nu recreată Într-un spațiu muzeal pentru uzul unor spectatori care habar nu au de autentica ei „viață”, ci și repusă În contextul ei cultural. Dar, o dată cu secularizarea culturii și cu transformarea literaturii beletristice În avangarda oricărei mișcări revoluționare, fie la nivel politic (literatura națiunilor), fie la cel psihlogic și moral (literatura libertină), fie la cel lingvistic (literatura experimentalistă de Început de secol XX), o dată cu diseminarea autorității prin ruperea de tradiție, cum mai putem
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se pare un nume opțional. Cultura română Însăși mi se pare opțională atunci cînd trebuie să Înțelegem ce este cultura europeană. CÎt privește dezvoltarea competențelor de comunicare, Învățarea Întrebuințării corecte a limbii natale nu trebuie să se cramponeze de literatura beletristică. Orice elev bacalaureat ar trebui să știe să redacteze un text (rezumat, argumentare sau combinate) și să Încadreze cultural un text aparținător respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține astăzi de Înscrierea bagajului lui de cunoștințe și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]