1,685 matches
-
unde Donald Trump al Turciei Îi perpelea acum pe trei dintre cei mai vinovați membri ai grupului care pierduse. Uniformele pe care le proiectaseră pentru echipa de fotbal se dovediseră a fi atât de Îngrozitoare, Încât până și cei mai binevoitori atleți refuzaseră să le poarte. Deci cineva trebuia concediat. Ca acționați de un buton, cei trei concurenți au Început să se insulte unii pe alții ca să evite să fie ei cei eliminați. Peste chipul distant al Asyei a trecut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nici o expresie. Sergentul a fost cel care și-a revenit primul din uimire. A făcut un pas Înapoi și l-a măsurat pe celălalt din cap până-n picioare. Era un bărbat oacheș, care ar fi avut o față tinerească și binevoitoare dacă n-ar fi fost asprimea privirii. — Ce se Întâmplă aici?!a exclamat Hovhannes Stamboulian. Și-a zărit soția și copiii și pe Marie aliniați lângă peretele din spate al bucătăriei, ca niște copii pedepsiți. Avem ordin să percheziționăm casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
armeni sub doisprezece ani la orfelinatele din țară. Așa că nu după mult timp Shushan se afla Într-un orfelinat din Alep și apoi, când n-a mai fost loc acolo, Într-o școală din Istanbul În grija câtorva hocahanim, unii binevoitori și atenți, alții distanți și severi. Ca toți copiii de acolo, a fost Îmbrăcată Într-o rochie albă și o haină neagră, fără nasturi. Erau acolo și băieți și fete. Băieții erau circumciși și tuturor copiilor li se dădeau nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Marçal, nu trebuie să-mi amintească tot timpul de treburile pe care chipurile le avem la fabrică. Nici unul nu-și închipuia că tocmai uniforma de gardian al Centrului pe care o purta Marçal Gacho era motivul veșnicei toleranțe sau indiferenței binevoitoare a poliției rutiere, nu simplul rezultat al unor multiple întâmplări sau al soartei încăpățânate, cum probabil ar fi sunat răspunsul dacă i-am întreba de ce cred că n-au fost amendați până acum. Dacă ar ști, Marçal Gacho poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cunoscut vreodată asemenea certitudini își va imagina cu ușurință cu cât entuziasm târa după el, creangă după creangă, lemnele din șopron, împingându-le apoi în flăcări, ce răsplată supremă i se păreau, în acele momente, surpriza încântată a Martei, zâmbetul binevoitor al mamei ei, privirea serioasă și rezervat aprobatoare a tatălui. Și deodată, fără să se înțeleagă vreodată de ce, considerând că în memoria olarilor nu se păstra amintirea nici unei întâmplări asemănătoare, o flacără subțire, rapidă și sinuoasă ca limba unei cobre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
toți, vor rezolva toate întrebările printr-un singur și definitiv răspuns, Nu mă interesează. Își auzi propria voce spunând, Mulțumesc, nu numai din bună creștere, ci și din spirit de dreptate, căci nu în fiecare zi ne liniștește cineva cu binevoitoarea informație că nu ne vrea răul. Neliniștea reîncepuse să-i strângă stomacul, dar acum chiar el va împiedica întrebarea să-i iasă pe gură, va pleca de aici ca și cum ar duce în buzunar o scrisoare care trebuie deschisă în largul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
chipurile, de lumina care pătrundea de-afară prin geamuri și m-a invitat, tot jovial, să iau loc în fotoliul din fața mesei. Bănuiam că din spatele ochelarilor fumurii mă privea batjocoritor și asta mă enerva. Dar limbajul, gesturile, tonul erau politicoase, binevoitoare. „Fumezi?” m-a întrebat. În fața lui era o scrumieră plină de cenușă și țigări stinse. Alături, un calendar de birou și multe creioane. Fără să aștepte să-i răspund dacă fumez sau nu a intrat în subiect. Mă invitase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu te atragă într-o capcană”. Francisc mi-a deschis ușa unei încăperi unde, în întuneric, abia am zărit un bărbat stând pe scaun, cu capul prins între palme. „Hai curaj, domnule sculptor, mi se adresă el pe un ton binevoitor, observând că ezitam. Doar vroiai să mă vezi, nu-i așa?” Și mi-a făcut semn să mă așed pe alt scaun, în fața lui. Nu reușeam deloc să-i disting fața. Tot ce-am remarcat a fost că purta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
covor gros, de culoarea muștarului, care absorbea sunetul pașilor, și am auzit foarte clar când Francisc - s-a înțeles, cred, că era mut ca și Profetul - a tușit ca să-mi atragă atenția să mă opresc. Mi-a făcut un semn binevoitor dar imperativ să trec în stânga unde se afla un lavabou cochet și elegant, cu uși de cristal și chiuvete de faianță albă. Acolo, laba lui enormă mi-a arătat săpunul. Am priceput. Trebuia să mă spăl. Mi-am adus aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe care le rostisem în vis, am apăsat pe zăvor și am deschis ușa. În primele clipe n-am văzut nimic. Lumina vie, puternică, reverberată în oglinzi m-a orbit. Fără să vreau, am închis pleoapele. Așteptam să aud râsul binevoitor sau uscat sau nervos al Bătrânului și, eventual, o invitație. „Ei, hai, domnule sculptor, dacă tot te-ai hotărât să mă deranjezi, îndrăznește”. Și mă miram că nu auzeam nici râsul, nici invitația. Inima îmi bătea cu putere, mă întrebam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Rosa, nada digamos agora 68. Veșmintele tale să fie fără pată 69. Elles deviennent le Diable 70. Ne amintim secretele aluzii 71. Nu știm nici măcar cu siguranță 72. Nos inuisibles pretendus 73. Un alt caz curios 74. Deși voința este binevoitoare 75. Inițiații se află la limita acestei căi 76. Diletantism 77. Ierbii acesteia i se spune Scacciadiavoli 78. Aș spune, desigur, că acest monstruos hibrid 79. Își deschise lădița 80. Când survine Albul 81. Ar fi În stare să arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Acum gândesc altfel și am început din nou să înot în râul vieții. În ce privește declarațiile date de noi încercând să minimalizăm gravitatea faptei, pur și simplu ne-am încurcat în declarații. Am început să mințim din belșug. Și la sfatul binevoitor al unor recidiviști cu ștate vechi, am schimbat și am tot schimbat de ne întrebam ce o să spunem de data asta când ne vom prezenta în instanță. Părerea mea este că dacă eram sinceri nu primeam meseveu și rămâneam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aleasă înainte ca sculptorul să-și scoată din ea opera. Ar fi de-ajuns ca mintea și sufletul tău să se desprindă de tot ceea ce le ascunde, și orice bărbat ar putea să te dorească. S-a uitat la mine binevoitoare și amuzată. - Vrei să fii tu acel sculptor? Întrebarea ei m-a încremenit și am bombănit ceva despre îndatoririle mele de la Brescia. - Fără scuze, Stiliano, și nu înceta să fii sincer. Uită-te la asta! Mi-a întins un sul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mijloacele de transport de la suprafață, deoarece traficul este prea aglomerat pe linia A. Ai Înțeles? E ca și cum autobuzele deasupra, ar umbla goale, pentru ce naiba mai plătim taxele astea? — Eu aș vrea să plătesc taxe, spuse Emma adresându-i un surâs binevoitor. Cine plătește, câștigă. — Frumoasă doamnă, i se adresă pasagerul cu un aer confidențial, ce ingenuă sunteți. Cine câștigă, nu plătește. Asta este problema Italiei. Emma continuă să-i surâdă pierdută În gânduri. Abandonându-se ritmului magic al autobuzului și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să se adune mănunchiul de părinți, școlărei și cameriste cu pielea Întunecată, iar Maja Își aminti că trebuia să-și afișeze surâsul prefăcut și monden, necesar pentru a se proteja În fața invaziei celorlalți și pentru a părea În același timp binevoitoare și fericită. Avu timp să-și repete mecanic, ca pe o litanie: sunt fericită, sunt fericită. Apoi o zări. Traversa strada la câțiva metri mai Încolo - nu pe trecerea de pietoni, dând un exemplu extrem de puțin educativ pentru copil. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
semn divin. Vă aduceți aminte unde ați prezentat denunțul? Întrebă sergentul. — La postul de poliție din Escquilino, dar am retras plângerea. Ajută-mă, salvează-mă, salvează-mă - Îi spuneau ochii ei, ațintiți pe uniforma neagră, pe chipul lui patern și binevoitor, pe imaginile din spatele lui. — De ce? suspină sergentul, ridicând brațele. Ce mai putem face pentru voi, dacă nu ne ajutați să vă ajutăm! — Nu puteam să pun să-l condamne, spuse Emma atât de Încet că agentul de la calculator nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tragă o fugă la fața locului, chiar înainte ca ei să fi luat decizia de a merge împreună acolo, în salonul cel mic dintre bucătărie și camera din fund. Îi așteptase chiar la intrarea în casă, înghesuit într-o babă binevoitoare și care știa totul: domnișoara Giulia, e aici o fantomă la dumneavoastră în casă, iese noaptea și cântă în grădină, am văzut-o eu; și-ar mai fi fabulat încă, ținându-se strâns de spatele Giuliei, ca să nu-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
petrecute împreună, după ce pierduse atâtea sarcini și atâtea speranțe, Rahela începea să găsească plăcere în brațele lui. - Chiar nu știusem până atunci de ce Lea și Bilha îi căutau patul lui Iacob, spunea Rahela. Totdeauna mă dusesem în patul lui destul de binevoitoare, dar mai mult din datorie. Dar după ce Dan deschisese pântecul Bilhei, într-un fel pasiunea mea s-a întâlnit până la urmă cu a lui Iacob și am înțeles dorința surorilor mele de a se culca cu el. Și atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
însurat în Succoth, Iuda cu Șua, fiica unui negustor care a rămas însărcinată în timpul săptămâinii de miere și l-a născut pe Er, primul dintre fiii lui și primul nepot pentru tata. Îmi plăcea de Șua, pentru că era durdulie și binevoitoare. A adus darul canaanit al cântecului în corturile noastre și ne-a învățat armonia. Simon și Levi au luat două surori - Ialutu și Inbu, fiicele unui olar. A căzut pe mine sarcina de a sta cu copiii și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să se culce, de preferință fără a mai Întâlni pe nimeni. Fizic, Întrupa Încă tipul bărbatului versat și senzual, cu privirea scânteind de ironie sau chiar de Înțelepciune; unele fete mai proaste credeau chiar că are un chip luminos și binevoitor. Nu, nu simțea În el nici o bunăvoință și În plus avea impresia că este un actor de mâna a doua: cum de se lăsaseră amăgiți cu toții? Hotărât lucru, Își spunea el uneori cu o anume tristețe, tinerii ăștia aflați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
s-a schimbat ca prin farmec. Sau poate nu chiar ca prin farmec. Când ajung jos în hol o văd ieșind din sufragerie cu pași absenți, cu un pahar de cocktail în mână, ochi injectați și obraji îmbujorați. Deci ! spune binevoitoare. Ieși în oraș cu Nathaniel. — Da. Arunc o privire de control în oglindă. Am optat pentru o ținută casual. Jeanși, top simplu, sandale. Păr proaspăt aranjat. Fâl. — E un tânăr foarte arătos. Mă scrutează curioasă pe deasupra paharului de cocktail. Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
externată. Eu, Însă, continuam să Împing cadrul de metal prin coridoarele cotite, hotărât să‑mi recuperez uzul picioarelor. Sub duș eram sprijinit să stau În picioare și mă simțeam extrem de umilit când eram frecat cu săpun și clătit de infirmierele binevoitoare, care văzuseră la viața lor tot ce poate fi văzut, așa Încât priveliștea trupului meu nu le mai șoca. Presupuneam că experimentatul meu neurolog și, totodată, Îngerul meu păzitor, era familiarizat cu cazuri similare și știa foarte bine „la ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Mary Herbert, contesă Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la toate aceste exemple ilustre, fie și pentru că Plutarh, Boswell și Aubrey au fost considerabil mai binevoitori cu cei pe care i-au evocat; Boswell l-a evocat pe prietenul său Johnson cu multă căldură; Aubrey, de exemplu, deși vizibil Înzestrat cu spirit caustic (wit), se mulțumea să citeze admirativ vorbele de duh ale eroilor săi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia; și cel ce caută găsește; și celui care bate i se va deschide. Crezi asta într-adevăr? Cum să cred? Aurora Martinescu izbucnește într-un râs binevoitor. N-am nevoie să cred. Știu sigur că e așa! Cât despre sabia lui Mihai, eu una nu știu de așa ceva, căci, pentru a cita aceeași sursă ca tine, acesta e capătul unui ținut necunoscut până și de mine; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
trimită un exemplar gratuit din marele său ziar lui Bernard B. O’Hare la Filiala Francis X. Donovan a Legiunii Americane. Kraft avea planuri mari cu mine. Și în același timp îmi făcea un portret care dovedea mai multă înțelegere binevoitoare a ființei mele și mai multă afecțiune intuitivă decât ar fi presupus simpla dorință de-a prosti un nătărău. Tocmai pozam pentru acest portret când a venit Jones să mă viziteze. Kraft vărsase o sticlă cu terebentină. Am deschis ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]