985 matches
-
de parcă ar fi vrut să-și pună o vorbă bună Bunului spre a veni mai repede ambulanța. Ambulanța nu a ajuns decât peste o oră, timp berechet pentru ca Panțiru Aurel zis Relu să moară nederanjat de sirenă. Fără onoruri, fără bocete, ci discret, așa cum îi stă bine unui burlac bătrân. Inima lui, care de 70 de ani se zbătea întruna, experimenta acum o dulce senzație de odihnă... Panțiru Aurel zis Relu nu a avut copii, iar ca familie, o singură soră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
forme contemporane contradicțiile din societățile lor, care în-cearcă din nou să „adopte“ modelul occidental. Semnificativă este lucrarea video a artistului kosovar albanez Erzen Shkololli, care a filmat-o pe una dintre cele mai cunoscute cântărețe populare din regiune interpretând un „bocet“, adresat atât albanezilor din Londra, Paris ori Berlin, cât și occidentalilor care ar trebui să ia în calcul „tăria și motivația“ balcanicilor de a lupta pentru independență. Gradual, producția artiștilor estici a început să fie vândută prin galerii din vest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
cristalizat de-a lungul practicii îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt creații care nu respectă întotdeauna o anumită rimă. Ele sunt exprimate sub formă de versete a căror melodie folosește doar 2-3 note muzicale. Impresionante sunt bocetele ce exprimă durerea despărțirii de părinți: „Tătucă, bunul meu, Tu aicea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt creații care nu respectă întotdeauna o anumită rimă. Ele sunt exprimate sub formă de versete a căror melodie folosește doar 2-3 note muzicale. Impresionante sunt bocetele ce exprimă durerea despărțirii de părinți: „Tătucă, bunul meu, Tu aicea când ișei Frumos mă mai sfătuiei Dar de-amu când oi veni N-are cin-mă sfătui. Pe mata nu te-oi vedea N-are cine mă-ndruma. Tătuțâcă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
universul sinestezic al lumii satului, într-o dimineață de duminică, prevestitor, parcă, al desacralizării ei: Imaginea apocaliptică este întregită de transferul sinestezic care se realizează, din cimitir, în curtea lui Ilie Moromete, devenită acum un "imago mundi” a satului: Acest bocet simbolic, o litanie cosmică, devine un ecou al dezorientării omului care se află "sub vremi”. Imaginea descrisă este în perfectă consonanță cu aceea a căderii salcâmului, personificat și hiperbolizat: Este tăcerea începutului sfârșitului unei lumi anunțată mai întâi prin perceptibile
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
într-un adevărat principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cerniască-să, păliască-să, veștedzască-să, nu înfloriască, nu înverdzască, nici să odrăsliască, și pre domnul lor
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Frumusețea lui e desfigurată de păcat și limitată de moarte. Marea lui nefericire e veninul răului, care îl devastează; marca lui groază e limita morții, inevitabilă. Prohodul îngropării Domnului, această elegie, cea mai sfâșietoare din câte s-au scris, acest bocet universal, vede în moarte stingerea frumuseții terestre când pune pe buzele Silnici Fecioare cuvintele: „Primăvară dulce, Fiul meu cel dulce, frumusețea unde ți-ai pus?” în aceste condiții de mizerie, cum ar putea natura să fie dată drept model pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bagă într-ale noastre". Fără suportul bisericii, reprezentanții statului evită sancționarea juridică a profanării mormântului. Justiția aparține, în această situație, exclusiv comunității și, grație intervenției acesteia, ordinea este restaurată. Relația dintre justiție și ordinea socială se realizează și prin ritualul bocetului. Există situații în care mortul este tras la răspundere pentru modul în care și-a trăit viața, după cum există situații în care mortului i se face dreptate, iar cei care au greșit față de el, în viață fiind, primesc o sancțiune
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în viață fiind, primesc o sancțiune morală din partea bocitoarelor. Ordinea socială acționează cu întârziere, dar într-un mod irevocabil în salvgardarea normelor fundamentale. În ambele situații este vorba de a restabili o normalitate în relația decedatului cu lumea vie. Dispariția bocetului semnifică faptul că conștiința comunitară nu se mai consideră rănită de moartea unui om, consemnând totodată lipsa de valoare a decedatului. Această dispariție pune în paranteză relația dintre persoană și comunitate și, ca atare, face caduc orice act de justiție
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
act de justiție. De aici remarca uneia dintre bocitoarele lui Stahl: "Pe tine te-o cânta noră-ta când ai muri? Aoleu!", cu alte cuvinte, acum, în timpul vieții, se conștientizează că dispariția omului nu va fi resimțită cu durere. Absența bocetului anulează totodată și ideea că "viața este supraviețuire. A supraviețui în sensul curent înseamnă a continua să trăiești, dar și a trăi după moarte"3. Nu se va mai pune problema restabilirii vreunui raport justițiar între cei morți și cei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este cel al Școlii Sociologice de la București a lui Dimitrie Gusti, efort ce aparține Sandei Golopenția, lui Zoltán Rostás și doctoranzilor lor. Publicarea operelor celor care după 1945 au fost vitregiți de istorie intră în logica reparării nedreptăților făcute, similară bocetului tradițional. E vorba, în fond, de a restaura dreptul posibilității, a lui "ce-ar fi fost dacă", de a genera o supraviețuire, a cărei posibilitate, spune Derrida, "vine din capul locului să disloce și dez-ajusteze identitatea cu sine a prezentului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mărturisim, să arătăm pocăință și ne va ierta. El pe toate le dă În dar, Însă așteaptă pocăința. Le amintește celor chemați la pocăință, că este mult milostiv și Îndelung răbdător: ,,Încingeți-vă și vă tânguiți, voi preoților, izbucniți În bocete, voi slujitori ai altarului! Intrați În templu și petreceți noaptea În sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu, căci prinosul și jertfa cu turnare au fost Îndepărtate din templul Dumnezeului vostru” (Ioil 1, 12-13). Poporul necredincios, nu a luat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
zeul șarpe, ca simbol al fertilității și cunoașterii divine, numit și ,,Stăpînul Pomului Vieții”, ulterior el devine zeul vindecător și al magiei. În imaginile cu Mitra sacrificînd taurul ceresc, șarpele este prezentat jos ca simbol al înțelepciunii divine. În scrierea Bocet la dispariția lui Dumuzi, acesta este numit ,,sălbaticul taur”, „stăpînul din Bad - Tibira” adică pe înțelesul nostru cetatea vieții cerești sau veșni-ce, „Păstorul”, „stăpînul colibelor de păstori”, ,,părintele recoltei”, toate aceste epitete găsindu-se identic în cultul lui Mitra. Inanna
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scris. Ceea ce pe el l-a determinat să se miște spre un ideal, idealul eroului sfânt, pe alții îi lasă indiferenți. Încă din copilărie, amușina urmele sfinților. Le citea vecinelor din Viețile sfinților cu un patos care smulgea de la auditoriu bocete și țipete. Ba chiar hotărâse, copil fiind, să o șteargă spre port cu gândul Athosului, să ia urma sfântului Ioan, însă un căpitan l-a izgonit spre casă. „Atunci am eșuat ca sfânt”, conchide ironic, Kazantzakis. I-a mai rămas
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
matador, nègre, sérénade, tomate etc. În italiană se întîlnesc cuvinte de origine spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat puține elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la funcția primordială de poezii funebre. Moarte civilă, exilul este perceput de autorul latin drept moarte spirituală și fizică și toate semnele care i se arată poetului se lasă descifrate cu ușurință în acest sens. Plecarea e un doliu, iar bocetele celor apropiați accentuează caracterul funebru al ceremoniei de despărțire : Ce vaiete, ce plânset se auzea oriunde/ Îți întorceai privirea, și bocet ca la mort (Tristele, I 3) . Cel condamnat asistă de fapt la propriile funeralii, el fiind mereu sfâșiat între
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
semnele care i se arată poetului se lasă descifrate cu ușurință în acest sens. Plecarea e un doliu, iar bocetele celor apropiați accentuează caracterul funebru al ceremoniei de despărțire : Ce vaiete, ce plânset se auzea oriunde/ Îți întorceai privirea, și bocet ca la mort (Tristele, I 3) . Cel condamnat asistă de fapt la propriile funeralii, el fiind mereu sfâșiat între teama de moarte și dorința sfârșitului (Oriunde-ntorc privirea, văd numai chipul morții,/ De care-n al meu suflet mă tem
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se face și se făcea priveghi, vorbindu-se despre fapte și întâmplări din viața lui. În zorii zilei și tot drumul până la mormânt era plâns (bocit de cineva apropiat). De obicei în sat erau femei-bocitoare care știu multe versuri de bocete. Timp de nouă zile mormântul se tămâiază. În camera unde a fost pus mortul, pe fereastră, sau pe prag, se pune o cană cu apă pe o batistă și se arde o lumânare timp de 40 de zile. (Se crede
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și este dintotdeauna acolo. Și este acolo încă de la Facere, când... la început a fost cuvântul. Apoi, cuvântul însuflețit a devenit, din duh, om însuflețit. Ceea ce simte omul în sine, cu sine și pentru sine este iluminarea lăuntrică, duhul cuvintelor, bocet, scâncet, cântec de leagăn și de alint, adică Poezie. Ceea ce are omul de împărtășit cu ceilalți e, însă, altceva, e ceva din speța epică, e poveste adică, e proză. Așadar, Poezia îi este, omului, structural și fiziologic, mult mai apropiată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]