888 matches
-
tufe din crâng atât târgoveților, cât și clucerilor. O poruncă similară, dată de Constantin Vornicul căpitanului Caloian de la Buzău pe la 1706, a primit din partea târgoveților răspuns, aceștia cerând domnului Constantin Brâncoveanu să permită târgoveților să taie din tufe, deoarece în Braniște se ascundeau tâlhari; domnitorul a permis rărirea (nu defrișarea) crângului. Prima oară când locuitorii orașului au folosit pădurea ca loc de agrement a fost în 1828. În 1850, o parte din pădure a fost cedată de către episcopie administrației orașului, pentru
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Braniște, județul Dolj. Este situată la circa 8 km în partea de sud a Craiovei, aproape de șoseaua Craiova - Calafat. Conform tradiției aici a fost o bisericuță din lemn ridicată de Mircea cel Bătrân după victoria de la Rovine. În secolul al XV
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
influențe eminesciene, denumită „Cântec”. Liviu Florianu a înființat la Brașov, la Liceul Andrei Șaguna prima cohortă de cercetași numită „"Virgil Onițiu"”. Cu această cohortă de cercetași a depus jurământul în luna iunie 1913 în fața directorului liceului și a lui Valeriu Braniște. Din toamna anului 1913 urmează cursurile de teologie de la Blaj sub conducerea profesorului Alexandru Borza și a activat cohorta de cercetași care au purtat numele „"Simion Bărnuțiu"”. În paralel a frecventat la Blaj cursurile libere de pictură organizate de către profesorul
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
animale din gospodăriile sătenilor, pentru folosirea uneltelor agricole perfecționate, pentru cultivarea plantelor tehnice etc. Tot în acest context se înscrie și activitatea sa ca membru în comitetul de conducere al băncii "Suru" din Racovița, ca președinte al Composesoratului de pădure "Braniștea" etc. Nu mai puțin laborioasă a fost activitatea pe care a desfășurat-o pe tărâm școlar și cultural. Ca învățător și mai apoi în calitate de catehet în perioada 1891-1940, protopopul Florianu a educat generații întregi de racoviceni în spiritul moralei creștine
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
dealurile joase, de podiș, aparținând extremității vestice a Depresiunii Făgărașului. Unele dintre acestea ca „Cetațuica”, „Răpa Bii”(606m), „Tărcauăle” și „Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau formează terenuri de pășunat. Altele ca, „Dealul Morii”(442m), „Dealul ăl Mare”, „Dealul Braniștii”, „Fața”, „Dealul Săghișului” și „Coprinele”, constituie veritabile terenuri agricole brăzdate de o întinsă rețea hidrografică. Trecerea de la dealurile de podiș spre lunca aluvionară a Oltului, se face pe o curbă de nivel care urmărește aproape fidel drumul județean Tălmaciu-Racovița-Avrig. De
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
otarul Racoviței n-au produsu mai nemica"”, sau veri secetoase cum au fost cele din anii 1865 și 1866, când se consemnează „"o lipsă de fân foarte mare"”. În vara anului 1907, tot din cauza secetei, s-a permis proprietarilor pădurii „Braniștea” să-și pășuneze vitele prin tăieturi sau pe „Valea lui Laț”, altfel „acestea riscând să se prăpădeasca!". Caracterul instabil a determinat înregistrarea temperaturii minime de +5 °C în august 1947 și maxima de 37,6 °C în 1946 (Boita). Toamnele
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște”, plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul Braniște Racovița, care le exploatează. Comerțul s-a desfășurat dintotdeauna prin intermediul magazinelor din sat, numite în trecut ""bolte"", prin intermediul târgurilor din sat și din localitățile învecinate. Necesarul de carne, racovicenii l-au asigurat întotdeauna prin sacrificarea păsărilor sau a animalelor mici
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în trecut mult mai întinse decât acum, astfel în [[1885]] ele cuprindeau o suprafață de 2372 jugăre(cca 1365ha). Tradiția orală confirmă că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de [[fag]] de pe ""Valea Lupului"" coborau spre sat până deasupra ""Răzurelelor"", în timp ce ""Braniștea"" se unea cu ""Arinii"", care coborau și ei până la actualul drum județean [[Tălmaciu]] - Racovița - [[Avrig]] unde se întâlnea cu crângurile de sălcii din lunca [[Râul Olt|Oltului]], pe care râul le delimita de ""Pădurea Ciorului"". După cum se știe tot din
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri"", sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri"", sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
vecini făcându-se pe "Calea Hotărălului". În hotar, cele mai importante căi de comunicație sunt următoarele "căli": Între anii [[1971]] - [[1977]], în vederea exploatării intensive a pădurilor satului, s-a construit drumul forestier de pe "Valea Lupului", cu o ramificație spre pădurea "Braniștea". În toamna anului [[1892]], s-a dat în folosință calea ferata [[Sibiu]] - [[Făgăraș]] - [[Brașov]] care trece prin imediata apropiere a satului. Inițial Racovița a fost deservită de Halta Sebeș - Olt. Din anul [[1941]], la marginea satului a început să oprească
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa”, ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi”. Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de în pădurea „Braniștea”, pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă istorici mai noi datează „Cetatea” în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Deși prima atestare documentară a localității este relativ târzie - 1443-, urme ale locuirii omului pe aceste
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
le-a fost mare. Ei trebuia să-și lucreze pămîntul propriu ,dar și al boierului de la care l-au primit, ca să-l răscumpere. Iată lista cu numele de familie a țăranilor ale căror suflete aparțineau boierului Goilav: Bacal; Baxan; Babin; Braniște ; Bulancia ; Bîrcă; Botnari; Belous; Bucătari; Gîlca; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghița; Gumenii; Grubii; Evtenița; Niță; Pleșca; Pogurschii; Pădureț; Paraschivoi; Poperecinîi; Pavluțki; Rotari; Railean; Rușciuk; Kreț; Karp; Karas; Kașu; Kaduc; Kotruță; Krugleanca; Kuralari; Măciuca; Morari; Mureșan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
ha; Ion Eftenița-5 ha; Gheorghe Caduc-2 ha; Dumitru Caras-2 ha;Mitrofan Palade-2 ha; Eftenie Caras-1 ha; Eftenie Braniște-1 ha; Gheorghe Cutoreanu-2 ha; Filip Caras-1 ha; Toader Glavan-1 ha; Andrei Sandu-2 ha; Grigore Maciura-2 ha; Eftenie Răileanu-1 ha; Simion și Ștefan Braniște cîte 2 ha; Ilie Glavan-1 ha; Vasile Tabaranu-1 ha; Vasile Baxan-10 ha; Gheorghe Golovatâi-2 ha; Efrosinia Rărancianu-2 ha; Andrei Rărancianu-2 ha; Efimie V. Fusu-2 ha; Pentelei Bacalu-2 ha; Maria V. Palade-1 ha; Grigore Rărancianu-3 ha; Simion Gr. Rărăncianu-1 ha; Vasilie
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Braniște este o localitate-centru de comună în Raionul Rîșcani, Republica Moldova, așezată în lunca Prutului. Are aproximativ 500 de locuitori. În vecinătate se găsesc satele Pascauti, Petrosani, Cobani, Balatina etc. Pe o distanță de 5 km de la Braniște până la Cobani se întinde
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Braniște este o localitate-centru de comună în Raionul Rîșcani, Republica Moldova, așezată în lunca Prutului. Are aproximativ 500 de locuitori. În vecinătate se găsesc satele Pascauti, Petrosani, Cobani, Balatina etc. Pe o distanță de 5 km de la Braniște până la Cobani se întinde monument al naturii „Suta de Movile”. Suprafața - 10 km2. Distanța până la or. Rîșcani - 36 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (1849). Gospodării - 239. Populația - 620 de oameni (290 de bărbați, 330 de femei). Coop. agr. "Braniște", carieră
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
de la Braniște până la Cobani se întinde monument al naturii „Suta de Movile”. Suprafața - 10 km2. Distanța până la or. Rîșcani - 36 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (1849). Gospodării - 239. Populația - 620 de oameni (290 de bărbați, 330 de femei). Coop. agr. "Braniște", carieră de nisip. Sectorul obștesc - 720 ha (arabil - 510 ha), 752 de bovine, 408 ovine. Sectorul ind. - 86 ha, 152 de bovine, 131 de porcine. Fondul locativ 12,4 mii m. Case - 224, cu instalație de apă - 152, cu gaz
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
mai 1642 aflăm că "Brănești peste Prut" aparține boierului Ion Boldur. Peste 130 de ani, în timpul recensământului din 1772-1773, acest sat cu 20 de ogrăzi se afla în posesia lui Ion Stavro, după ce localitatea multă vreme a purtat două nume - Braniște (Brănești) sau Boteștii lui Stavru. Zamfir Arbore în Dicționarul geografic al Basarabiei face următoarea prezentare: "Brănești, sat în jud. Bălți, așezat pe malul Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei s-a născut în 1847 în satul Brănești, jud. Bălți, și a decedat la
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
la 26 sept. 1921 la Tighina. A scris versuri, conform unei tradiții cărturărești de familie. A participat activ la mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni, declanșată odată cu izbucnirea revoluției din februarie 1917. Primul președinte al Partidului Național Moldovenesc”. În Braniște s-a născut (1932) și Alexandru Moșanu, doctor habilitat în istorie, membru de onoare al Academiei Române, fost Președinte al Parlamentului Republicii Moldova. La ședința din 27 august 1991 el a dat citire Declarația de Independență a Republicii Moldova, după care deputații au
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
27 august 1991 el a dat citire Declarația de Independență a Republicii Moldova, după care deputații au urcat unul câte unul în Prezidiul adunării și față cu toată lumea au semnat acel document epocal. Leonid Tâlmaci (n. 26 apr. 1954), originar din Braniște, din 1991 până în 2009 este guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Studii: Colegiul financiar-bancar din Chișinău, Institutul financiar-economic din Leningrad. Doctor în economie. Centrul Internațional de studiere a biografiilor din Cambridge i-a acordat în 1998 medalia „Omul succesului”.
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Poporal Național Român sau Partidul Național Radical Român) a încercat să preia conducerea Partidului Național Român din Bucovina. Organul de presă al partidului a devenit ziarul "Patria" (1897-1900), având ca principal finanțator pe Iancu Flondor, ziar editat de transilvăneanul Valeriu Braniște Tânăra generație susținea un radicalism în viața politică și în atitudinea față de administrația Bucovinei, dorind spre deosebire de conservatori, să emancipeze masele românești (țărani, meseriași, intelectuali din lumea satelor și din orașe), conștientizând necesitatea formării unui suport social pentru derularea luptei contra
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]