1,285 matches
-
inventate. Gomes da Costa n-avea artilerie și navea de loc intenția să atace. E probabil că s-ar fi predat îndată ce primele obuze ar fi căzut deasupra orașului, pentru a nu primejdui Catedrala sau vreunul din monumentele istorice din Braga. Dar telegramele și informațiile lui Correia Marques au același rezultat pe care l-au avut telegramele trucate și informațiile inexacte în toate celelalte orașe ale Portugaliei: paralizează inițiativa guvernamentalilor și încurajează pe revoluționarii șovăitori. În loc să atace Braga, coloana guvernamentală cere
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
monumentele istorice din Braga. Dar telegramele și informațiile lui Correia Marques au același rezultat pe care l-au avut telegramele trucate și informațiile inexacte în toate celelalte orașe ale Portugaliei: paralizează inițiativa guvernamentalilor și încurajează pe revoluționarii șovăitori. În loc să atace Braga, coloana guvernamentală cere un armistițiu lui Gomes da Costa!... Lovitura de stat reușise. De abia acum, restul garnizoanelor aderă la mișcarea generalului da Costa. La Lisabona, comandantul Cabeçadas adresează în numele armatei o scrisoare Președintelui Republicii, Bernardino Machado, cerîndu-i să demită
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toate puterile, în fața unei situații paradoxale: mișcarea de la 28 mai, care se făcuse fără să se verse o singură picătură de sânge, nu-și putea păstra integritatea inițială decât cu prețul unor necontenite jertfe. Unanimitatea militară din ziua biruinței de la Braga și Lisabona fusese fărâmițată prin intrigile politicienilor și prin ambiții personale. Dacă nu s-ar fi reacționat față de uneltirile comandantului Cabeçadas, mișcarea de la 28 mai ar fi fost anihilată printr-o tot mai abilă și mai puternică infiltrare a politicienilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
organizare dacă nu restaurează autentica semnificație spirituala a muncii și producției. Totul trebuia, așa dar, preschimbat. "Revoluția continuă!", exclama el într-o cuvântare ținută mai târziu, Revoluția continua mereu, din clipa în care generalul Gomes da Costa luase armele la Braga, răzvrătindu-se împotriva demagogiei și a vechiului regim. Nimeni altul ca Salazar nu e mai sensibil la această revoluție în marș, la această necontenită prefacere morală a țării, la care colaborează nu numai prin geniul său financiar și exemplul lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
generația de la Coimbra" și Conferințele la Cazinoul din Lisabona: Antonio Cabral, Eça de Queiroz (ed. II, Lisboa 1920), p, 101 sq.; Camara Reys, As questoes morais e sociais na literatura (Lisboa, 1941) p. 72 sq.; Alfredo Pimenta, Mestres do pensamento (Braga, 1941); Manuel da Silva Gaio, Os vencidos da vida (Coimbra, 1931). Despre Antero de Quental: Os sonetos compleios, prefațate de Oliveira Martins (ediția nouă, Coimbra, 1933); Odes modernos (ed, nouă, Coimbra 1924); Prosas, 3 volume (ediții noi, Coimbra 1923-1932); Fidelino
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portugal contemporîneo; Fidelino de Figueiredo, Historia dum Vencido da Vida (Lisboa, 1930); G. Le Gentil, Oliveira Martins. Algumas fontes da sua obra (trad. portugheză, Lisboa, 1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves, Teófilo Braga e o Nacionalismo (reeditare, Lisboa, 1935; un democrat care consideră totuși pe Braga printre premergătorii naționalismului portughez). Despre Eça de Queiroz: Antonio Cabral
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves, Teófilo Braga e o Nacionalismo (reeditare, Lisboa, 1935; un democrat care consideră totuși pe Braga printre premergătorii naționalismului portughez). Despre Eça de Queiroz: Antonio Cabral, op. cit. și Glória e sombras de Eça de Queiroz (Lisboa, 1940); Antonio Sardinha, Purgatório das ideas (Lisboa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves, Teófilo Braga e o Nacionalismo (reeditare, Lisboa, 1935; un democrat care consideră totuși pe Braga printre premergătorii naționalismului portughez). Despre Eça de Queiroz: Antonio Cabral, op. cit. și Glória e sombras de Eça de Queiroz (Lisboa, 1940); Antonio Sardinha, Purgatório das ideas (Lisboa. 1929); p. 3 sq.; Vlanna Moog, Eça de Queiroz e o século XIX
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
când se dezlănțuise iadul și Îi povestise nepotului Ectoraș grozăvia acelor minute În care Dumnezeu Îl lăsase pe Dracu să-și facă de cap cu pământenii. Ectoraș ținuse minte, de parcă fusese el Însuși de față, cum vânzătorul de covrigi și bragă care se plimbase cu un coș de nuiele În mâini și cu bidonul de metal În spinare și care strigase de se auzea până unde se sfârșeau peroanele „Luați covrigii, luați de-un pol, calzi și dubli, domnilor!” zăcea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căzut la pământ cu tot cu brațul, smuls din umăr, al copilului de doisprezece-treisprezece ani care urlase și el, mai devreme, despre marile victorii ale Armatei În lupta cu nemilosul dușman bolșevic. Ectoraș chiar avea În ochi clipocitul pe care Îl făcea braga scurgându-se din bidonul de tablă prin gaura făcută de o schijă și mulți ani după ce ascultase de la bunica sa vitregă Îngrozitoarea povestire, când auzea de băutura aceea din vechime se Înfiora, Închipuindu-și-o ca pe un sânge negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și maronie care nu se mai găsea, de vreme destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra unui lighean, un al treilea toarnă cu ibricul apă În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care a intrat și În zicători, mulți dintre vorbitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care a intrat și În zicători, mulți dintre vorbitori folosind cuvântul, dar neavând habar ce-ar putea Însemna, cât din pricina amintirii moștenite de la bunica vitregă care Îi aducea În fața ochilor braga și sângele acelui om amestecându-se Într-o băltoacă, mișcându-se lent și lățindu-se Întruna. Târziu, Ectoraș, căruia unii Îi ziceau și Monstrulică, Încerca să caute, În așteptarea trenului ce avea să-l ducă Într-un oraș Îndepărtat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să ne scurtăm așteptarea Într-o cârciumă. Mai bine, uite, am văzut că s-a deschis În centru o cofetărie turcească. Nu te-ar tenta nici un pic să sorbim o cafeluță de la mama ei, să ne răcorim cerul gurii cu bragă și să ne răsfățăm papilele gustative cu un cataif? Eu fac cinste! La prima chenzină o să-ți Înapoiez totul, până la ultimul bănuț, chiar și bacșișul. Până atunci, Însă, am să te rog să mă mai creditezi un pic...” Intrară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
râșnița. În altă ordine de idei, te rog să nu faci gafa să confunzi baclavalele cu sarailiile: ar fi o dovadă de crasă necunoaștere și ne-am face de râsul curcilor. Lasă-mă, deci, pe mine să comand. Știai că braga nu e - după cum Își Închipuie toți fraierii - băutură turcească?” Apoi veni lângă ei fata care servea la mese și cei doi Încremeniră, muți de uimire și cu sufletele zbătându-li-se bezmetic În trupurile ce nu se mai puteau mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
altfel cine știe ce bucurie îmi mai faci! Până să-mi dau seama cam pe unde mă aflu, mi-a ieșit în cale un turc cu un putinei purtat în spate și cu un ibric în mână. --Să-ți dau o gură de bragă, boierule, că după câtă cale ai bătut ți-o fi sete - m-a luat în primire mehenghiul. --Uite că nu mă arde setea, ci mai degrabă palmele... --Nu te oțărî la un biet turc bragagiu, care ți-a vorbit frumos
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întinde apoi cumpărătorului. Acesta îl ia cu grabă și îl dă de dușcă. Plătind, mai cere încă un polonic de băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ulița Armenească, iar acei târgoveți despre care mi-ai vorbit erau armeni, pentru că pe ulița lor greu se avântă vreun turc... Am văzut apoi un negustor care vindea o licoare dintr-o putinică, turnată într-un polonic...N-o fi bragă, părinte? Ai nimerit-o, fiule. Târgovețul despre care spui era un bragagiu. Sunt mulți negustori de soiul acesta. Este chiar o uliță a braharilor, cum este și o Uliță Ciubotărească, o Uliță a Chervăsăriei, o Uliță a Cizmăriei, o Uliță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
după înțelegere în mîna lui „Irimii ce-au fostu vătav de vieri”. Printre plătitori se află: „Vasilii bărbieriul”, „Gheorghii siimanul brăhariul” și „Iusuf turcul”. Dacă tot ai pomenit de Gheorghie siimanul brahariul, hai până la el, să ne răcorim cu o bragă. De multă vreme înghit în sec, părinte. Așa că o gură de bragă ar fi ca o ploaie bună în mijloc de vară... Cum bătrânul a pornit deja de-a lungul uliții, prin fața dughenilor de tot felul, am luat-o după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Printre plătitori se află: „Vasilii bărbieriul”, „Gheorghii siimanul brăhariul” și „Iusuf turcul”. Dacă tot ai pomenit de Gheorghie siimanul brahariul, hai până la el, să ne răcorim cu o bragă. De multă vreme înghit în sec, părinte. Așa că o gură de bragă ar fi ca o ploaie bună în mijloc de vară... Cum bătrânul a pornit deja de-a lungul uliții, prin fața dughenilor de tot felul, am luat-o după el. În fața unei prăvălii cu ușa larg deschiă, deasupra căreia atârna un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Gheorghe? Răspunsul a venit din fundul dughenii ca un ecou: Acasă, acasă, părinte. Poftește înăuntru! Bucuros de oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea licorii, am dat-o de dușcă făra să răsuflu. Acum, după ce ne-am stins setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
celelalte uliți? Chiar voiam să întreb a ce mai miroase pe lângă aroma de covrigi proaspeți? A dospeală, fiule. Doar ne aflăm pe Ulița Brăhăriei, nu altundeva. Și pentru că m-a pălit o sete de zile mari, hai să bem o bragă. Numai că n-om intra te miri unde, ci la jupân Alî turcul, care face o bragă!...Și dugheana turcului nici nu-i departe. Cu pașii lui ca de pisică, bătrânul o ia înainte. Eu îl urmez ca o slugă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]