924 matches
-
1992 La construction sociale de la réalité, Paris, Klincksieck Baudrillard, Jean, 1992 L'Illusion de la fin ou La grève des événements, Paris, Galilée Beaud P., Flichy, Pasquier D. et Quéré L (sous la direction de), 1997 Sociologie de la communication, Paris, CNET Boia Lucian, 1997 Istorie și mit în conștiința românească, București, Humanitas Bourdieu, Pierre (sous la direction de), 1993 La misére du monde, Paris, Seuil Bourdieu, Pierre, 1996, Sur la télévision, suivi de L'emprise du journalisme (trad. rom. 1998 Despre televiziune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
începând cu Max Weber, Émile Durkheim, Marcel Mauss, până la Mircea Eliade și la metoda lui Ioan Petru Culianu ce se ocupă cu combinațiile invarianților. Este amintită și metoda imaginară, așa cum este ea cultivată în Franța (Jean-Jacques Wunenburger) și România (Lucian Boia). Este clar că autoarea cunoaște interpretările recente din domeniul filosofiei moderne, ca viziunea lui Gianni Vattimo despre gândirea slabă sau societatea transparentă sau gândirea lui Castoriadis. Aș spune, de asemenea, că doamna Cristina Gavriluță demonstrează o cunoaștere profundă și intimă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
idéologique, ed. cit., insistă asupra ideilor lui Gilbert Durand privind mitologiile modernității. Multiplicarea și înflorirea "derivațiilor religioase" anunță o "mitologie a decadenței" specifică timpului nostru. 330 Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul constată că "orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nici duh pe cînd fariseii le mărturisesc pe toate.” Asta este istorie și nu dau o pa-ra cu bortă pe toate pretinsele lor revelații drăcești! Să nu mă mai colbăiască întunecații cu Talmud-Tora, Tora-Bora, sau alba-nea-gra de la noi, și să boiască pliscul la cioară, pretinzînd că este privighetoare. Oare adevărul nu are și el dreptul să se răspîndească printre oameni, ast-fel ca să nu mai trăim după făcăturile sataniștilor ivriți? Suetoniu(75-169 e.n.), în Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, în cartea a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și dăm la rece. A doua zi se poate tăia felii. CAȘCAVAL UMPLUT O roată de cașcaval afumat, două linguri de unt, o ceapă, 150 gr. de ciuperci, 300 gr. de kaizer, un ou, două legături de pătrunjel, sare, piper, boia dulce. Ceapa se taie peștișori, se călește în unt, apoi adăugăm ciupercile tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două legături de pătrunjel, sare, piper, boia dulce. Ceapa se taie peștișori, se călește în unt, apoi adăugăm ciupercile tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce s-a răcit, se adaugă oul și se omogenizează compoziția, cașcavalul se scobește, lăsând marginea de 3 cm, se așează pe o foaie de staniol și umplem cu compoziția de mai sus. Se învelește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte, boia de ardei și sare, îl lăsăm să fiarbă timp de zece minute, apoi pregătim tava pentru servit. Pe un platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se mai fierbe timp de 20 de minute; adăugăm măslinele și dăm, timp de douăzeci de minute, la cuptor. La final, se servește cu pătrunjel tocat fin pe deasupra. PUI UMPLUT Un pui fiert în apă cu sare, sos din iaurt, boia de ardei, piper, delicat și sare Curățăm puiul de pieliță și-l ungem cu sosul preparat. Punem 100 g unt la topit și apoi prăjim puiul pe toate părțile. 100 g orez cu bobul lung, fiert, îl amestecăm cu un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei și zeama de la jumătate de lămâie. TOCANA DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu două linguri de făină și turnăm peste ardei, mai lăsăm un clocot, apoi dăm deoparte, decorăm cu verdeața tocată fin. FRIPTURA PE GRATAR Opt felii din ceafă de porc, șaisprezece aripioare de pui. Le condimentăm cu sare, piper, oregano, boia dulce, și condiment pentru pui. Le prăjim pe grătar și servim cu salată asortată și mujdei de usturoi făcut dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri cu Ion Rațiu), Scripta, București, 1994. BOIA Lucian, ed., Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994. BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000. CIUCEANU Radu, Securitatea în ultimele ei zile, "Caietele Revoluției", nr. 1 (20
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri cu Ion Rațiu), Scripta, București, 1994. BOIA Lucian, ed., Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994. BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000. CIUCEANU Radu, Securitatea în ultimele ei zile, "Caietele Revoluției", nr. 1 (20), 2009, p. 22-25. CONSTANTINESCU Emil, Timpul dărâmării, timpul zidirii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
originea PSD-ului. 15 Marius Oprea, http:// www. diploweb.com/forum/communisme, document online din mai 2006. 16 Ibidem. 17 Asupra chestiunii europene, vezi Catherine Durandin, Europe: l'Utopie et le Chaos, Paris, Colin, 2005. 18 Zoe Petre, în L. Boia (ed.), Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994; Gail Kligman, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles 1998. 19 Vl. Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Iași, Polirom, 2005. 20 Secolul XX, România literară
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele roșii ale conștiinței istorice românești au fost determinate ca fiind originile, continuitatea, unitatea, sinele românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și a paradigmei stabilită de lucrarea sa anticanonică, Istorie și mit în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu (p. 182), Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
L. (1995). Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. București: Minerva. Bodnar, J. (1992). Remaking America: Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București: Editura Universității București. Boia, L. (1997). Istorie și mit în conștiința românească. București: Humanitas. Bourdieu, P. (1991). Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press. Breen, K. și O'Neill, S. (2010). Introduction: A
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a imaginilor valorifică un imaginar polimorf, dar care acționează unitar: imaginar științific, magic și estetic 43. Petru Ursache 44 a identificat, la nivelul mentalității tradiționale, un tipar al imaginarului colectiv, reprezentat de fantastic, cromatism, stilizare, geometrizare, abstractizare și ermetism. Lucian Boia demonstrează că istoria imaginarului este "o istorie a arhetipurilor", "structurală", arhetipul fiind "o constantă sau o tendință esențială a spiritului uman (...), o schemă de organizare, o matriță, în care materia se schimbă, dar contururile rămân" 45. I.1.2. IMAGINEA
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din ea? / Însuși Isus cu sfinții, / Preasfânta Fecioară / cu mironosițele! / Aleluia!..."326 În literatura populară, pasărea este prezentă ca metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]