1,967 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > ARMONII DIVINE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Armonii divine La margine de apă , în liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului am ieșit să văd ploaia și cum mă adug prin ea dacă te întuneci, luminile prinse de ziduri nu-ți vor fi de folos fiecare are o rană în brazda lui de cer, fiecare adulmecă-n tăcere locul vindecării am ieșit să văd ploaia... - suntem uniți ca norii prin ceea ce pierdem. Referință Bibliografică: Ca norii / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi
CA NORII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374163_a_375492]
-
uitare, însă singurătatea aceasta nu te doare când mulți sunt umbre, iar tu zburzi prin ani. Regreți numai că vlaga din tine e un rest în timp ce-ți dau ocol mai vechi dorințe ce-ar vrea să-mprăștii-n brazde hambare de semințe, nu câteva, cu un molatic gest. Icar Închis în labirintul chiar de Dedal creat Icar se zbate-nnebunit să scape. Simte că libertatea dorită e aproape, chiar dacă pare că e-nmormântat. În jur sunt numi ziduri ce parcă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374223_a_375552]
-
a suferinței, vreme de mai mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Ioan
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
a găsit pe lângă gard o roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai! Neacșu are un frate bolnav și îl întreb cum omai duce cu sănătatea. - Nu e bine deloc. Stă cu ochii
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
tine. Ce cauți, mărite, în grădina mea?” Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul natal: „Pământ al meu, uitarea mă cunună, eu nu-ți mai sunt nici mire, nici cocon, mirodenii sădesc în brazdă plugarii, dansează Tăcerea pe un vechi gramofon!”; „Tăcerea! Tăcerea vizibilă o vreau! Când sunt cu mine, îmi mai rămân de-ndeplinit doar poruncile tinereții. Mai am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
am avut timp să mănânc nimic de dimineață, să mă schimb... - Imediat îți încălzește mama tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
dulap numai pentru dresuri. Posibil, zic eu, să fi avut o pereche pentru fiecare zi din an, pentru că nu-mi aduceam aminte să fi văzut de două ori aceeași culoare sau același model. - Te fac eu să te dai pe brazdă! Cine crezi că se uită la tine așa cum te îmbraci? Adevărul e că toate exemplarele masculine care ne treceau pragul erau vrăjite instant de Cleo. Poate erau ținutele ei, poate părul ei de un negru lucios, de-a dreptul orbitor
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MĂ SIMT CA O SĂMÂNȚĂ... Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă simt că o sămânță pe aripă de vânt Ce-și caută haotic o brazdă de pământ, Un loc numai al ei pentru-o rodire nouă Unde cu nemurire doi îngeri să îi plouă. Prin rugăciune zbor spre nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire
MĂ SIMT CA O SĂMÂNŢĂ... de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378725_a_380054]
-
au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
se mai vindeau/ Mă apărau și mi se lipeau/ Sub reflexele fulgerului” (Singur). Într-o ipostază surprinzătoare, întâlnim ca într-o fabrică secretă a elementelor, întocmai „Rădăcinile cuvântului”, prin prisma unei proiecții curajos de lucidă: „Acolo unde adâncul domină suprafața/ Brazda se coace precum pâinea-n cuptor.// Nopțile se prăbușesc una peste alta/ În fața zidului vopsit cu răsuflare.// Păsările pășună și se așează sub cer/ Cântecele lor sperie liniștea.// Când se trezește în zori poetul din vis/ Pe fereastră stă așezat
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
n. trad.). * Sangeac steag turcesc de culoare verde; diviziune teritorială în Imperiul otoman, subîmpărțire a unui pașalîc. (n. trad.) * "Văzui acești țărani în anul 1914 fugind de-austrieci și părăsindu-și ogoarele pe greabănele boilor, însămînțînd cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul, un naufragiu nesfîrșit. iar oamenii umblau puhoi pe drumuri și măsurau cu ponderea lor vidul de nu știu care spațiu-mbătați, ce șerpuia ca o frînghie în jurul grumazului, smucită. Cît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îngrijire lucrată, precum au început a se lucra, ea revarsă în mii de capete aceleași cunoștințe, fără de nici o silă, căci nu se-nvață pe de rost; ea inspiră la zeci de mii de cetățeni viitori aceeași iubire pentru trecutul și brazda pământului lor; ea preface, după o justă observație, o masă de indivizi ce se-ntîmplă a trăi pe aceeași bucată de pământ într-un popor ce mănține o țară. Tendența generală în școlile apusene e de-a înlocui toate cărțile speciale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau de producție de grâu cât nu s-ajunge până la împlinirea garanției, pentru a crea lesniciunea cu care se fac călătorii de plăcere, apoi lesniciunea importării mărfurilor și industriei străine. Astăzi producătorul nostru muncește, sleind totodată puterea de producție a brazdei sale, plătește dări etc., numai cu scopul de-a ușura introducerea unor fabricate cari, în ultima linie, tot din producțiunea lui se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la americanizarea patriei lui. Vedem așadar că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru 2 kg de grâu care le primește la zi/muncă de la C.A.P. Să meargă comuniștii să lupte ei, dar și ei sunt nemulțumiți pentru că primesc puțin de la C.A.P. În trecut știa omul pentru ce lupta, avea două brazde de pământ și știa că este al lui, știa că are ce apăra. Astăzi să meargă să lupte cei care sunt la putere, pentru că le convine, au mașini la scară, au salarii mari. TOMA VÂLCEA, fost legionar, care era prezent
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Între timp Los Și cu tine, O Enitharmon, v-ați născut! Ascúltă,-aud ciocanele lui Los. În icuri 32 topesc ele oasele lui Vala și oasele lui Lúvah; 415 Și în cuptoare-nchiși, ai lui Luváh nenumărați fii, fiice, În brazde se topesc; iarnă își úmflă foalele: Gheață și nea Călesc năprasnicele nicovale: Munții sînt întristați, si Rîurile neputincioase cad și seaca. Nici o cetate nu-i, și nici o Holda, nici Livadă; totul e Stîncă și Nisip. Nu-i nici un Soare, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuptoare, și-nchiseră cuptoarele Și le pecetluiră pentru un timp și timpuri; în asta vreme Miazănoaptea suflắ din Foalele înnourate, la fel ca Miazăziua, Răsăritul și cu groaznicul Apus, 70 Și-n asta vreme plugul cel de fier tăié grozavnicele brazde-n Ulro, sub Beula, unde cei morți Noapte și Zi se tînguiesc. Luváh fu aruncat într-ale chinului Cuptoare și pecetluit, Iar Vala-n crudă desfătare hrăni cuptoarele cu foc. Severul Urizen privi, de nevoință-mpins să țină 75 Nefasta zi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nevăzuta lor oștire, La fel privește-afară Omul în arbore și iarbă, pește și pasăre și lighioana, Strîngînd ce-i risipit din trupul său nemuritor În chipurile-Elementare a' tuturor fapturilor ce cresc. El cearcă îmbufnatul vînt din moazănoapte, plutind pe miniate brazdele-i, 560 Năbușitoarea miazăzi cînd soarele răsare și miniatul răsărit Cînd soarele se cúlcă; cînd bulgarii de huma se-ntăresc și vitele stau Istovite și păsările se ascund în cuiburile lor tăcute, el gîndurile și le-adúnă Ca-ntr-o cămară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu Pocale și măsuri de vin spumegător Imense peste ceruri cu pîine și mîncări alese 335 Apoi urmează grapa cea de aur în mijlocul focurilor Minții 322. La răpitoare melodii de flaute și harfe și glas dulce Sămînță este pusă-n brazda, în timp ce flăcări încălzesc neagră țarina și fac Ca să purceadă strînsul recoltei omenești. Spre miazăzi întîi săriră Miriadele, si in tăcere-nfricoșate privesc afară din morminte. 340 Apoi Urizen se-așază jos pentru odihnă, si toti fiii săi trudiți Pe paturi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
parabolă biblică despre munca apostolilor în vederea mîntuirii neamului omenesc că o lucrare în care unii au rolul de a semăna, iar alții de a recolta. Plugul acesta este astfel instrumentul pentru "însămînțarea" cosmică: în Vala (IX, 319-325) Urizen pornește "trasul brazdei" din Nord: "Plugul sau îl așeza în colțul de la miazănoapte/ Al largului cîmp Universal, apoi pași nainte în nemărginire./ Apoi sămînță începu s-o semene; [...]/ Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna,/ Fiindcă din mină lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
eu vreau să-ți vînd ceva... sau invers... tu vrei să-mi dai atât, eu vreau să-ți iau atât... Hai să ne tîrguim..., hai că-ți fac un preț convenabil... Ce spui Mona, este că m-am dat pe brazdă? Mona: ...Dacă te-ar vedea Ovidiu... Octav: Dar mă vede... și mă aude... și mă înțelege... "Hai, Ovidiule dragule, așa-i că mă auzi? Spune-i și Monei că mă înțelegi." Adică nu... ție nu-ți spune... pentru că tu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați de belșugul verii, Îmbiind mândru pe cunoscuți să se cațere și să se Înfrupte din rodul copacilor săi. Între desele plecări În străinătate, cosește iarba, gândindu-se poate, În pauza dintre două brazde, la Radu, fiul său plecat În America (sau Canada!), la unii colegi care i se pare că au ceva cu el sau poate la vreo comunicare științifică. A! Mi-a făcut și mie o demonstrație cu coasa, dar nu am
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
poezie în „Luceafărul” (1963) și editorial cu volumul Ochi neînnoptat (1971). Pentru A., într-o formă clasicizantă - sub semnul vag al lui Lucian Blaga și al lui Nichita Stănescu -, iscarea vocii poetice în universul său este o trudă analogă răsturnării brazdelor de pământ: „Pentru învechirea neantului / Timpul meu intră în munci, / Nădușind de cântec / Între brazdele pământului.” Dar comuniunile ei lirice sunt în plan astral („minerale glasuri, din luceferi”), iar extragerea metaforei din o „fântână de cuvânt” este exprimarea ființei resorbită
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
formă clasicizantă - sub semnul vag al lui Lucian Blaga și al lui Nichita Stănescu -, iscarea vocii poetice în universul său este o trudă analogă răsturnării brazdelor de pământ: „Pentru învechirea neantului / Timpul meu intră în munci, / Nădușind de cântec / Între brazdele pământului.” Dar comuniunile ei lirice sunt în plan astral („minerale glasuri, din luceferi”), iar extragerea metaforei din o „fântână de cuvânt” este exprimarea ființei resorbită în propria gândire: „Trupul ca o țiteră / Pe-o fântână de cuvânt, / Doarme într-o
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
alte materiale opace, până ce obscuritatea este repusă În drepturi. În sfârșit, ca toți partizanii Adorării Naturii, sunt capabili de explozii de entuziasm frizând ferocitatea. Dau foc la oameni, dacă nu prin idoli Împletiți din nuiele, atunci În colibe clădite din brazde de iarbă. În ce privește alimentația, ei Își au regulile lor. Toți Robii Sărmani sunt Rizofagi (sau Mâncători-de-Rădăcini), câțiva sunt Ihtiofagi și mănâncă Heringi Sărați: se abțin de la orice altă hrană de natură animală, cu excepția, poate, datorată vreunei ciudate rămășițe inversate de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]