3,363 matches
-
că ar fi meritat să fie sprijinit 15. Pe 21 aprilie / 4 mai 1903 Vasile Butză se adresa din nou lui Eugen Mavrodi rugându-l să intervină la Ministerul Domeniilor pentru a-i asigura cheltuielile de deplasare în diferite orașe belgiene, mai precis într-o seama de fabrici din acele orașe, unde s-ar fi desfășurat câteva probe științifice obligatorii 16. Câteva zile mai târziu, pe 25 aprilie 1903, Vasile Butză trimitea o nouă epistola Ministrului României la Bruxelles, Eugen Mavrodi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
această lume... Într-o epistola din noiembrie 1900, trimisă Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Eugen Mavrodi, Petre Zlătescu îi relata momentele grele prin care trecuse din primăvară până în toamnă. În finalul scrisorii, fără nici o legătură cu odiseea să belgiană, tânărul nostru personaj îi prezenta reprezentantului României în Belgia proiectul unei afaceri comerciale în care s-ar fi implicat împreună cu mai mulți parteneri, cerându-i oficialului român sprijin și informații: Bukarest, 6 / 19 Noembrie 900 Domnului Ministru Român la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vé rog încă să binevoiți a ne servi, fiind o societate, să zic, în modul următor: voind a exploata comerțul de carne (de animale) România Belgia mai multe persóne vé rugăm a interveni pe langă Dnul. Director al Căilor Ferate Belgiene a ne spune dacă noi putem avea animale vii sau carne 4 zile și ce taxe ne percep că transport, iar la Direcția Vămii, ce vama. Am dori ore câri concesii chiar de la C.F.B. și vama pentru care alergăm la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
semnalat că 'nainte de a intra în Belgia vitele și cărnurile trebue să tranziteze prin A-U și Germania și că urmează a se obține de la guvernele respective autorisările necesare prin Legațiunile române la Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vitele și cărnurile trebue să tranziteze prin A-U și Germania și că urmează a se obține de la guvernele respective autorisările necesare prin Legațiunile române la Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată de afacerea comercială a lui Petre Zlătescu părea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
despre bijuteriile fiului meu, P. Zlătescu, care sunt amanetate la D. Suykens, ce s'a făcut? Fiul meu spune că v'a scris din C.L. rugându-vé să achitați ultimul ban, ne fiind posibil alt-fel de și e raportul D. Ministru Belgian în care D. Suykens declară 605 + 7 lei Mtele de Pietate, fie și cât pretinde căci vom angaja un avocat care să dăscurce lucrurile în urmă; deocamdată vé rog trimete-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a fi al acestei magistrale universități, care atrage aci studenți din tóte colțurile lumii. Fórte mulți români de sémă au căpătat lumină în acéstă însemnată instituție culturală, unica în felul ei în lume [...]. Universitatea liberă, care e aprobată de statul belgian, se deosebește de cele ale noastre și ale altor popóre [...]. Libertatea ei constă în faptul că nici un curs nu e predat în chip tendențios, lăsându-se studentului deplină libertate de a urma cutare sau cutare direcțiune filosofica, literară, științifică, după ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ces réunions, un tailleur d'Ixelles s'est présenté pour réclamer de l'argent; îl fut, dit-on, reçu à coups de poings et blessé à la tête. Bruxelles, le 18 juillet 190477. Pentru moment, nu mai avem cunoștințe despre "aventură belgiană" a lui Florian Becescu. Am mai reținut doar o relatare a unei ședințe a Societății Studenților Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar apoi că detaliu biografic al "experienței belgiene" încercată de Victor Eminescu. În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul să fie perceput
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în a șaptea zi a lunii lui mai a anului 1914, în orașul în care se născuse într-un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor academice conferite de acestă; cine erau și ce au devenit în timp românii titulari ai diplomelor de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul Pierre-Théodore Verhaegen. Structura și funcționarea Universității Libere, de la programa cursurilor, la organizarea administrativă și curriculara, până la tipurile de diplome acordate, au fost treptat reglementate, ca, de altfel, întregul învățământ superior belgian, de legile organice din 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc. Toate aceste reglementări, care au consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv a celor private, au avut drept consecință diversificarea domeniilor de specializare, a titlurilor academice (în această
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
elibera decât diplome științifice, care, așa cum am arătat mai sus, nu confereau titularului dreptul de a practica profesia respectivă în Belgia. Totodată, menținerea distincției juridice între diplome legale, respectiv diplome științifice poate fi interpretată și că o strategie a autorităților belgiene de a-și proteja propria piața a muncii (Pieter Dhondt). În ce măsură studenții români erau la curent cu aceste nuanțe și cu posibilele dificultăți în a beneficia pe deplin de titlul obținut, e greu de spus. Dincolo de specificul belgian, dobândirea titlului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a autorităților belgiene de a-și proteja propria piața a muncii (Pieter Dhondt). În ce măsură studenții români erau la curent cu aceste nuanțe și cu posibilele dificultăți în a beneficia pe deplin de titlul obținut, e greu de spus. Dincolo de specificul belgian, dobândirea titlului de doctor sau de inginer nu însemnă, automat, recunoașterea acestuia în România, daca titularul dorea să practice o profesie legată de specializarea să. Toate diplomele obținute în străinătate erau supuse, în spațiul românesc, unor proceduri suplimentare pentru validarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe de o parte, la totalul cursanților înscriși la Universitatea Liberă, iar pe de altă parte, la numărul, respectiv originea celor ce proveneau din afara Belgiei. De asemenea, tabelele pe care le-am constituit au avut ca punct de pornire statisticile belgiene, au fost organizate pe domenii de specializare. Astfel, am reconstituit numele, dar și numărul studenților ce dobândeau titlul de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe, ca și pe cei care obțineau diplomă de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
posturile vacante (încă destul de numeroase) din diverse sectoare ale vieții publice. În fine, dincolo de structuri instituționale, de diplome sau de statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să lipsească din studiul nostru. Ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, încercând să punem cap la cap surse diverse, și aspecte din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori de la Universitatea Nouă. Merituoși sau mai putin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
unor oameni obișnuiți. Probleme ce ne permit să înțelegem cum se raportau ei la normele de organizare ale universității pe care o frecventau, care le erau proiectele profesionale și umane ori strategiile discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele tinerilor și ale părinților acestora arătau și felul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cele două veacuri: al XIX-lea și al XX-lea. La capătul acestui prim volum dintr-un proiect mai amplu, nu putem adăuga decât că deja își așteaptă continuarea. Continuare în ceea ce privește istoria instituțională și prezența studenților români în celelalte universități belgiene (Gând, Liège, Louvain), pe care am început-o deja. Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în celelalte universități belgiene (Gând, Liège, Louvain), pe care am început-o deja. Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales, continuare a explorării destinelor oamenilor mărunți, a vietii din afara amfiteatrelor... Bibliografie 1. Arhive: Archives Générales du Royaume de Belgique (AGRB), Inventaire Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit. Grade de Candidat. Registre D, dossier 1002
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Despy-Meyer, Andrée (avec la collaboration de Jacques Becquevort), Leș Femmes et l'enseignement supérieur. L'Université Libre de Bruxelles de 1880-1914, Université Libre de Bruxelles Service des Archives, Bruxelles, 1980 (coll. "Études et monographies", 1). Dhondt, Pieter, Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and Bibliographical Approach, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", XXXVIII, 1-2, 2008, pp. 5-44. Dhondt, Pieter, Un double compromis. Enjeux et débats relatifs à l'enseignement universitaire en Belgique au XIXe siècle, Academia Press, Gent, 2011. Goffin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail Costea scriau în numele a 18 studenți, dintre care 12 frecventau regulat cursurile. 115 Wim Van Rooy, Op. cît., p. 225. 116 Pieter Dhondt, Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and Bibliographical Approach, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", XXXVIII, 1-2, 2008, pp. 5-44 / (p. 5). 117 Ibid., pp. 40-42. 118 Andrée Despy-Meyer (avec la collaboration de Jacques Becquevort), Leș Femmes et l'enseignement supérieur. L'Université
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica, 1879, respectiv volumul apărut postum, Bazele metafizicii, 1890). Autorul vorbește și despre boala pe care Conta o contactase în vremea studenției belgiene (tuberculoză), care i-ar fi cauzat până la urmă moartea. Despre Cornea, acelasi autor citat mai devreme, adaugă că obținuse doctoratul în drept și la Paris, că era un apropiat al lui Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, iar prin a doua
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Marea Britanie și Germania Federală 724. Acest ziar cu apariție neregulată le făcea comercianților occidentali oferte de petrol, cereale și cherestea în cantități semnificative, deși aceste produse erau deficitare în Blocul de Est725. S-au stabilit, astfel, contacte directe cu însărcinatul belgian cu afaceri și cu Legația Britanică; aceștia au arătat, însă, că nu intenționează să se abată de la restricțiile occidentale privind exporturile 726. Cu toate că Legația Americană nu a primit oferte comerciale directe, aceasta a sesizat o oarecare reducere în intensitate a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai ales de a asigura Bisericii o independență reală și condițiile de a putea acționa în mod eficient. Dar sloganul "libertate ca în Belgia" va cunoaște un mare succes în rîndurile mediilor catolice europene ale secolului al XIX-lea. Experiența belgiană era foarte importantă pentru că ea punea bazele acțiunii catolicilor (inclusiv a clericilor) într-un cadru constituțional, deci electoral, fără să aibă nevoie de un partid confesional. Liberalismul belgian nu era anticlerical, cel puțin pînă în anul 1840. Ulterior, sub efectul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
succes în rîndurile mediilor catolice europene ale secolului al XIX-lea. Experiența belgiană era foarte importantă pentru că ea punea bazele acțiunii catolicilor (inclusiv a clericilor) într-un cadru constituțional, deci electoral, fără să aibă nevoie de un partid confesional. Liberalismul belgian nu era anticlerical, cel puțin pînă în anul 1840. Ulterior, sub efectul unei înăspriri a relațiilor dintre liberali și clerici, așa cum reiese și din legea învățămîntului din 1842, și al răspîndirii curentului ultramontan la catolici, principiile unionismului au fost știrbite
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]