2,555 matches
-
lor Și-au plecat în largul zării înotând cu mare zor. Beduinii, vai de dânșii, cum nu au prea multe-n bilă Negociază arăboaica, cum s-o schimbe pe-o cămilă. Grecii se iubesc pe rupte, iar grecoaica mică, grasă, Blestemându-și a ei soartă îi privește pofticioasă. Mexicanii se-apucară cu bărbații să trateze Cum să vândă mexicanca sau măcar s-o-nchirieze. Pe yankei, a lor femeie, de cinci zile îi disperă Povestindu-le de drepturi, liberate, carieră... Iar
POEZIE SATIRICĂ de SORIN OLARIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359429_a_360758]
-
Culianu. Ca să-ți speli această pată rușinoasă de pe conștiință, te pedepsesc să nu mori până ce nu scri cinci ani despre M. Eliade și tot restul vieții cât ți-a mai rămas de trăit numai despre I.P. Culianu. M. Cărtărescu, te blestem să nu mori până ce nu ții un Symposion despre acești doi mari cărturari de geniu, ca să înțelegi alternanța dintre “ Catastrofă și mesianism”, dintre eonul Dracului și începutul Eonului mesianic, și necesitatea schimbării sensului forței pe axa Pământului și pe “scara
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
deja poezia și că sunt talentat. Doamna Dr. Octavia Dimancescu, verișoară cu Antonescu, m-a dus acasă la Arghezi. Mosul cel șugubăț mi-a dat cireșe și mi-a zis: „Gheorghiță... ai talent. Ai grijă, greul de-acum începe. Ești blestemat de muzele cele bune...” „Metaforă mea este desprinderea de realitate și fugă într-un alter ego” - Despre ce vă place să scrieți? Care sunt principalele teme abordate de dvs.? - Eu scriu spontan, despre orice și oricând. Am spirit competitiv și
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
inspirația, la mine n-are rezonanță. În România, n-am avut tinerețe, perioada de tranziție mi-a fost crunt lovită, iar la sosirea în Canada am simțit că viața este totuși, scurtă și trecătoare. Contest noțiunea de inspirație. Artistul este blestemat să sufere și să creeze. Care inspirație ? La umbră Statuii Libertății m-am simțit făcut cocoloș de gravitație. Pe Caraiman sau pe alte piscuri, mi-a venit să zbor. Cu apă, mă contopesc prin densitate și devin delfin. Sub pămînt
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
condamne la câteva sute de ani de jug turcesc. Trădătorul - al cărui nume trebuie scris și spus ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da posibilitatea generațiilor viitoare să-l blesteme-n veci, clipă de clipă, așa cum merită toți trădătorii de pe fața pământului - s-a numit Eremia Cernăuțeanul și a fost o bună bucată de vreme, începând chiar de pe vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
ceva cu Radu, da' văz c-a uitat ... - Vorbește mai încet, Neculae, că să scoală ăștia micii! Îl îndemnă femeia cu voce scăzută. - Da' ăia marii, nu trebuia să să scoale deja, Lină? - Da' să-i ia mama lu' Aghiuță! blestemă Lina, tot cu voce scăzută. A luat ieri ajutoru' de la Premărie, si-a băut amândoi ca-necații, toată noaptea ... Și a stat pă netu' ăla ... Ba, unde mai pui, că s-a luat și la bătaie, pă la vreo două
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
venită din basme bătrâne, adusă din largi depărtări, de neunde, femeie, căzută din ceruri cu nurii bălai, ca beatrice ieșită din ochiul lui dante, din rai, tu ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe de lacrimi îți
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
îndârjit de a accepta că totul, inclusiv iubirea, are un final. Trăirea din perspectiva sfârșitului iminent induce zbucium, anihilează fericirea și are ca unic remediu fructificarea clipei prezente. Poeta divulgă fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării... „de ce nu ar fi timpul un cântec trist suspendat pe un lăstar cu boabe coapte și gust de viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
fost conceput. Ta-su nu l-a văzut niciodată. Și-a văzut de drum. Să fie sănătos! Eu m-am ales și cu distracția, si cu amintirile și cu minunea asta de copil. De ce să fi plâns și să fi blestemat? Am fost în stare și singura să schimb un pampers și să-l starng în brațe, să mă bucur de el cum crește. În altă ordine de idei, culegem ceea ce semănam! Șo... doamnelor și domnilor, lăsați frustrarea deoparte, ca toți
FRUSTRARE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360162_a_361491]
-
să-l ducem la balamuc>. Nica Stancu a revenit târziu în sat. Era tăcut, parcă-i luase Dumnezeu gura. Pusese pozele celor doi băieți în perete lângă icoana Maicii Precesta și se uita toată ziua la ele. Păuna, nevasta lui, blestema mereu războiul ăsta care trecuse peste ei și le luase mândrețea de băieți și se războia cu bărbatul care tăcea întruna, fără să mai scoată un cuvânt. Nebunul din vis a stăruit în mintea mea mult timp și m-a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
să mă mișc, să acționez, să mă rup de toate aceste gînduri, de acel trecut maculat de o femeie care s-a folosit de copiii ei ca să-i fie bine în viață - copii pe care îi terfelea, îi înjura, îi blestema, îi teroriza cu o voluptate isterică, masochistă ... Voiam să mă concentrez asupra viitorului meu, ca și cum mă născusem abia atunci. Da, asta era important. Ce-i mai poți face trecutului? Să-i dai un picior în fund sau, eventual, să înveți
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
toate. Că nu pot să mă plimb cu el, să mă joc, să-i spun povești și să-i dau sfaturi. Eu vin rar acasă. De sărbători. Știu că-i lipsesc. La doi-trei ani dupa acel decembrie pe care-l blestema, inginerul Nicolae a rămas fără un loc de muncă stabil, chiar dacă era cunoscut ca un bun profesionist. A fost una din multele victime ale privatizării urmată de restrângerea locurilor de muncă și, mai apoi, de faliment. În prima fază motivul
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
Venism să luptăm împreună împotriva neocomunismului... Nu aveam voie să nu scriu această piesă dură, acidă, directă, chiar dacă știu că mulți directori de teatre o vor refuza, ca să nu aibe probleme cu noua-vechea gașcă de la conducerea țării! M-ar fi blestemat, însă, Bunul Dumnezeu pentru lașitatea de a tăcea... NIG: Nu putem încheia, dacă nu vorbim și despre fotbal, nu-i așa?... Mai ales că am fost fanul postărilor dumnevoastră despre “Mondo - Samba” . Care este ultimul meci pe care l-ați
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
ei, jerft-au ce-i mai sfânt, dar iată: E-n zadar căci răul, s-a-ntrupat la loc! Din a lor pieire, din mărgăritare Porcii se îngrașă, hoții își fac vad... Și degeaba-mi plâng raza mea de soare... Și degeaba-i blestem să ajungă-n iad... Vino dar, fetițo! Vino, mică stea! Să-mi aduci lumină-n noaptea mea de jale Tu să-mi dai putere din puterea ta Eu, să-ți plâng măicuță lacrimile tale... Referință Bibliografică: SCRISOARE CĂTRE IUBITA FIULUI
de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359213_a_360542]
-
Că o floare de cais în soare Te deschizi și bucurie dăruiești Când iubești tu dai la fiecare Tot ce ai mai bun din tot ce ești. Taci și plângi în tine ca-ntr-un templu Dar nu-njuri, nu blestemi, nu hulești, Doar te rogi cum știi, tăcut și simplu, Căci nu poți fi altfel când iubești ! Referință Bibliografica: CÂND IUBEȘTI / Maria Bălăcianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1873, Anul VI, 16 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CÂND IUBEȘTI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340410_a_341739]
-
țara asta ca-n codru, că suntem un neam de idioți, mă gândesc că-și spunea în vreme ce conducea Loganul către locul unde voiam să ajung. Nu comentăm, nu protestăm, nu facem plângere, tăcem și înghițim. Și, în același timp, își blestema zilele că era doar taximetrist, fiindcă, la cât de șmecher era, ar fi putut ajunge departe dacă soarta ar fi fost puțin mai binevoitoare cu el. De-aici i se trăgeau, nu e exclus, și rictusurile de pe fața cătrănită. Ceva
„- Bă, mi-ai dat decât 15 lei!...” Antidot contra taximetriștilor care îți cer pe o cursă dublu față de cât face () [Corola-blog/BlogPost/338254_a_339583]
-
toți același lucru, acuzând eventual pe alții, care nu erau de față. Dacă era unul singur, putea fi considerat cel mult interviu. După ce s-a dovedit că lumea se uită la acel tip de circ cu “dans în jurul focului și blesteme” la adresa altora care nu se puteau apăra decât, eventual, fiecare pe televiziunea lui, deja un nou val de reporteri își făcea bagajele. Știrile erau mai des făcute de declarații de acest fel, iar jurnalele din prime-time dispăreau unul după altul
Al patrulea drum () [Corola-blog/BlogPost/338312_a_339641]
-
am vârsta dumneavoastră, o să-mi amintesc de Adrian Vasilescu, vorbind despre salariul acordat în funcție de productivitatea muncii”, îmi reproșează domnul Constantin pe „republica.ro”. Eu sper totuși să nu-și mai amintească de mine. Fiindcă nu cred că țara asta este blestemată să se vorbească și peste 35 ani, tot în van, despre raportul muncă - bani iar veniturile gospodăriilor să fie tot modeste și salariile să se împiedice de productivitate. Deși legătura dintre ele este legitate naturală, obligatorie deci. Astăzi, cea mai
Banii noștri în 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338372_a_339701]
-
Spre sfârșitul lui iulie, încă nu plouase deloc. Satul era pârjolit. Până și din pomi, fructele căzuseră, stafidite, iar frunzele păreau că stau să se-aprindă. Oamenii se căinau, se rugau, blestemau temători că vine sfârșitul. Era în anul 2000 și lumea se aștepta ca Dumnezeu să piardă Pământul cu foc. Dar ploi veneau; ocoleau satele și se revărsau de jur împrejur, pe cercul de munți. În așezări ajungeau numai fulgere, tunete
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
a lut banii. Ele m-au luat cu dînsele. Eu aveam armonica la mine și le-am cîntat. Cînd a venit controlorul să întrebe de bilet, ruscele acelea, matahale care se hîrîie prin vagoane, au început a-l sudui și blestema. N-a știut cum să fugă mai repede. Pînă la Odessa am ajuns, dar de acolo tot nu aveam bani. Și m-am dus cu ele mai departe, pînă la Moscova și acolo am întîlnit basarabeni, care m-au întrebat
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
s-a stins” Dar tot Eros a tras cu săgeți nevăzute în inima lui maculată de acea tristețe și l-a trezit, simțind că noua femeie, intră încet în sufletul lui ca o nălucă: “Astăzi ea mă înconjoară,/ astăzi eu blestem și fug./ A mea inimă fecioară/ N-a primit-Azi nu voi jug.” Dar poetul se înșela. Veronica Micle pătrundea în sufletul lui încet-încet ca o necunoscută himeră. După trei luni, Veronica Micle părăsi Viena, lăsându-l pe studentul Eminescu dezamăgit
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
după o îndelungată ședere în Franța, afișând o atitudine mult mai elegantă, stilată, temperată, care îl determină pe rege să se îndrăgostească atât de tare de ea încât să divorțeze de Caterina de Aragon pe motiv că această căsnicie este blestemată de vreme ce regina nu îi poate oferi un moștenitor. Romanul este un întreg labirint de intrigi și secrete, toate învârtindu-se în jurul regelui Henric. Mary nu mai este de nici un folos la curte, dar trebuie să o susțina pe Anne, care
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339451_a_340780]
-
macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din beciurile caselor, unde se mai făceau anchete, sau din camera de arest, a postului comunal de miliție: „Vică (sanitarul, n.n.) a început să blesteme ziua în care s-a născut și haidamacul s-a oprit. - Ce-ai zis, mă? - Fie blestemată ziua în care m-am născut! Mai bine să fi murit atunci... - Zău, mă? Tu blestemi ziua de douăzeci și trei august în
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
miliție: „Vică (sanitarul, n.n.) a început să blesteme ziua în care s-a născut și haidamacul s-a oprit. - Ce-ai zis, mă? - Fie blestemată ziua în care m-am născut! Mai bine să fi murit atunci... - Zău, mă? Tu blestemi ziua de douăzeci și trei august în care glorioasa armată sovietică ne-a eliberat de sub jugul fascist? - Nu, în niciun caz. Mă refer la ziua nașterii mele și e vorba de alt an, o mie nouă sute trei, nu al
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din beciurile caselor, unde se mai făceau anchete, sau din camera de arest, a postului comunal de miliție: „Vică (sanitarul, n.n.) a început să blesteme ziua în care s-a născut și haidamacul s-a oprit. - Ce-ai zis, mă? - Fie blestemată ziua în care m-am născut! Mai bine să fi murit atunci... - Zău, mă? Tu blestemi ziua de douăzeci și trei august în
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]