3,579 matches
-
ce implică acest lucru - pe care am jurat atunci cînd ne-am decis asupra vocației noastre? Cunoaștem și acceptăm oare codul deontologic al breslei noastre mondiale? Ne preocupă oare îndeajuns viitorul nostru atât profesional, cât și social? Avem oare o breaslă în România? Ne permitem oare o breaslă în România?", a scris pe blog AG Weinberger. "Dar din punctul nostru de vedere, ai celor care furnizăm talentul, situația nu este bună deloc. Mai ales ca ne-am ales genuri muzicale atît
Situație penibilă în lumea artistică românească. "Moft sau necesitate?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33216_a_34541]
-
jurat atunci cînd ne-am decis asupra vocației noastre? Cunoaștem și acceptăm oare codul deontologic al breslei noastre mondiale? Ne preocupă oare îndeajuns viitorul nostru atât profesional, cât și social? Avem oare o breaslă în România? Ne permitem oare o breaslă în România?", a scris pe blog AG Weinberger. "Dar din punctul nostru de vedere, ai celor care furnizăm talentul, situația nu este bună deloc. Mai ales ca ne-am ales genuri muzicale atît de străine filonului ancestral și cultural spațiului
Situație penibilă în lumea artistică românească. "Moft sau necesitate?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33216_a_34541]
-
la lumina rampei aceste noi talente, precum Centrul Național al Dansului București, Studioul creat de Răzvan Mazilu tocmai pentru tineri la Teatrul Odeon sau secțiunea pentru generația de mâine a Explore Dance Festivalului, desfășurat anual. Să sperăm că solidaritatea de breaslă va funcționa.
Gala absolvenților 2013 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3425_a_4750]
-
unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare.
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
Cristina Alexandrescu Prezentatoarea de știri de la Antena 1, Andreea Berecleanu, a scris un mesaj de încurajare pentru fosta sa colegă de breaslă, Gabriela Firea. Senatoarea PSD este într-un conflict cu președintele Traian Băsescu, din cauza anchetei parlamentare cu privire la moșia de la Nana. Președintele Traian Băsescu a avertizat-o că s-ar putea să nu-i mai ajungă soțul acasă. Conflictul ajunge, miercuri, pe
Mesajul Andreei Berecleanu pentru Gabriela Firea by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36885_a_38210]
-
izolate sar, repetat, în apărarea celui responsabil de toată tevatura. E vorba de Aura Cristi și de Nicolae Breban, membri ei înșiși ai USR, dar care nu par câtuși de puțin impresionați de atacurile la baionetă ale lui Arman contra breslei scriitoricești, mai mult, îi preiau „argumentele” și tonul necuviincios. În numărul pe mai al revistei CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEAN| , Nicolae Breban îi califică drept „oportuniști culturali” și „condeieri” de două parale (în termenii lui Arman) pe Cărtărescu, Pleșu, Patapievici și pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
pe Noica, Aurel Cioran sau Antonie Plămădeală. După 1990 s-a numărat printre exegeții onești ai operei lui Noica, arătînd acea intuiție în judecată pe care n-o pot avea decît comentatorii înzestrați cu autonomie de gîndire, calitate rarisimă în breasla interpreților. Și cum de curînd am intrat în posesia volumului lui Dorin Popescu, Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, 2013), evidența unei punți interpretative se impune peste ani: după 1990, exegeza lui Noica a început cu Ion Dur, și azi
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
bolnavi, bătrâni sau de-a dreptul săraci.” Și, un alt fragment din acest articol care ar trebui citit de toți cei care doresc să se informeze corect despre Uniunea Scriitorilor: „Unde-i, apoi, mă întreb, codul onoarei scriitoricești, solidaritatea de breaslă a celor care atacă din interior structurile actuale ale Uniunii? Din acest trist război nu are nimeni de câștigat, proliferează doar vulgara satisfacție a unora de a asista la terfelirea unor nume de autori respectați. Un proces de rapidă degradare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3704_a_5029]
-
pagină cu dezinvoltură câte un astfel de crochiu (cele două avându-l ca protagonist pe poetul Ion Mureșan sunt realmente memorabile). Mai trebuie spus că nicăieri, aici, nu se întrevede obsesia rezervației scriitoricești. Alexandru Vlad urmărește oamenii, nu colegii de breaslă. Apar aici patroni de lanțuri hoteliere în Alaska; pescari amatori refuzați de societatea de tranziție; foști deținuți politici trăindu-și ultimii ani pe șantiere, printre muncitori, în ipostaze aproape șamanice; ratați sublimi; greviști dezabuzați ai mizeriei. Lume de tot soiul
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
despre cum a început să facă presă. Jurnalistul a povestit și despre momentul în care a vrut să renunțe la ziar, dar și despre cel mai cumplit moment din carieră care îl va urmări toată viața: moartea colegului său de breaslă, Laurențiu Păun, care a fost strivit de o mașină în timp ce strângea imagini de la un cumplit accident. De unde a început pasiunea pentru ziaristică? Cum se vede presa din punct de vedere al jurnalistului din provincie? Pasiunea pentru ziaristică are rădăcini mai
Exclusiv. Jurnalist român marcat de modul în care a murit un coleg de breaslă: A fost o lecție teribilă de viață by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37431_a_38756]
-
lor comună e că au fost ținute sub Carol I. Octavian Buda a ascultat de un criteriu cronologic, strîngînd perorații din timpul domniei unui singur rege, dar dincolo de constrîngerea calendarului, selecția trebuie să fi fost impusă de greutatea numelor din breaslă: Mina Minovici (Discurs ținut cu ocazia deschiderii Morgii - 1892), Nicolae Paulescu (Definiția fiziologiei: Lecția de deschidere a cursului de fiziologie la Facultatea de Medicină din București - 1900), Victor Babeș (Prejudecățile sanitare din punct de vedere al științelor sanitare - 1901), Thoma
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
e speculația conceptuală făcută pe seama lui Euripide și alta e știința filologică a literei lui, iar cine pune în seama literei un spirit străin ei, doar pentru a-și vedea adeverită demonstrația, acela se abate de la imperativul de onestitate al breslei. Articolul lui Wilamowitz a fost lama ghilotinei căzînd pe reputația de filolog a lui Nietzsche, căruia specialiștii aveau din 1872 să-i întoarcă spatele, din rațiuni de mefiență principială: nu putea fi luat în serios un autor care răsturna etimologiile
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
a cercetat manuscrise, incunabule, cărți roase de vreme cu facsimile în alfabet gotic,acte de vînzare-cumpărare, numiri în înalte demnități, a pătruns „travestit” prin loji masonice, a privit pînă la identificare portretele reprezentanților marii burghezii din acel Hermannstadt, durat de breslele înaintașilor,încă de la sfîrșitul sec. 12, a răsfoit păduri de arbori genealogici ai familiilor care au dus faima burgului transilvan pînă la Viena Mariei Thereza și a Împăratului Joseph al II-lea... și, nu de puține ori, în excepționalele portrete
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
scria un scriitor considerat apolitic - Wittstock n-are vocație de victimă, nici de erou - în anul 1980! Trec peste povestirea cu tentă detectivistică, dar cu semnificații mult mai profunde pentru istoria zbuciumată, de peste 700 de ani, a burgului, creat de breslele germane (flamande!?) care au durat în partea asta de lume o enclavă de civilizație, motiv pentru care românii exclamă adesea, pastișîndu-l pe Villon: „Dar unde’s sașii de-altă dată?” Ultima povestire din volum,Broasca cea mică, e scrisă într-
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
acest demers vine nu dinspre partea politică, ci dinspre partea unei instituții care ar trebui să se ocupe în mod exclusiv de buna funcționare a puterii judecătorești”, crede Boștinaru. Cum se pot apăra jurnaliștii în fața abuzurilor Victor Boștinaru speră ca breasla jurnaliștilor să devină mai solidară cu acest prilej, iar instituțiile europene să fie sesizate cu privire la încercările de limitare a libertății presei. Până acum văd că este o reacție de vânat, hăituit. Unii dintre jurnaliști tac, alții se bucură, uitând că
Nicolai: CSM, poliția presei. Boștinaru: cum se pot apăra jurnaliștii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36108_a_37433]
-
lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi amintesc acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare, e un meșteșug vechi; a coexistat cu cel al clopotarilor, o
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi amintesc acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare, e un meșteșug vechi; a coexistat cu cel al clopotarilor, o vreme. Pe parcursul secolelor s-a dezvoltat atât tehnica, precum și rețetele de turnare a cositorului - cu mai
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee semiindustriale, se produc cópii după vechile modele, în maniera vechilor stiluri. Acestea sunt obiectele de cositor istoriste. Mai vreau să menționez că și la noi au existat ateliere și bresle ale cositorarilor, care au avut chiar un rol important în economia unor orașe ca Brașov, Sibiu și Sighișoara. Expoziția a fost încununată cu un premiu ICOM. Cum sună motivația atribuirii acestui prestigios premiu? Expoziția a fost deschisă cinci luni, la
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
nici să-și măsoare cuvintele. Dezbaterea în Consiliul, din 12 martie, a acestui articol a fost intensă. A biruit ideea că nu de un caracter represiv e vorba, ci de o măsură firească de prezervare a unor raporturi civilizate înăuntrul breslei oamenilor de cuvânt (la propriu, ca și la figurat!). E util să precizez că prejudiciile cu pricina privesc USR ca instituție, nu persoane, nici măcar conducerea în funcție. (De altfel, în timpul din urmă, când colegi ai mei din conducere sau eu
Statutul modificat al Uniunii Scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3804_a_5129]
-
a rămas și rămâne încă aproape o necunoscută, în orice caz mult mai puțin familiară decât Simone Signoret. Stabilită în anii '20 în capitala Franței, iată că trei decenii mai târziu, obârșia sa românească nu era uitată de către colegii de breaslă, ceea ce spune ceva despre echilibrul subtil dintre asimilare și păstrarea identității. A rămas Elvira Popescu o metecă? Probabil că tocmai menținerea acestui specific - provenit de altundeva - a făcut ca atât ea, cât și marii intelectuali români de la Paris din trecut
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
de adio: câteva zeci de scriitori din toate generațiile s-au aflat pentru ultima oară în imobilul de pe Calea Victoriei 115 din Capitală, retrocedat proprietarilor de dinainte de război, ocazie cu care și-au împărtășit amintirile legate de acest loc simbolic pentru breaslă sau au recitat poezii care îl evocau. Numărul de față din România literară relatează pe larg întâlnirea, în cuvinte și în imagini. Îmi propun în editorial o scurtă prefață la reportajul cu pricina. Cu toate necazurile din ultimii patru ani
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
dinainte de căderea comunismului. A fost rândul colegilor mei de generație, mult mai bogat reprezentată la întâlnirea de vinerea trecută, din motive ușor de ghicit, să povestească despre faimoasele ședințe ale Consiliului USR, în care s-a format o solidaritate de breaslă nemaiîntâlnită nici înainte, nici după aceea, ca formă de rezistență culturală contra regimului comunist. M-am gândit de multe ori la negarea de către unii, mai ales tineri, a însemnătății rezistenței prin cultură. Aș putea adăuga la rezistența prin opere, pe
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
recunoștință, dar și ca expresie a convingerii mele că nici USR, nici lumea întreagă nu începe cu noi. Adio la Monteoru, reminiscență din marele poet Grigore Alexandrescu, nu înseamnă și adio la USR. Viața disprețuitei și eroicei noastre organizații de breaslă va continua, cu noi sau fără noi.
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
se primeau scriitorii străini (au fost amintiți din sală Saul Bellow, Llosa, Umberto Eco, Santiago Carrillo), dar Sala Oglinzilor a fost, în anii ’80, și scena unor luări de poziție foarte tranșante, cum nu se mai întâmpla în nici o altă breaslă. Gabriel Dimisianu a făcut referire și la restaurant (unde s-a încheiat și această ultimă întâlnire), ca element definitoriu al peisajului, cu a sa doamnă Candrea, un personaj din seria Ancuței, sau a Mânjoloaiei. Protocolul era bine stabilit, cu mese
Despărțirea de Sala Oglinzilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3754_a_5079]