1,255 matches
-
2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele conținute: ptialina sau amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat, rezultând dextrine și maltoză Rolurile extradigestive ale salivei: are proprietăți bactericide prin lizozimul pe care îl conține are rol
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor, palatogloșilor, hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor, palatogloșilor, hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor, palatogloșilor, hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
centrul 146 sufletului, în zona dureroasă și amețitoare a primei copilării, se naște deodată sensul, singurul posibil, sensul trecutului. "Plicty" abundă în imagini ale eșecului: avionul de hârtie cade în bot, peștișorul se rotește la nesfârșit în apa murdară din bol; poemele celelalte, pe care le voi vizita de la sfârșit spre început, regresând în carte pe urmele plonjonului în amintire al poetei, au voluptatea sfî-șietoare a nostalgiei. Cioburi de amintiri, nearanjate, fără o semnificație căutată, dar care pentru cel care le
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un ton disprețuitor. E mult prea femeie pentru tine Confrate Blades. Îmi pare rău, dar da, se aplică aceleași reguli. Pune un vas cu ceai pe o tavă din plastic verde, cu două cești, o cană cu lapte și un bol cu zahăr. A trecut multă vreme de când nu mi-am luat ceaiul servit În felul ăsta În altă parte decât la birou. De fiecare dată când mă duc să-mi fac un ceai acasă, Întotdeauna găsesc pliculețe de ceai folosite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului, prin circulația portală. Prin circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]