1,854 matches
-
al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diminutiv), de la care și-au luat numele Culmea Proviței și satele Provița de Jos și Provița de Sus din județul Prahova. În Serbia există un nume de loc foarte asemănător, Pra(h)ovo. Ca și multe alte toponime din zonă (Breaza, Cîmpina, Doftana, Drajna, Slănic, Predeal etc.), numele provine dintr-o rădăcină slavă de sud prah, „praf“, urmată de sufixul slav frecvent în toponimie -ova (Bucova, Craiova, Sadova, Glogova, Brabova). Sensul ar putea fi, după unii, metaforic, trimițînd la apa care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Literatura Română a Universității din București (1979-1984). Obține titlul de doctor în litere cu teza Formarea sistemului de receptare în literatura română veche (1999), tipărită cu titlul „Iubite cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche (2001). Profesor la Breaza (1984-1987), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (1988-1991), ulterior intră în învățământul universitar ca asistent la Facultatea de Litere. Funcționează și ca lector de limba română la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1994-1997), e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul Cetățel (Cetățele, la Frasin) și La Cetățel (comuna Humoreni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
IANUȘ, Marius (24.XII.1975, Brașov), poet. Cu numele adevărat Marius-Christian Drăjan, fiul Mariei (n. Ianuș) și al lui Nicolae Drăjan, adoptă ca scriitor numele de familie al mamei. Urmează Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, terminat în 1995, și Facultatea de Litere a Universității din București (1996-2004). Este redactor la revistele „Litere nouă”, „Playboy”, „Madame Figaro”, la „Ziarul financiar” și la Editura Pro Logos. Boem, cu o viață tumultoasă, fiind internat într-un spital de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
din Vaslui. A colaborat cu schițe și povestiri la revistele Cronica (Iași), Ateneu (Bacău). A întemeiat și îndrumat revista LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț. Din 1998 membru al Uniunii 364 Vremea nouă din Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
NEGOIȚĂ, Lucia (9.IX.1945, Breaza, j. Buzău), poetă. Este fiica Elenei Negoiță, învățătoare, și a lui Oliviu Negoiță, profesor și autor de literatură pentru copii. Urmează școala primară în Breaza, iar ulterior, familia stabilindu-se în București, va frecventa Liceul „Iulia Hasdeu” (1959-1962) și va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
NEGOIȚĂ, Lucia (9.IX.1945, Breaza, j. Buzău), poetă. Este fiica Elenei Negoiță, învățătoare, și a lui Oliviu Negoiță, profesor și autor de literatură pentru copii. Urmează școala primară în Breaza, iar ulterior, familia stabilindu-se în București, va frecventa Liceul „Iulia Hasdeu” (1959-1962) și va deveni studentă la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1967. În timpul studenției ia parte la întrunirile cenaclurilor literare Junimea și „Nicolae Labiș”. Funcționează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de aceeasi coloratura. Colaborează cu poezie G. Leurdeanu, Mihai Rădulescu, Petre Popescu-Olt, G. Dumitrașcu, iar cu proza sunt prezente Lucreția Petrescu și Florica D. Ionescu (sub pseudonimul Florion). Directoarea revistei semnează și cronicile literare ale fiecărui număr. Alți colaboratori: G. Breazul, Ioan Florescu. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289239_a_290568]
-
, Doru (6.VII.1945, București - 20.IV.1989, Bărăganu, j. Ilfov), prozator. Este fiul lui Etti (n. Benchas), educatoare, și al lui Paul Davidovici, avocat; este frate cu scriitoarea Victoria Dragu. A urmat Liceul Militar din Breaza și Câmpulung Moldovenesc, Școala Militară de Aviație de la Buzău și Academia Militară din București. A fost pilot de vânătoare, obținând gradul de locotenent-colonel. A debutat publicistic în „Viața militară” în 1968, și editorial, cu volumul Caii de la Voroneț (1974), al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
T.r. își păstrează și după primul război mondial caracterul de publicație periodică bisericească. La rubricile culturale și literare figurează numele unor autori cunoscuți, dar și acelea ale unora lipsiți de înzestrare. Versuri dau, destul de rar, I. Al. Bran-Lemeny, George Breazul, Aron Cotruș, Gr. T. Marcu, I. D. Pietrari, Vasile Militaru, Horia Petra-Petrescu, Nichifor Crainic, I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
caracter permanent) inundă așezări umane și distrug orice formă de amenajare antropică. Umectând mai puternic masele de material mobiul de pe versanți aceste ape întrețin și amplifică procesele. Spre exemplu alunecările din anii 1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din America Centrală (2002). d) abraziunea puternică impune retragerea țărmurilor iar acumularea litorală construiește plaje, înlocuind ecosisteme marine și determinând dezorganizarea amenajărilor antropice, ceea ce impune schimbări structurale importante; e) prin transport
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
spectacolului Groapa, după romanul lui Eugen Barbu. Din 1972 studiază engleza și româna în cadrul Facultății de Limbi Germanice a Universității bucureștene. Conduce cenaclul literar al facultății. Între 1976 și 1978 este profesor de limba engleză la Liceul „Aurel Vlaicu” din Breaza. Până în 1990 va trăi din traduceri și colaborări, unele sistematice, la „Secolul 20”, dar și la „Familia”, „Viața românească” și „Romanian Books”, unde traduce din John Barth, William Golding, Thomas Pynchon, Georges Brassens, Bob Dylan, John Lennon, Paul McCartney și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
în articolul Falanga, Sextil Pușcariu face un echilibrat elogiu muncii intelectuale, iar Gala Galaction semnează articolele Sfânta Scriptură și străjeria și Regele și Biserica. Sunt reproduse numeroase fotografii de epocă, extrem de prețioase, în special pentru istoricul perioadei. Alți colaboratori: George Breazul, Al. Lascarov-Moldovanu, Simion Mehedinți, Octav Onicescu, G. Țițeica. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289969_a_291298]
-
catehism al ortodoxiei mondiale în sinodul din 1642 de la Iași. Studii în spirit autohtonist, nu și ortodoxist, a publicat în „Gândirea” Petru Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea). Autohtonizarea creației artistice era încurajată de cronicarii „Gândirii”, în special de cel muzical, G. Breazul, și de cel plastic, Francisc Șirato. Pictorul A. Demian a decorat paginile revistei în stil bizantin. În deceniul al patrulea etnicismul și ortodoxismul și-au avut un teoretician în Vasile Băncilă. Nu toți colaboratorii „Gândirii”, fie aceștia eseiști, critici, gânditori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Vasile (7.VIII.1953, Sighetu Marmației), prozator, poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Caraman) și al lui Gavril Gogea, mecanic auto. Frecventează școala generală la Făgăraș (1960-1968), timp de doi ani este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, pe care îl va absolvi în 1972. Student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1974-1979), participă la cenaclurile literare „Echinox” și „Napoca universitară”. Înainte și după licență practică diverse meserii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
cu ideea, în momentul în care i-a fost descoperit mamei mele un neoplasm mamar am înțeles că asta e singura mea șansă în viață, trebuia să mă mut la București, pentru că săptămânile mele se desfășurau între trei orașe: Sibiu, Breaza, București. Alergam între facultatea mea, orașul natal unde era sora mea mai mică și spitalele din București. Din păcate, tatăl meu nu s-a putut aduna, s-a refulat în alcool și atunci am fost forțată să devin cap de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
curente din anul III), la spital în Fundeni, unde mama mea era internată, la sediul Asociației Pro Democrația pentru că eu credeam în virtuțile voluntariatului (sperând că la un moment dat mă va ajuta în viața profesională), și casa mea de la Breaza unde aveam grijă de sora mea mai mică. În aceste condiții dificile nu am putut să da randament maxim, dar am terminat anul III foarte bine, au fost niște rezultate muncite, de care eram foarte mândră. Am terminat facultatea între
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în cadrul programului de masterat am decis să cercetez condiția femeilor din armată în România. Experiența de a vorbi cu femeile din zonele de conflict mi-au adus aminte de pasiunea mea. Așa cum am menționat mai sus, orașul meu natal este Breaza, cunoscut în principal pentru două lucruri: aerul curat și Colegiul Militar Liceal "Dimitrie Cantemir". Locuiesc într-un bloc care odată a aparținut acestei instituții. De asemenea, părinții prietenelor mele au fost profesori sau cadre militare în această instituție. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
facă și carieră, că nu trebuie să stăm numai la cratiță și să creștem copiii așa cum ne portretizau ei. Misoginismul transcende inclusiv inteligența. Aflasem că existau profesori bărbați, din liceul lor, care îi îndemnau să își facă prietene și în Breaza, dar să le rămână în suflet fideli celor de acasă. Alți profesori îi îndemnau să le corecteze scrisorile de greșeli gramaticale cu roșu și să le trimită înapoi expeditoarelor. Mă uitam la ei și mă minunam, pe cât de inteligenți erau
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
după ea. Din acest motiv îmi doresc o relație echilibrată, în care ambii parteneri să se implice în creșterea copilului, în așa fel încât copilul să aibă o legătură armonioasă cu ambii părinți, pentru beneficiul tuturor. 67 Doar trăiam în Breaza, al doilea oraș din Europa în ceea ce privește aerul curat. 4 Generale - termen care mi se pare a fi mult mai adecvat decât generalese, cum este folosit, în mod obișnuit, în interiorul instituțiilor militare. 5 Cristina Rădoi, Women's role in reconstructing peace
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]