975 matches
-
etnice: Paul, înalt și cu părul roșcat, era printre puținii oameni care chiar au pielea labă, spre deosebire de noi, ceilalți, care avem pielea de diferite nuanțe de galben murdar. Și Tabitha, de o zveltețe diafană, îmbrăcată într-o rochie bleumarin cu bretele, cu părul negru prins în vârful capului într-un stil pe care bănuiam că-l copiază după Violet, avea exact aceeași nuanță de piele cu bronzul permanent, ridat și tanat al Donatellei Versace. Numai că, în cazul Tabithei, culoarea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
astea caritabile poate că n-o să bage nimeni de seamă că ai venit îmbrăcată în desuuri, zise Hugo. —Hugo! Dar e o Dolce & Gabbana! zise Violet, chicotind. Rochia era compusă dintr-o palmă de material negru, cu cupe asortate și bretele tivite cu dantelă, nu foarte diferită de cea a Tabithei. Numai că Violet purta originalul, iar Tabitha o copie ieftină. Nu era greu de observat diferența. — Am făcut pe modelul pentru ziarul Mail săptămâna trecută și cei de la Dolce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
unghiile cu un instrument special, modul lui de a vorbi, pedant de corect, și, poate mai presus de toate, excentricul lui obicei matinal de a se Îndrepta (se pare direct din pat, dar deja Încălțat și Îmbrăcat În pantaloni cu bretele roșii atârnând În spate și o ciudată vestă ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței roz, a craniului albăstrui și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
din oțel vopsit și cu cauciucuri detașabile și se juca la nesfârșit cu el pe pământ, În timp ce soarele alcătuia un fel de nimb din părul lui blond destul de lung și dădea o nuanță caramel spatelui gol pe care erau Încrucișate bretelele pantalonilor scurți bleumarin (pe sub care, când era dezbrăcat, se arăta un model cu funduleț și bretele de un alb natural). N-am stat În viața mea pe atâtea bănci și scaune de grădină, pe lespezi de piatră și trepte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În timp ce soarele alcătuia un fel de nimb din părul lui blond destul de lung și dădea o nuanță caramel spatelui gol pe care erau Încrucișate bretelele pantalonilor scurți bleumarin (pe sub care, când era dezbrăcat, se arăta un model cu funduleț și bretele de un alb natural). N-am stat În viața mea pe atâtea bănci și scaune de grădină, pe lespezi de piatră și trepte de piatră, pe parapete de terase și pe margini de bazine cu jeturi de apă, ca În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
toată munca mea, tot entuziasmul și avântul meu s-au risipit zadarnic“. La o masă vecină, o fetișcană frumoasă, cu plete lungi negre, bust drept, trapezoidal, cu o bluză de pânză topită albă, sub care i se vede sutienul cu bretele lungi, susținând sânii pietroși, cu sfârcurile spărgând cupele și țâșnind prin urzeală, răsfoiește o colecție din Scânteia. Remarc, peste umărul ei, articole decupate. Mă apropii în treacăt și văd din ce an sunt ziarele: 1960. Văzusem astfel de colecții cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
femeie matură de șaizeci și ceva de ani, când mă simt la fel ca la paisprezece? Cu siguranță, trebuie să existe un compromis fericit. Știu că nu pot să umblu într-o fustă scurtă și strâmtă, cu o bluză cu bretele, așa cum face Sally, ce naiba, dar trebuie să fie ceva undeva la mijloc, între asta și costumele rezonabile pe care se pare că m-am apucat să le port. Și trebuie să fie o metodă prin care să îmi pot face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a lui Stacey. Senzația neașteptată la atingerea ei, caldă și docilă ca o nalbă, mi-a făcut trupul să se cutremure de plăcere. Nu s-a mișcat, astfel că m-am aventurat mai departe și mi-am băgat arătătorul sub breteaua sutienului afundată bine în carne, mișcând-o ușor înainte și înapoi, savurând apăsarea fâșiei subțiri de material asupra degetului meu și simțind cum sânul uriaș e ridicat și cântărit când făceam asta. S-a foit un pic, mișcând canapeaua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pliseu din mătase la gât. — Ne distrăm super, spuse ea. Absolut nimeni de la New York, că sunt cu toții În Antigua, amărâții. În clipa aia intră agale Lauren, urmată de un adolescent Înalt și arătos. El era În salopetă de schi, cu bretelele Împinse nonșalant jos de pe umeri. Claia de păr blond Îi ajungea până În ochi, acoperindu-i pe jumătate fața, ceea ce Îi dădea un aer și mai cool. Nu putea să aibă mai mult de cincisprezece ani. Îl cunoști pe Henri? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
față cu doamnele, dar ăsta e riscul când inviți gazetari, spuse: Numărul 3, cine are numărul 3? Pătruns de importanța momentului, se anunță Nicu. Stătea în picioare lângă scaunul Iuliei. Își dăduse jos haina și-și ținea degetele mari în bretele, cum văzuse la nea Cercel, modelul lui. Vorbi repede, cum făcea la școală când trebuia să răspundă, cu privirea țintă spre Dan: — Pe fereastra viitorului e domnu’ Dan și ceva mai încolo e Jacques, care merge la plimbare, fără cârjă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de cremene cu urme negre de cauciuc ars, camionul s-a oprit brusc, în aceeași clipă în care și din cabină a sărit un tânăr neamț, cel de la volan; îmbrăcat într-o salopetă militară cu platcă, buzunar în față și bretele; cu un chipiu pe cap cu cozoroc mare care să-l ferească de soare; în timp ce un al doilea a rămas în picioare pe strapontină. Bidaru, care era ceva mai mare decât copilul în cauză, împreună cu trecătorii ocazionali au fost martorii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din borîndău; avea mustețe negre și ierea numa-n nădragi și se preumbla În patul meu pe dușeg și fulgii de la gîști foșneau...“. Am văzut țigani fericiți. Și ce bine Îmi semăna eroina din film, În furoul ei vechi cu breteaua ruptă, parcă eram eu la șaptesprezece ani. MÎine trebuie să merg să plătesc lumina. Pe somația de plată „București“, Într-un chenar, un oraș În efigie, latinitatea noastră În nasuri, În urechi, profiluri de medalie În corturile din Bariera Moșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a văzut-o pe Wanda Înfășurată În prosopul de baie. Nu mai nimerea să-și descheie nasturii la cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se tîra pe labele alea păroase, mușca franjurile cuverturii, Îi pupa ciorapii - amfitrioana Îi vîră În gură o jumătate de ou cu maioneză - leit Emil Jannings
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dormea. Se ghemuise bine în și-n jurul cuverturii, cu capul ferit de lumina electrică, așa încât doar o ureche, pielea albă a cefei și-un omoplat ieșeau la iveală. S-a mișcat puțin când am închis ușa și am observat breteaua sutienului ei negru, franjurat și ros de purtare pe spatele alb. Mi-am frecat fața cu palmele. Ca și despre majoritatea lucrurilor din lumea asta nouă, agitată, nu știam prea multe despre femei. Ian motanul dormea pe pernă lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
costum, cîțiva nasturi de chiloți, alții de pantaloni - tot felul de nasturi... Nici n-ai fi crezut că pentru un singur schimb de Îmbrăcăminte e nevoie de atîtea proptele. Nasturi pentru vestă; nasturi pentru cămașă; nasturi pentru manșete. Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi, cu niște ținte mari, tocite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
smocuri de vată, bețișoare cu smocuri de vată, tampoane, căpăcele, pensule delicate cu bob trandafiriu În vârf, sau ciclamen, roz, lila, mov, grena, cărămiziu, roșu, fuchsia, purpuriu, somon, indigo, violet, și, În aceleași nuanțe, felurite șervețele, panglici, bandaje, sticluțe, barete, bretele, jartiere, dantele, suluri, benzi, fâșii, batistuțe și micul arsenal de tortură la purtătoare: pile, forfecuțe, pensete, ceară de epilat. Ele, nicăieri. Să se fi Întors la locul lor, ca niște duhuri ieșite din sticluțele de parfum? Să se fi dizolvat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
puțin imbecil decât ceilalți ? Apucă clanța ușii de la magazinul de pâine, ezită. Dă drumul clanței. Nu e pâine. Nici pâine ! Pe ce ne mai vindem sufletul, pe ce ? Traversează iar strada, a ajuns. Își îndreaptă, cu mâna strecurată sub bluză, breteaua căzută a furoului. Portarul n-o privește. Bătrânelul mustăcios și șperțar o cunoaște prea bine. Apasă pe buton, cheamă liftul. Becul se aprinde, se aude uruitul scripetelui ; lift vechi, încăpător, abia de urcă. Luni dimineață se urnesc toți greu, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fereastră. Prima, a doua, a patra. Depune poșeta pe măsuță, se întoarce. Sala e goală, străină, lungă, nu-i vede capătul. Deschide fereastra. Aerul e încă proaspăt, dar ziua dospește de-acum, încălzită. Palmele sunt jilave, transpiră. A căzut iar breteaua furoului, își apleacă umărul stâng, trage sub bluză, enervată. Privește afară. Cer alb, încremenit. Cupola sticloasă a Circului, Parcul, coșurile, fabrici și făbricuțe, combinate, ateliere. Își îndreaptă iar breteaua. Scoate din geantă oglinjoara, puful, pudra, le pune la loc. Ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dospește de-acum, încălzită. Palmele sunt jilave, transpiră. A căzut iar breteaua furoului, își apleacă umărul stâng, trage sub bluză, enervată. Privește afară. Cer alb, încremenit. Cupola sticloasă a Circului, Parcul, coșurile, fabrici și făbricuțe, combinate, ateliere. Își îndreaptă iar breteaua. Scoate din geantă oglinjoara, puful, pudra, le pune la loc. Ce caută ea de douăzeci de ani, zi de zi, în acest loc ? O pâine, doar atât ? Pentru că părinții erau „exploatatori“ și n-a fost primită la facultate și nici
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
gazele cum trebuie în intestine. Când mă întorc în bucătăria-baie, Cap-de-cal și Fund-de-sticlă „beau tiutun”, o mahorcă pentru molii; deasupra lor, nori de fum cu miros de bălegar uscat. Sub calorifer e un radio strâns legat cu o pereche de bretele, „să nu i se împrăștie mațele”, chicotește tanti Mizi, după care se îneacă de la țigară și tușește în hohote. Enervată că nu poate asculta șansonetele de sub calorifer, tanti Clemanza începe să-i care pumni în spate. - Ochii-n tavan, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în grajdurile fostului I.A.S., tânjea răpciugosul Pierre, vestitul armăsar de tracțiune cu 5 viteze, de fabricație sovietică. Atât îi trebui dogelui: îi aruncă lui Pierre 3 pumni de jeratic, încălecă, zbură peste podul unde bătrânul împărat tocmai își trăgea bretelele din blană de urs și zăbovi taman în ușa podului. Scoase binișor din oblânc telefonul cu infraroșu și-l reglă pe foc automat: - Alo, Ghionoaia ? Răspunde, aici Bolkonski. - Alo, recepționat, Cosânzeana, trecere liberă! Cu băgare de seamă și cu bagdadul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu pricina numai pentru a-și Înlocui o roată și a mai rămas apoi să-și facă și pana, desface anvelopa roții de rezervă și se gândește s-o vândă. Se duce până la mașina cea mai apropiată (unde se vând bretele) și spune: Dau un „Michelin“ pe două „Danubiana“! Soțul tovarășei care ia banii și dă restul la sută după ce a mai vântut o pereche de bretele zâmbește jenat și spune; — Nu, mulțumesc, noi nu...! Vestea că cineva vinde un „Michelin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
gândește s-o vândă. Se duce până la mașina cea mai apropiată (unde se vând bretele) și spune: Dau un „Michelin“ pe două „Danubiana“! Soțul tovarășei care ia banii și dă restul la sută după ce a mai vântut o pereche de bretele zâmbește jenat și spune; — Nu, mulțumesc, noi nu...! Vestea că cineva vinde un „Michelin“ face turul târgului și un cumpărător foarte interesant se aproprie de cel cu Dacia roșie. Cumpărătorul oferă Însă două anvelope foarte uzate pe care cel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
minute, n-o mai ascultai pe doamna din America, dar ea continua să discute cu soția mea. Și soțul dumneavoastră e tot american? Întrebă doamna. — Da, spuse soția mea. Amândoi suntem. Credeam că sunteți englezi. A, nu. — Poate pentru că port bretele, spusei. Era să zic „suspensoare“, dar În ultima clipă am zis „bretele“, ca să-mi păstrez aerul de englez. Doamna din America nu mă auzi. Chiar că era cam surdă - mai citea pe buze, or eu nu mă uitasem spre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să discute cu soția mea. Și soțul dumneavoastră e tot american? Întrebă doamna. — Da, spuse soția mea. Amândoi suntem. Credeam că sunteți englezi. A, nu. — Poate pentru că port bretele, spusei. Era să zic „suspensoare“, dar În ultima clipă am zis „bretele“, ca să-mi păstrez aerul de englez. Doamna din America nu mă auzi. Chiar că era cam surdă - mai citea pe buze, or eu nu mă uitasem spre ea când vorbisem. Mă uitasem pe fereastră. Ea vorbi mai departe cu nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]