3,521 matches
-
de la Niceea; el a folosit un material demn de încredere și, de aceea, și istoria sa ar avea, dacă nu meritul unei elaborări critice, măcar o anumită utilitate. Alții, în schimb, bănuiesc că Gelasie ar fi falsificat chiar unele documente. Bibliografie. Ediție: GCS 28, 1918 (G. Loeschke și M. Heinemann). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 145-148. 7. Zaharia Retorul După perioada de mare înflorire a istoriografiei ecleziastice din vremea lui Theodosius al II-lea, timp de mai bine de un secol
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
doctrinele lor în depozitul de cărți al palatului imperial și apoi fugiseră. Supraintendentul depozitului îl rugase pe Zaharia să combată doctrinele acelea, dat fiind că Zaharia scrisese înainte „șapte capitole” contra maniheilor (care însă n-au ajuns pînă la noi). Bibliografie. Texte: K. Ahrens, K. Krüger, Die sog. Kirchengeschichte des Zacharias Rhetor, Leipzig, 1899; F.J. Hamilton, E.W. Brooks, The Syriac Chronicle, known as that of Zacharias of Mitylene, London, 1899; M.A. Kugener, Vie de Sévère par Zacharie le Scholastique
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
domnia lui Iustin I (518-527). Și după ea s-a făcut un rezumat care a fost foarte folosit de istoricii și cronicarii bizantini. Puține lucruri se pot spune despre caracteristicile acestei istorii, care era opera originală a lui Teodor Lectorul. Bibliografie. Ediții: pentru Istoria bisericească, în trei părți cf. PG 86, 1, 165-228; traducere latină în CSEL 71, 1952 (W. Jacob, R. Hanslik). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 117-118. 9. Evagrie Scolasticul Evagrie a fost o personalitate mai importantă. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dialoguri, discursuri”, pe care le amintește în opera sa principală, însă toate s-au pierdut. „Rapoartele” ar fi fost scrise de el în numele lui Grigorie, patriarhul de Antiohia; unele discursuri aveau caracter oficial și encomiastic, fiind scrise în cinstea împăratului. Bibliografie. Ediții: PG 86, 2, 2415-2886; The Ecclesiastical History of Evagrie with the Scholia, edited with Introduction Critical Notes and Indices by J. Bidez and L. Parmentier, London, 1898 (retip. Hakkert, Amsterdam, 1964). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 119-120; P.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exemplu imitat ulterior de mulți cronicari, atrași de acest amestec de informații istorice și de date fantastice, e adevărat, dar care trezesc interesul cititorului, și de aceea a fost tradus în mai multe limbi și a avut o largă răspîndire. Bibliografie. Text: Corpus Scriptorum Historiae Byzantine, Bonn, 1831 (L. Dindorf); PG 97, 9-790; Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 121-122. CAPITOLUL XXI Exegeți greci minori din secolele al V-lea și al VI-lea După perioada de mare înflorire din vremea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
textul sfînt; pare să-l plaseze în prima jumătate a secolului al V-lea; poate că Adrian este acel călugăr și preot care poartă același nume și căruia Nilus i-a trimis trei scrisori (PG 79, 225, 437 și 516). Bibliografie. Text: PG 98, 1273-1312. Studii: O. Bardenhewer, Geschichte der altkirchlichen Literatur, Freiburg im Breisgau, 1924, IV, pp. 254-255. 2. Victor din Antiohia Așa cum ne indică orașul din care provenea, și acest exeget pare să aparțină curentului reprezentat de Diodor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
abate în peninsula Sinai în secolul al VI-lea sau al VII-lea. Este incertă apoi autenticitatea unor omilii, dintre care două sînt dedicate unor sărbători închinate Fecioarei Maria, iar altele sînt laude închinate apostolilor Toma (sau Andrei?) și Iacob. Bibliografie. Ediții: PG 27, 649-1344; 93, 787-1480; SChr 187, 1972 (M. Aubineau: pentru Omiliile de Paști, împreună cu alte omilii cu subiect analog ale lui Vasile din Seleucia, Ioan din Berit etc.); M. Faulhaber, Hesychii Hierosolymitani Interpretatio Isaiae Prophetae, Freiburg i. Br
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ammonius a avut-o cu un anume Cezar cu privire la predica lui Cristos printre morți; în acest fragment apar trimiteri superficiale la 1 Petru 3,19, dar nu e un motiv suficient pentru a spune că face parte dintr-un comentariu. Bibliografie. Ediții: PG 85, 1361-1826; O. Bardenhewer, op. cit., pp. 83-86; Th. Zahn, Der Exeget Ammonius und andere Ammonii, ZKG 38 (1920), 1-22; 311-336. O dată cu trecerea de la secolul al V-lea la secolul al VI-lea, activitatea exegetică slăbește și mai mult
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bizantin. Exegeza alegorică rămîne predominantă după ce criteriile pe care se bazau abordarea literală și critica istorică s-au epuizat (sau rămăseseră valabile poate doar în școala antiohiană); în exegeza textului biblic, sînt lăsate deoparte problemele cu caracter filologic și istoric. Bibliografie. Pentru o primă informare, R. Devreesse, Chaînes exégétiques grecques, DBS I, 1084 și urm.; S. Leanza, „L’esegesi biblica cristiana antica: scolii e catene”, în ***, Esegesi, Parafrasi e Compilazione in età tardoantica, Atti del Terzo Convegno di Studi Tardoantichi, D
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cod. 160), Procopius ar mai fi scris o Metafrază a unor versuri de Homer, din care nu s-a păstrat nimic, și un Encomion al împăratului Anastasius; lui Procopius i-au fost atribuite și alte opere, însă nu sînt autentice. Bibliografie. Ediții: PG 87, 1-2 (operele exegetice); CChr.SG 4, 1978 (Catena in Ecclesiasten: S. Leanza); pentru Catenarii cf. G. Karo, I. Lietzmann, Catenarum Graecarum Catalogus, Göttingen, 1902; o privire generală în O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 84-91; pentru Epistole cf.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
identificat, în care îl combate pe Sever de Antiohia; e compusă din cel puțin două cărți, iar din a doua unele fraze au fost extrase și apoi inserate în culegerea de mărturii contra monofiziților, aflată între scrierile lui Anastasie Sinaitul. Bibliografie. Ediții: PG 93, 13-780. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 93-95. 7. Cosma Indicopleuste După cum rezultă și din semnificația primă a supranumelui său, Cosma a fost poreclit „Indicopleuste”, „navigator în India”, în urma unei călătorii care l-a purtat pînă în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ceea ce dovedește marea răspîndire și marele succes de care s-a bucurat, în ciuda lipsurilor ei, opera acestui scriitor. în orice caz, aceste desene - ce par niște cicluri picturale - sînt deosebit de interesante întrucît au un corespondent în mozaicurile din acea epocă. Bibliografie. Ediții: PG 88, 51-470; SChr 141, 1968 (livres I-IV: W. Wolska-Conus); 159, 1970 (livre V: Idem; 197, 1973 (livres VI-XII: Idem); Cosma Indicopleusta, Topografia Cristiana libri I-V, ediție îngrijită de A. Garzya, cu o prefață de W
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
coincide, se poate spune, cu acela al comentariilor cu conținut analog scrise de episcopul Teofilact din Ohrida (oraș din Bulgaria), care a trăit în secolul al XI-lea. Probabil că acesta a copiat cu fidelitate comentariul scris mai înainte de Ecumenius. Bibliografie. Ediții: Pentru Comentariul la Apocalipsă, cf. The Complete Commentary of Oecumenius on the Apocalypse, ed. with notes by H.C.G. Hoskier, University of Michigan Studies, Ann Arbor, Michigan, 1928; pentru comentariul la epistolele lui Pavel, cf. PG 118, 307-1326; 119, 1-721
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la opera analoagă a lui Teodoret al Cyrului (p. 000); din această scriere s-au păstrat cîteva fragmente tot cu un conținut antiorigenist, ce abordează probleme cu caracter eshatologic. Andrei ar fi și autorul unor Explicații la viziunile profetului Daniel. Bibliografie. Ediții: PG 106, 216-457; J. Schmid, Münchner Theol. Studien, München, 1995. Studii: Fr. Diekamp, „Das Zeitalter des Erzbischofs Andreas von Cäsarea”, în Hist. Jarbuch 18 (1897), pp. 1-36; O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 102-105. * în această lucrare, termenii „catolic” și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
filosofiei, științei și tehnicii, aceluiași timp căruia i-a aparținut cu o subiectivitate disciplinată, numai a lui. Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie, 1839-1847, ediția a II-a, revizuită și adăugită, traducere din limba franceză: Petruța Spânu, tabel cronologic, postfață și bibliografie: Gheorghe Macarie, note geografice și istorice: Dumitru Scorțanu, Editura Fides, Iași, 2000.
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
cultura mittel-europeană a sec. al XVIII-lea. în special Românii, atât la nord cât și la sud de Dunăre, au fost beneficiari târzii ai acestei întrepătrunderi multiculturale prin care au fost salvați de izolare și (re)introduși în istoria Europei. Bibliografie Adolf Armbruster, La romanité des Roumains. Histoire d'une idée, București 1977. Stelian Brezianu, Romanitatea orientală și Evul Mediu, București 1999. Th. Capidan, Românii nomazi, în �Dacoromania" IV, 1923-1924 Th. Capidan, Aromânii, București 1932. Matilda Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960), Corneliu
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
o semnificație religioasă, chiar teologică, sau au creat alte semnificații, mai apropiate de valorile profane ale modernității. . Vezi sfârșitul Concluziei generale a lucrării. . The Antichrist, pp. 11‑15. Cităm în toate locurile ediția italiană a acestei lucrări. A se vedea Bibliografia de la sfârșitul volumului. . Bibliografia referitoare la mit este vastă și în același timp variată. Cităm doar câteva dintre titlurile care ne‑au fost de mare folos: Al. Eliot et al., L’Univers fantastique des mythes, Paris, 1976, îndeosebi paginile 12
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
DE ANTICRISTOLOGIE AL LUI THEODORET... PAGE 335 ANTICRISTUL ÎN APOCRIFE: TEME NOI ȘI PORTRETE SIMBOLICE PAGE 343 CONCLUZIE GENERALĂ PAGE 349 PAGE 354 ANEXA 1 ANEXA 1 PAGE 353 PAGE 360 ANEXA 2 ANEXA 2 PAGE 361 PAGE 376 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE PAGE 379
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Gherman și I. G. Dumitriu. De semnalat și faptul că, în mai 1956, Grigore Nandriș refuză să activeze ca membru al societății. În schimb, Emil Turdeanu propune un consiliu de conducere exclusiv românesc, fără „patronaj străin”, și solicită continuarea lucrării Bibliografia românească din exil în paginile proiectatei „România Orientalis”, idei susținute și de N. I. Herescu. Din păcate, revista nu a putut să apară din lipsă de fonduri și societatea s-a autodesființat prin absența mobilului de activitate, multi dintre membrii ei
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
câteva investigații despre condiția femeii). Pe fondul unor texte (foarte multe) ce caracterizează preocupări intense cu caracter social și juridic cu privire la văduve și orfani (texte purtătoare ale unor informații utile mai cu seamă despre „stările” din veacul al XIX-lea; „bibliografia” franceză, de pildă, este impresionantă), au apărut cercetările europene care alcătuiesc astăzi o literatură demnă de considerație. Depozitele de știri utilizabile au impus cercetătorilor spațiile de investigație (am în vedere Timpul Vechi) și centrele de atenție. Femeile singure din Florența
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și reparația morală (Pedeapsa și recompensaă. 28. Psihologia regretului. 29. Căderea ființei umane (Patologia psiho-moralăă. 30. Restaurarea ființei morale (Psihoterapia moralăă. 31. Împlinire și eșec. 32. Încheierea existenței. 33. Semnificația destinului. 34. Judecata de Apoi. 35. Umanismul ca doctrină psiho-morală. Bibliografie selectivă. Index tematic. PREFAȚĂ la ediția a III-a Interesul de care s-au bucurat edițiile anterioare ca și rapida lor epuizare odată cu cererea crescută pentru lucrare m-au determinat să elaborez o nouă ediție. Prezenta versiune a Tratatului de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nici o măsură”. Elogiul omului este o sinteză morală a umanismului clasic. El cultivă ideea valorii supreme pe care o incarnează persoana umană, atât ca ființă În sine, cât și ca aspirații. O permanentă luptă Între „a fi” și „a deveni”. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Adam, M. Le sentiment du peche. These, Paris, 1967. 2. Allendy, R. Le probleme de la destinee. Gallimard, Paris, 1927. 3. Antonesc, G. G. Educație și cultură. Ed. Cultura Românească, București. 4. Aristotel. Etica nicomahică. Ed. Științifică, București, 1989
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
limba de predare maghiară, editate în perioada 1957-1962 -, profesorul clujean a fost un cititor atent al literaturii maghiare clasice și al celei scrise în România. SCRIERI: Pagini despre Coșbuc. Contribuții la cunoașterea vieții și operei poetului, București, 1957; George Coșbuc. Bibliografie (în colaborare cu Ioan Domșa), București, 1965; George Coșbuc și pământul natal, Cluj, 1966; Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Bistrița, 1967; Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc, București, 1969; George Coșbuc în locurile anilor de ucenicie, Bistrița, 1975; Liviu
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Mihály), Budapesta, 1991. Antologii: Antologie de literatură română, vol. IV, 1-2: Poezia română din perioada interbelică, Budapesta, 1993. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, În amintirea lui Coșbuc, GL, 1957, 35; V. Fanache, Bibliografia Coșbuc, ST, 1965, 1; Gabriel Țepelea, „George Coșbuc. Bibliografie”, VR, 1966, 2; Marin Beșteliu, „Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc”, R, 1970, 4; Nicolae Manolescu, „Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc”, CNT, 1970, 28; Piru, Varia, I, 202-204; Zaharia Sângeorzan, Cum recitim clasicii?, LCF, 1974, 46; Cornel
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]