1,956 matches
-
Doina-Nicoleta Mitroiu, prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009. Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș, Corina (coord
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Polirom, Iași, 2011, pp. 159-181. 6 Cornelia Muresan, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2011, pp. 159-181. 6 Cornelia Muresan, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de la meșterii romani atrași în Dacia prin Decebal. Sistemul dac consta în încunjurarea locului, ce era de întărit, cu un zid construit din mari bârne de lemn, așezate cruciș orizontal și vertical și lăsând între ele spații umplute cu mari bolovani de piatră, construcții în totul asemănătoare zidurilor de la Avaricum (Bourges) în Galia, care sunt descrise de Cesar. Asupra lor observă marele general și scriitor roman că « această lucrare nefiind lipsită de oarecare formă ai varietate, alternând bârnele și pietrele, care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o punea Dacilor. Deși unele triburi plecară grumajii lor sub jugul roman, partea cea mai deosebită a poporului, acea care -1 aruncase în această cumpănă, alesese fără preget de pe urma alternativă. Asaltul întâi dat de Romani nu izbutește, mai ales din cauza bolovanilor celor enormi aruncați de Daci în capetele încunjurătorilor. Romanii atunci abat o pădure și construiesc un agger, adică o contra-întăritură, din care să poată mai ușor și mai la adăpost lupta cu Dacii. Al doilea asalt dă orașul in mâinile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
În vis un slujitor al Zeului care mai Întâi Îl alunga, strigând la el și spunându-i că Zeul nu era acolo; apoi Îl Împingea cu pumnii și, În cele din urmă, cum el nu se mișca deloc, lua un bolovan destul de mare și i-l arunca În cap. (B) Totul era o reprezentare figurativă a celor ce aveau să se Întâmple. Mardonius a fost Învins Într-o bătălie În care comandantul grecilor nu era un rege, ci numai tutorele și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și ciudată de sfincși și măscărici;" (Ca un extaz). Împotriva "pornirii dezmembrate" biruie poezia lui Victor Teleucă. În poemul dramatic Decebal, disciplinat de paradigma clasică, deja poetul a încercat să depășească drama sfâșierii, sugerând găsirea unui punct de sprijin pentru bolovanul lui Sisif în vârful muntelui. Ca și stânca lui Sisif, omul modern nu-și găsește punctul gravitațional în înalt, prăvălindu-se, de fiecare dată, spre hău. Interesant că tronul lui Decebal e destinat, pentru poporul său, să refacă legătura lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din intrările construcției un mușuroi de furnici într-o piele de capră și le așteptă răbdător să se alinieze de-a lungul culoarelor înspre craterul cu miere îngropat de el în mijloc. Apoi legă capătul unui ghem de lână de bolovanul de la intrare și, cu o torță în mână, se lansă pe urmele furnicilor deîndată ce caierul lor confuz fu tors de mirosul mierii într-un fir lucios de febrilitate robace. N-ar fi însă exclus ca micile lucrătoare să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Câte pietricele Atâtea mielușele; Câți bolovani Atâția cârlani; Câte cuie sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și armonioase, precum sonetul și elegia. Drumuri spre legendă (1947) pune un accent în plus pe rememorarea copilăriei dure, nu lipsită totuși de un farmec special, reînviat nostalgic: „Mă văd copil prin praful ce poleiește zarea/ Și lângă-mbrățișarea atâtor bolovani,/ Alăturea cu tata încovoind spinarea,/ Cum au făcut pe vremuri toți moșii mei țărani”. Cu trecerea timpului perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele până la una, parte cu granit, parte cu bolovani, și în mahalale să facă șosele cu prund"7. Cel desemnat cu traducerea în viață a noului proiect a fost și de această dată Mihalic de Hodocin. Însă, tabloul neajunsurilor, al dificultăților și neîmplinirilor în domeniu, privit în dinamica desfășurărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în mod obișnuit din rândul locuitorilor din zonă (în contul obligațiilor lor către stat), nici tăietorii de pietre cubice, "care adeseori sunt oameni slăbănogi", ci numai "lucrători aleși și bine deprinși cu regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
naturale cu patru fețe. Cele dintâi se ciopleau cu dalta, celelalte se pregăteau doar cu ciocanul, având avantajul trăiniciei sporite comparativ cu materialul adus de la Tarcău și, paradoxal, având un preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul că devenea "hurducătoare" pentru trăsuri era de natură să genereze dese denivelări și gropi, lesne evitabile, în opinia sa, prin înlocuirea acelor bolovani cu materialul rezidual rămas la tăierea pietrelor cubice, pregătit ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul că devenea "hurducătoare" pentru trăsuri era de natură să genereze dese denivelări și gropi, lesne evitabile, în opinia sa, prin înlocuirea acelor bolovani cu materialul rezidual rămas la tăierea pietrelor cubice, pregătit ca pietre naturale, din stâncile de dolomită mult mai trainice de la Movila lui Purcel. În sfârșit, pentru că piatra necesară facerii sau întreținerii șoselei între Iași și Vaslui (altminteri, de calitate inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea de șosele și paveluiri trainice"18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cele aflate la vedere, "crăpându-se după cuviință de doi băieși experți, ar fi îndestule pentru facerea unei însemnătoare întinderi de șosè foarte trainică, pe lângă care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu puteau fi aduși de puterea apelor sau de puhoaie, din depărtări și că dealul Opinci (lângă satul Goruni) ar fi fost un bogat rezervor "de stânci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-o să-i blocheze acestuia suma datorată de 10.000 lei, din totalul celor 12.000 lei, pe care datornicul urma să o primească de la stat, cu titlu de pensie anticipată pe următorii trei ani, în schimbul curățirii râului Bistrița de bolovanii și stâncile ce periclitau deplasarea plutelor pe cursul apei. Drept garanție pentru efectuarea acelei lucrări, Hodocin ipotecase "jumătatea de fabrică de praf de lângă satul Tarcău"13. Dar, rațiuni materiale, din câte se pare, cumulate cu altele mai greu de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de formație nouă, sphaerosiderit, schvarzer-thoneisenstein, cuprinde mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cioplesc, ci se pregătesc numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru șosele ar fi o adevărată răsipă. 6. Fiind că și umblarea pe pave cu de asemenea pietre naturale este tot așa de comodă ca și pe pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oricărui poet: „În adăpostul stânei păstorul lâncezește / Și tot mai grea în suflet turburarea-i crește; / Gândul îl doare, îl frământă ca un cui / Și-l înglodește piatra pusă căpătâi. / Zile întregi și săptămâni, pe brânci, / S-a cățărat prin bolovani și stânci, / Prin bălării și spini a sângerat / Până ce oaia rătăcită a aflat.” Tematica de inspirație religioasă, comună în epocă, este văzută ca o cale către adevărurile ultime, către misterul care întemeiază lumea: „Cu palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]