1,252 matches
-
bate pe umăr: N-ai teamă. Ți-am făgăduit doar: Voronețul... O să mă străduiesc să-mi țin cuvântul... Fii pe pace! Ai mai văzut drac mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lipsește puterea de concentrare. El îmi amintește de prietenul din România, Iosif Andronic, cu care mă duceam la Templul Coral cu o mare bucurie în suflet, pentru a fi împreună la Sărbătoarea cărții. El nu uita niciodată să-mi arate bisericuța din apropiere, unde slujise ca preot, „ca nimeni altul, inegalabilul nostru Gala Galaction”. Spre deosebire de Andrei, Iosif avea o putere de concentrare enormă, nici o vorbă în timpul serviciului divin, fiind împreună într-un tot intens, într-un corp astral care prindea chiar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din comună era asigurat de un colectiv de cadre bine pregătite, cei mai mulți stabiliți în comună. În majoritatea satelor erau școli de ciclu primar , iar în unele erau și grupe de grădiniță. Biserici erau în cele două sate mari, dar erau bisericuțe și în alte două sate. Într-un sat situat în mijlocul comunei era un dispensar, care avea un medic generalist dar și un medic stomatolog, care venea de două ori pe săptămână. La dispensarul veterinar erau doi tehnicieni și un medic
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
război Cadrilaterul a cunoscut o Înflorire egală cu a orașelor de pe litoralul Italiei. Orașul Balcic a devenit o nestemată a colierului maritim românesc. Aici Regina Maria a transformat orășelul Într-o minune de vegetație și edificii de o rară frumusețe. Bisericuța „Regina Maria” era un giuvaer arhitectural. Cercetători ai Evului Mediu au creat cea mai vestită bibliotecă de bizantologie din lume, serele reginei aprovizionau cu flori nu numai orașele din țară. Vizitând Cadrilaterul În 1986 și poposind mai mult timp În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Românii din Cadrilater au fost nevoiți să plece după 1940. Au mai rămas numai trei vorbitori de limbă română În tot Balcicul - o profesoara, o Învățătoare și soția unui fost horticultor de la serele reginei. Acum serele nu mai există. Bisericuța Reginei Maria stă Închisa din 1947 și ghidul ne informează că palatul din apropiere a aparținut unei „boieroaice”. De ce neam era „boieroaica” nu ni se spune. Placa de pe zidul bisericii este data la recondiționat și locul este acoperit cu un
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
facto" nici în prezent, Chiloe continuând să reprezinte ceva distinct. E distinctă în primul rând limba, un amestec ciudat de castiliană din secolul XVI cu cuvinte indigene. E distinctă arhitectura, în Chiloe păstrându-se încă și astăzi circa 150 de bisericuțe de lemn, aflate sub protecția UNESCO, construite de localnici în urmă cu secole sub supravegherea călugărilor iezuiți. Sunt distincte obiceiurile. Chiloe este și în anii noștri patria vrăjitoarelor, faunilor și nimfelor, vaselor fantomă și orașelor fantomă. Chiloe și marea sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se juca prin pustietatea beciurilor de la Probota, acum acoperite cu mormane de pământ. Deși părintele Petrea făcea slujbă la mănăstire, casa șio ridicase lângă biserica din Gulia unde s-a mutat și unde a sădit livadă. Ca preot al acestei bisericuțe, înființată în 1887, fusese înmormântat în exteriorul peretelui din dreapta. Bătrânească, casa mai există încă, cu încăperile de jucărie ale unui neam de oameni scunzi. Pe vremea când duduia Sofica trăia singură acolo, în odăile acestei locuințe stăpânul absolut era un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lui don Calabria, și-au schimbat îndatoririle. Și schimbul a funcționat, datorită atitudinilor personale ale amândurora, spre folosul lor și al apostolatului. În zilele de sărbătoare mergea să celebreze sfânta Liturghie în capela San Leonardo, pe colina omonimă. Ajungea la bisericuță pe jos sau pe spatele unui măgăruș, pus la dispoziție de țăranii locului. Viața în parohie se desfășura frumos și senin. După ce și-a asumat sarcinile obișnuite, folosește timpul liber pentru a vizita bolnavii din spitale. Prin tactul și afabilitatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Și au botezat acea colină cu tufari, străpunsă de grote și peșteri, cu numele de Betleem; iar colina din față, cu numele de Nazaret, unde au înălțat două biserici: una în cinstea Preasfintei Fecioare Maria și, mult mai sus, o bisericuță în cinstea Sfântului Gabriel Arhanghelul. Văii dinaintea Nazaretului i-au pus numele de „Vallis Domini“ [Valea Domnului], azi Valdonega». Într-un alt document din 1256, bisericuța de pe colina Betleemului a fost numită cu indicativul de San Zeno in Monte. A
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înălțat două biserici: una în cinstea Preasfintei Fecioare Maria și, mult mai sus, o bisericuță în cinstea Sfântului Gabriel Arhanghelul. Văii dinaintea Nazaretului i-au pus numele de „Vallis Domini“ [Valea Domnului], azi Valdonega». Într-un alt document din 1256, bisericuța de pe colina Betleemului a fost numită cu indicativul de San Zeno in Monte. A fost oficiată de preoții diecezani. Apoi, când parohia a fost suprimată, biserica a trecut la pustnicii de la San Girolamo da Fiesole (eremiții fiesolani sau ieronimieni). Acești
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dans modest. Au decis să aleagă o delegație care să meargă să-i spună vreo câteva acelui preot. Au ales câteva femei, dintre cele mai limbute și belicoase. În ziua următoare, cvartetul vociferant a coborât în oraș. Au intrat în bisericuța de la San Benedetto al Monte și au așteptat să se termine liturghia. Apoi au ajuns preotul în sacristie și au clarificat imediat motivul prezenței lor. Don Calabria a ascultat în tăcere tânguirile lor. Când și-au epuizat toate motivațiile, el
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
liber, vino să cânți; vino când și cât vrei, cu atât mai mult cu cât îmi place să te aud cântând, în timp ce îmi recit breviarul sau rugăciunile mele», îi spuse don Calabria. Gigio își petrecea tot timpul liber în acea bisericuță pentru a se ruga și a cânta la armoniu. Între timp spiona din curiozitate acel preot atât de pios și bun, care își luase în casă câțiva băieți orfani și abandonați. După câteva luni, don Calabria, cu delicatețe și circumspecție
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
admirație, uimire, perplexitate. Întâlnirea cu don Calabria era inevitabilă. Pentru prima oară s-au întâlnit la parohia San Lorenzo, unde tânărul Calabria asista copiii de la oratoriu. Dar cel mai frecvent au avut ocazia de a se revedea, amândoi penitenți, în bisericuța carmeliților desculți, în așteptarea rândului de a se spovedi la părintele Natale. Nu ar fi ciudat dacă ne-am gândi că Francesco, ca bărbat practic, s-ar fi informat de condițiile economice ale familiei Calabria și, prin părintele Natale, ar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
războiului, cu sute de mii de agonizanți care zăceau prin spitalele militare. Această biserică trebuia să le amintească creștinilor despre suferința și agonia acelor frați în suferință. În zona parohiei, la marginile dinspre Parcul Lambro, în localitatea Cimiano, era o bisericuță veche din secolul XIV, cu o anexă stabilă. O perioadă a fost locul Exercițiilor Spirituale ținute de preoții iezuiți. Trecând în proprietatea orașului Milano, a devenit Școala Agrară Feminină. În 1943 școala a fost închisă, iar clădirea ocupată de multe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
XIV, cu o anexă stabilă. O perioadă a fost locul Exercițiilor Spirituale ținute de preoții iezuiți. Trecând în proprietatea orașului Milano, a devenit Școala Agrară Feminină. În 1943 școala a fost închisă, iar clădirea ocupată de multe familii dispersate. În jurul bisericuței se regrupaseră căsuțe de muncitori și de țărani. Zona era destul de departe de parohie și era lăsată pe contul ei. Parohul don Giuseppe Dal Corno i-a cerut arhiepiscopului de Milano să prevadă pentru asistența spirituală și socială a acelei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Stăpânul divin l-a stabilit dintru început». La 11 februarie 1950 don Gino Grigolato și fratele Giovanni Corradin se mută la Cimiano. Încep, cu umilință și lipsuri, cu o școală elementară, un atelier de meserii și, natural, serviciul religios în bisericuța lui San Girolamo Emiliani. Nu este încă suficient de clar ce finalitate să se dea prezenței Slujitorilor Săraci la Milano. Munca umilă și ascunsă înaintează cu încetinitorul, dar «aparentele întârzieri - scrie don Pedrollo, sub dictarea lui don Calabria, la 2
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a fost apoi demolată treptat prin 1975-1980. Din lunga perioadă a arhitecturii lemnului ne-au rămas, însă, bisericile de atunci, adevărate bijuterii ale județului Vaslui. Concentrând tot ce a fost mai frumos și mai reprezentativ în construcții țărănești, modestele noastre bisericuțe de lemn sunt, din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și prietenii căminarului. (Mai atestă că încă din 1864, la 14 ani, Eminescu își zicea sau era numit „Emineanu”, deci voia să fugă de sufixul „-ovici”). Mai pot adăuga nu doar ce știe toată lumea, și anume că Gheorghe Eminovici avea bisericuța lângă casă dar chiar că era fiu de dascăl de biserică. Tatăl său, Vasile Eminovici, bunicul patern al poetului, a plecat din Blaj și s-a stabilit în Bucovina, la Călinești, prin 1802, unde a ridicat o căsuță și, alături
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu e cazul. Dânsul continuă să bată câmpii fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea și nici altcineva nu se vede să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Transilvania fierbe. Ni se cere luciditate și veghe pentru a nu deveni iarăși victime, ca în anul 1940. Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.S. Transilvania! Bisericuțele din lemn de pe colinele Transilvaniei arse în anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de clopot, să ne fie mereu flacără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din studenți mediciniști. Ei, eu și cu Încă unul de la științe Încăpusem În corul ăla. Prin urmare, dintru-nceput m-am angajat Într-o astfel de activitate... Și știu că la Crăciun, În ’47, am făcut un concert de colinde, bisericuța era plină, și am avut un succes deosebit cu corul atunci. Dumneavoastră pentru ce ați fost arestat? Am făcut parte din Frățiile de Cruce. La Cluj, eu am fost Într-un grup de la Facultatea de Litere, cu Ovidiu Cotruș 2
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În timpul revoluției din Ungaria Întâmplările de-acolo și le-am comentat În mod răutăcios. Avea socru-meu un radio din ăla cu galenă... S-a Întâmplat ca, la un Crăciun, preotul cu fiu-su și cu gineru-su să vină la bisericuța din sătucul de lângă Hunedoara, unde locuiam noi3. Socru-meu era invitat la noi, Împreună cu șeful lui. Acolo am cântat „colinde legionare”: „O, ce veste minunată!”, „Trei păstori se Întâlniră” și altele (râde - n.n.). De râsul lumii, ce să mai... Capetele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era prima curte. Din curtea asta era o altă poartă și intrai În curtea dormitoarelor... Aici erau cele două clădiri de care v-am spus și mai era o clădire unde se mânca... Era sufragerie. Și În mijloc era mănăstirea, bisericuța, mărginită de niște castani splendizi, care atunci erau Înfloriți, și așa o impresie frumoasă Îți făcea... Și-n partea astalaltă era carantina: două dormitoare, unde erai primit... De la sufragerie era o altă poartă, care dădea În curtea atelierelor, că acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sf. Ioan cel Mare, refăcută de Constantin Brâncoveanu, a fost de mo lată în 1893, pe locul ei ridicându-se palatul CEC-ului de pe Calea Victoriei. Biserica Zlătari a fost cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa nu era decât o mică bisericuță. Mai târziu a fost refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oraș din lume”, Belgradul părea ieșit tot în stradă. Pentru confruntarea de impresii, dar și ca să rămîn în atmosfera emoționantă, gravă de peste zi, seara am recitit din Lazăr de Malraux paginile referitoare la funeraliile lui de Gaulle: „La Colombay, în bisericuța fără trecut, vor intra numai cei ce fac parte din parohie, din familie și din Ordin: funeraliile cavalerilor”. *A murit, în chip cu totul neașteptat, fără semne anterioare de boală, la numai 58 de ani, Marin Preda, figura de prim-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]