971 matches
-
pui, nasul său a fost atins de Magia Crăciunului și de atunci este strălucitor și roșu. Un obicei specific Sărbătorilor de iarnă este acela de de a primi vizita preotului în casele noastre în ajunul Nașterii Domnului și în ajunul Bobotezei pentru comunicarea directă a mesajului sărbătorilor printr-o comuniune caldă între credincioși și membrii Bisericii. În Bucovina există credința că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. De unde vine ideea cu spiridușii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53576_a_54901]
-
-și vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puțin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni și va gusta și fata îl va vedea. Semnificația bradului în tradiția românilor Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc și Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos. Vicliemul" sau "Irozii" este datină prin care
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. De unde vine ideea cu spiridușii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53576_a_54901]
-
toți oamenii (preoția doar la cei care vor să intre în taina preoțească). Trebuie precizat că botezul se face după exemplul lui Iisus Hristos, care a fost botezat în râul Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul (la 6 ianuarie se sărbătorește Boboteaza, adică botezul lui Hristos). Așa a fost instituită taina sfântului botez pentru toți cei care vor să fie creștini. Mulți prunci n-au avut parte la timp de această taină, din varii motive, în majoritatea cazurilor fiind de vină părinții
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
Ei se proiectau în formă de gînduri: / s-a terminat sarea, s-au terminat fetele la piața / de curve și s-au terminat ședințele cu aerosoli, / au venit ei, scrișii pe frunte: / restul va fi spus de Prea Fericitul la Bobotează: / atunci hingherii dau drumul la uși: cîinii invadează / orașul și beau toată aghiasma / ... el se proiecta în formă de gînd: / rege fără țară cultivînd cîmpii de salată / va vorbi altă dată cu o timpurie primăvară / despre uriașele zăcăminte de dosare
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
și povestea ei adusă de la Ghimpații de Jos, a copiliței cu părul bălai și care era o dulce și o visătoare și al cărei fir al vieții se rupsese la nouăzeci de ani într-o iarnă la șase ianuarie de bobotează pe un ger de crăpau și pietrele, când orice existență pare că încetează cu ereditățile ei cu tot, supusă atâtor întâmplări, amăgiri, dezamăgiri...
Eredități... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5436_a_6761]
-
cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fiecare cameră a casei. Acest ritual este considerat a ține spiritele, sau Killantzaroi, departe de casă. Există o serie de convingeri legate de Killantzaroi, care sunt o specie de spiriduși sau spirite care apar numai în perioada dintre Crăciun și Bobotează. În Grecia, cadourile se dăruiesc pe 1 Ianuarie. Deși fiecare țară are propriile tradiții de Crăciun, sentimentul general de bucurie, magie și entuziasm există peste tot în lume, indiferent de tradiții și obiceiuri.
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun din Europa () [Corola-journal/Journalistic/80521_a_81846]
-
porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunți și a o face mai puțin periculoasă. Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi vazut de pământeni la miezul nopții, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut "sfânt" al calendarului popular.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78203_a_79528]
-
te puneam eu la plată? Bunicii cu socotelile lor... Noi cu ale noastre”. „Măi! Da’ știi că m-ai pus pe jar, Costică?”. „Asta se vede și după faptul că ai venit fără căciulă pe cap când afară-i gerul Bobotezei!” „D-apoi astai glumă,când te vezi scris colea că ești dator cu o grămadă de gologani? Și perceptorul nu glumește. Când o scris că ești dator, apoi vrei-nu vrei trebuie să plătești și pace!” „Decât să fii așa cătrănit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Puicuță? La prins pește, nici vorbă. Nu știi că în februarie țiganul și-a făcut cort din crâsnic? - a întrebat Puicuță, privind pe furiș către Cotman. Asta n-o știam, dar știu că te-ai simți strașnic dacă pe gerul Bobotezei ai merge împotriva vântului în cămașă cu mânecile suflecate, descheiat la piept și cu capul descoperit, călare pe un cal alb. Iar în mâini să porți o varză murată... Ei! Ce ai rămas așa, băiete? Mă gândeam dacă se poate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de bătrâni care mai avea o bisericuță, capela mortuară, cum o numeau, cumva în glumă, oficialitățile. Preot nu aveau. Venea unul din satul vecin, de sărbători sau la o nenorocire. De obicei, apărea ori spre seară, ori dis-de-dimineață, aceasta de Bobotează și în Ajunul Crăciunului. Veșnic nervos, nemulțumit de toate și de toți. Îi plăcea băutura, iar după unii, îi plăceau și femeile. Preoteasa îl lăsase, fugise la părinți, în comuna de peste deal. Mai toate casele aveau două camere mari, o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Trebuia să-i mulțumească pentru apartamentul dat fratelui mai mic. Acestuia nu-i spusese că el l-a ajutat, îl lăsase să se bucure, doar intraseră în sărbătorile de iarnă. Era sărbătoare și pentru Gheorghe. Ziua de Crăciun sau de Bobotează le-a sărbătorit întotdeauna cu Elena și câțiva prieteni apropiați. În unii ani, când se îmbăta, primea chiar și colindători de Crăciun, iar o dată i-a poftit și în casă și le-a povestit de satul lui... Mai toți activiștii
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
unchi de pe tată, care muncise o viață la Semănătoarea. De câțiva ani buni, era pensionat pe caz de boală, se vorbea că iubise mult la viață băutura. Cei din satul de unde plecase, același unde Gheorghe Tălparu a stat până spre Bobotează, de frica revoluționarilor, uitaseră definitiv de moș Vasile - așa îl chema pe bătrân. Prin ’47, pe timpul foametei, bătrânul Tălparu l-a trimis în Oltenia după zahăr și mălai. A plecat noaptea, ca hoții, și... bun plecat a fost. A ajuns
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cinci ani... După o noapte de chef nebun, au mers toți la Primărie, purtându-l pe Cârnu pe umeri. Vicele nu a putut merge. Nevastă-sa nu i-a dat voie. Noua conducere nu a lucrat efectiv o zi, până la Bobotează, cu toate că luminile în primărie ardeau ca la nuntă. Poate ar mai fi rezistat și azi dacă noul primar nu ar fi trimis o circulară prin care solicita autonomia teritorială a comunei și dacă nu s-ar fi constituit organizația locală
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
gară la dumnealui, să bei din șip și să-l zvârli la gunoi. Doamne, Ghiță! Și cum e? E bine? E sănătos? Păi dar cum să fie, dacă vine la o doamnă ca matali? Ca bradu, doamnă! Ca bradu-n geru bobotezei! Tânăr și frumos, nici n-ai zice că vine de-acolo! L-am lăsat dinainte c-o cană de puterea-ursului și-o pulpă de păstramă... Cred că n-am greșit? Nu mă iei la sfadă pentru asta! și-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A LUNGUL ANULUI Dintre obiceiurile de-a lungul anului, cele mai bine păstrate sunt obiceiurile de iarnă, de la Sf. Nicolae (6 decembrie) și până la Bobotează (7 ianuarie). Sărbătorile de iarnă sunt așteptate și de maturi, dar mai ales de tineri și de copii. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea în ziua de Sfântul Nicolae, când tinerii se întâlneau și începeau discuțiile pentru organizarea unor formații
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
crenguță de brad și din hârtie creponată. În schimb, copiii primesc bani și dulciuri . SĂRBĂTORILE ȘI OBICEIURILE DE PESTE AN Ca buni creștini, locuitorii comunei Lespezi respectă sărbătorile de peste an cu ritualurile specifice. - Sărbătoresc zilele de hram ale bisericilor din comună. - Boboteaza (aghiazma mare este ținută un an pentru alungarea furtunilor, a trăsnetelor și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ploaie, vânt, soare, căldură și brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era neobișnuit ca în decembrie să fie omătul înalt cât casele oamenilor, iar dânșii își săpau tunele pentru a putea ieși din curte. Problemele adulților dădeau prilej copiilor să se strecoare nevăzuți din casă și să aibă toată ziulica
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era neobișnuit ca în decembrie să fie omătul înalt cât casele oamenilor, iar dânșii își săpau tunele pentru a putea ieși din curte. Problemele adulților dădeau prilej copiilor să se strecoare nevăzuți din casă și să aibă toată ziulica
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
grasă și transpirată ca un Saint-Bernard, șareta poștalionului cu locomotivă cu tot, bunicii rătăciți prin America, blide pline cu lapte, papagali extrăgând planete de tânăr, fetița cu lumânare În mână ieșind dintr-o căpiță de fân uscat, colaci strânși pentru Bobotează, vaca Bertha, scutece ude și murdare, Sandu legat de scaun și biciul năpustindu-se asupra lui, spielhosen-ul colorat, ștrandul Floreasca, mătușa lui Cucu, Iosif Vissarionovici Stalin, cooperativa Chimica Populară, fioroasa Godzila, moartea lui Stalin cu găzărie cu tot, tramvaiele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și răzbunătoare a judecății Sale”. Când Ștefan Vodă este chemat la Înalta Poartă împreună cu doamna Păuna și coconii săi, el încearcă să se abată de la porunca padișahului și să fugă în Transilvania, dar nu reușește, așa că la nici o săptămână de la Boboteaza anului 1716, pe un ger nemilos, sunt siliți să plece spre Istanbul. Tatăl său, bătrânul mare stolnic, se hotărăște să înfrunte iarna și-i însoțește încercând să întoarcă încă o dată roata soartei. Exact cum se întâmplase în urmă cu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trafica arme pentru mișcarea naționalistă greacă, dar nimic dovedit. Sigur era faptul că ajutase foarte multe familii armenești din Turcia să se salveze în România, în timpul masacrelor patronate de junii turci în 1915. Nașterea Smarandei în ianuarie 1919, chiar de Bobotează, fusese pentru el o bucurie uriașă. Umpluse pătuțul fetiței cu bani și oferise la toți cei întâlniți în cale tort și șampanie. La numai o săptămână, când trebuia să-și serbeze a șaizecia aniversare, murea înecat în timp ce pescuia pește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]