885 matches
-
12. Rușii- Munți 5. Eremitu 13. Sărăteni 6. Gurghiu 14. Stânceni 7. Hodac 15. Vătava 8. Hodoșa Comune parțial în zona montană - 9 1. Albești - cu 1 sat component: Sapartoc 2. Bereni - cu 2 sate componente: Cându și Mărculeni 3. Brâncovenești - cu 3 sate componente: Idicel, Idicel Pădure și Săcalu de Pădure 4. Daneș - cu 2 sate componente: Criș și Stejăreni 5. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni și Ideciu de Sus �� 6. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
9 Daia 3,0 Band Band 6,1 Bahnea Daia 0,8 Bahnea 6,6 Bernadea 8,8 Gogan 3,5 Lepindea 3,6 Bățos Goreni 0,1 Dedrad 4,0 Bogată Bogată 2,6 Breaza Filpișu Mic 4,4 Brâncovenești Idicel Pădure 0,6 Brâncovenești 6,3 Ceuașu de Câmpie Ceuașu de Câmpie 9,6 Herghelia 12,2 Culpiu 6,4 Săbed 6,5 Porumbeni 16,5 Voiniceni 2,8 Câmpenița 2,8 Chibed Chibed 0,3 Corunca Corunca 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Band 6,1 Bahnea Daia 0,8 Bahnea 6,6 Bernadea 8,8 Gogan 3,5 Lepindea 3,6 Bățos Goreni 0,1 Dedrad 4,0 Bogată Bogată 2,6 Breaza Filpișu Mic 4,4 Brâncovenești Idicel Pădure 0,6 Brâncovenești 6,3 Ceuașu de Câmpie Ceuașu de Câmpie 9,6 Herghelia 12,2 Culpiu 6,4 Săbed 6,5 Porumbeni 16,5 Voiniceni 2,8 Câmpenița 2,8 Chibed Chibed 0,3 Corunca Corunca 1,5 Crăciunești Crăciunești 6,1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
cu handicap 10. Dolj Craiova Centrul-pilot pentru tineri cu handicap 11. Giurgiu Grădinari Centru de recuperare pen- tru copii cu handicap 12. Gorj Bălțeni Centru-pilot pentru tineri cu handicap 13. Maramureș Sighetu Marmației Centru-pilot pentru tineri cu handicap 14. Mureș Brâncovenești Centru-pilot pentru tineri cu handicap 15. Neamț Pastraveni Centru-pilot pentru tineri cu handicap 16. Olt Cezieni Centru de recuperare pentru copii cu handicap 17. Prahova Tătărai Centru de recuperare pen- tru copii cu handicap 18. Prahova Câmpina Centru de zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
investiții 60 1930 9 Școala cls. I-IV sat Râpa de Jos, comuna Vătava Obiectiv de investiții 20 1931 10 Școala cls. I-VIII comuna Chețani Obiectiv de investiții 100 1932 11 Școala cls. I-IV sat Idicel Sat, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 15 1933 12 Școala cls. I-IV +Grădinița sat Idicel Pădure - Obiectiv de investiții 16 Valea Cornii, comuna Brâncovenești 1934 13 Școala cls. I -IV sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 25 1935 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
I-VIII comuna Chețani Obiectiv de investiții 100 1932 11 Școala cls. I-IV sat Idicel Sat, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 15 1933 12 Școala cls. I-IV +Grădinița sat Idicel Pădure - Obiectiv de investiții 16 Valea Cornii, comuna Brâncovenești 1934 13 Școala cls. I -IV sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 25 1935 14 Școala cls. I -VIII sat Idicel Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 16 1936 15 Școala cls. I-VIII comuna Brâncovenești Obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
I-IV sat Idicel Sat, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 15 1933 12 Școala cls. I-IV +Grădinița sat Idicel Pădure - Obiectiv de investiții 16 Valea Cornii, comuna Brâncovenești 1934 13 Școala cls. I -IV sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 25 1935 14 Școala cls. I -VIII sat Idicel Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 16 1936 15 Școala cls. I-VIII comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 26 1937 16 Școala cls. I-IV sat Cund, comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
I-IV +Grădinița sat Idicel Pădure - Obiectiv de investiții 16 Valea Cornii, comuna Brâncovenești 1934 13 Școala cls. I -IV sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 25 1935 14 Școala cls. I -VIII sat Idicel Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 16 1936 15 Școala cls. I-VIII comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 26 1937 16 Școala cls. I-IV sat Cund, comuna Bahnea Obiectiv de investiții 80 1938 17 Școala cls. V-VIII sat Idiciu, comuna Bahnea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
comuna Brâncovenești 1934 13 Școala cls. I -IV sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 25 1935 14 Școala cls. I -VIII sat Idicel Pădure, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 16 1936 15 Școala cls. I-VIII comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 26 1937 16 Școala cls. I-IV sat Cund, comuna Bahnea Obiectiv de investiții 80 1938 17 Școala cls. V-VIII sat Idiciu, comuna Bahnea Obiectiv de investiții 125 1939 18 Școala cls. I -VIII sat Sântioana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
12. Beica │ 90. Mică 13. Bereni │ 91. Miercurea Nirajului 14. Berghia │ 92. Mihesu de Cîmpie 15. Bezid │ 93. Mosuni 16. Bichis │ 94. Mureni 17. Bobohalma │ 95. Nades 18. Bogată │ 96. Neaua 19. Boiu │ 97. Ogra 20. Breaza │ 98. Oroiu 21. Brîncovenești │ 99. Papiu Ilarian 22. Casva │100. Paingeni 23. Calugareni │101. Panet 24. Caluseri │102. Pasareni 25. Capusu de Cîmpie │103. Petelea 26. Cecalaca │104. Petrilaca de Mureș 27. Cerghid │105. Poartă 28. Ceuasu de Cîmpie │106. Pogăceaua 29. Chendu │107
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
al miresei, pețirea ei și părăsirea casei natale, femeia rămâne în evul mediu, mai mult ca niciodată, un simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. 2 vol. Cronici brâncovenești. București: Minerva, 1988. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ioan Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P. Panaitescu. București: Ed. pentru Literatură, 1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și bigos, tot un fel de supă poloneză, în care varza acră este contrabalansată gustativ de zahăr și de mere. Tradiția îndulcirii preparatelor culinare este depistabilă și în Muntenia secolului al XVIII lea, așa cum a fost consemnat în celebrul „Manuscris brâncovenesc“, carte de bucate ce s-a aflat în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino. Dintre cele 293 de rețete, peste 100 au printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri. Românii n-au școală, afirmă gastronomul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai există), care se definesc prin sosul făcut din usturoi, ceapă și bulion de tomate cu puțin oțet. Termenul muntenesc „ostropiel“ este și el foarte vechi (cel puțin din secolul al XVIII-lea), fiind prezent într-un capitol al „Manuscrisului brâncovenesc“: „Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul în sine, nu mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia izvoarelor. Prima noastră carte de bucate datează de la începutul secolului al XVIII-lea („Manuscrisul brâncovenesc“). Pentru comparație, precizăm că Le Viandier de Taillevent a apărut în Franța, la mijlocul secolului al XIV-lea. Deci, până la începutul secolului al XVIII-lea, singurele informații provin din câteva memorii ale străinilor trecuți prin țările române (cum ar fi Franco
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Paul de Alep (aflat în Muntenia între anii 1653 și 1656), pomenește ospețele domnești la care se servea mai ales vânat: mistreți, iepuri, cocori. Prezența din belșug a cărnii sălbatice la asemenea mese, mai ales până în vremea lui Brâncoveanu („Manuscrisul brâncovenesc“, care nu poate ocoli o influență orientală, nu cuprinde decât câteva rețete pentru iepure, iar păsările sălbatice sunt menționate doar la capitolul consacrat sosurilor), este un element de clară departajare față de cultura culinară otomană, în care vânatul este absent (explicația
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Profetului, care nu iubea vânătoarea). Am pomenit sosurile... Iată o altă trăsătură apuseană a bucătăriei nobile românești. În 1646, misionarul Bandini, aflat în Moldova lui Vasile Lupu, pomenește „sosul de făină și oțet“, care era destinat zilelor importante, praznicelor. „Manuscrisul brâncovenesc“ consacră sosurilor (sub numele de „ostropiiale“) 11 rețete. Bucătăria turcească nu cunoștea sosurile în înțelesul lor de preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut stolnicului Constantin Cantacuzino (cca 1650-1716). Renașterea italiană a adus în plan gastronomic multe elemente noi în raport cu modelul culinar al Evului Mediu, deși o continuitate a bucătăriei medievale poate fi urmărită și pe parcursul secolului al XVI-lea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Renașterea italiană a adus în plan gastronomic multe elemente noi în raport cu modelul culinar al Evului Mediu, deși o continuitate a bucătăriei medievale poate fi urmărită și pe parcursul secolului al XVI-lea. Dintre aceste noutăți, multe pot fi găsite în „Manuscrisul brâncovenesc“. Lenta dispariție a „Europei carnivore“, specifică Evului Mediu, presupune reintrarea în circuitul culinar a unor legume și fructe neglijate pe parcursul secolelor precedente. De pildă, manuscrisul cuprinde rețete cu hamei, un ingredient antic, revalorizat de Renașterea culinară a secolului al XVI
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Dintre acestea din urmă, manuscrisul ne prezintă vânăta, anghinarea, chitra (varietate de lămâie) și naramza (varietate de portocală). Toate acestea au origine arabă și au fost introduse în cărțile italienești de bucate de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În „Manuscrisul brâncovenesc“, vinetele apar prin filieră turcească, așa cum o arată și numele lor, „patlagene“, din turcescul patlican, în timp ce numele italienesc al vinetei este melanzana, din spaniolul berengena, care provine din arabă, din badinjan; anghinarea din Balcani a descins direct în paginile manuscrisului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mediu culinar, care vedea doar alimente demne de dispreț, „țărănești“, în aceste fructe ale pământului. Nu găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești de bucate încă din 1570 (Scappi, Opera). Influența turcească există în „Manuscrisul brâncovenesc“, dar ea este încă într-o fază incipientă (în acest sens, este util de semnalat absența unui ingredient esențial bucătăriei otomane, orezul). „Turcisme“ putem găsi în mai multe rețete, dintre care vom da însă un singur exemplu: mâncarea de coaste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană), nucșoară. Mai putem întâlni „iahnia“ și „chefteaua“; în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut lingvistic recent. Absența din manuscris a altor termeni culinari importați de la turci (cum ar fi ciulamaua, ghiveciul, pastrama, pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]