1,311 matches
-
mai multă vreme. Seamănă mult cu un han. Așa am și botezat-o când am văzut-o prima dată și ne-a fost gura aurită, pentru că aveam să aflu mult mai târziu că este vorba despre un fost han al Buciumului. Pentru a ști pe ce teren se vor desfășura ostilitățile, trebuie să-ți spun că locul a aparținut Mănăstirii Socola. Prin 1848, un grec - Panaite Arghiropolo - a cumpărat o bucată de vie cu livadă și a înființat un centru de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Arghiropolo - a cumpărat o bucată de vie cu livadă și a înființat un centru de colectare a produselor agricole aduse de proprietarii din jur, pe care le vindea apoi în piețele Iașilor. Pe scurt, acolo se afla vestita „Hală de Bucium”. O parte din clădirea actuală a fost prefăcută în han. Încăperea de la intrare este largă, din fundul ei pornind gârliciul unei strașnice pivnițe, din care poposeau în locantă oalele burduhoase purtând toată aroma viilor din Bucium.Să ne imaginăm atmosfera
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
afla vestita „Hală de Bucium”. O parte din clădirea actuală a fost prefăcută în han. Încăperea de la intrare este largă, din fundul ei pornind gârliciul unei strașnice pivnițe, din care poposeau în locantă oalele burduhoase purtând toată aroma viilor din Bucium.Să ne imaginăm atmosfera unor zile de toamnă aurie... Cotiugarele lipsite de povară adăstează la umbra nucilor din curtea încăpătoare, iar animalele de povară rumegă pașnic...Ușa întredeschisă a hanului lasă să se prelingă afară - nedeslușit - murmurul gospodarilor care gustă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din com. Buciumi Plassa Codru Județulu Iassi situată pe dealulu numitu Vămășoaia lângă Șoseaua Națională a Socolei...” Profesorul Ionescu a făcut un împrumut de 600 de galbeni la o bancă și a garantat cu via și stabilimentul intitulat „Hala de Bucium” cu toate atenansele ei... Într-un asemenea colț de rai, profesorul Ionescu își invita prietenii în zilele de sărbătoare, printre care se număra și familia Micle. Se întâmpla ca uneori să-i însoțească și Eminescu. Când rămânea și peste noapte
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vers, iar din celelalte trei doar litere disparate. Dacă aș avansa ideea că tot aici ar fi apărut și mugurii poeziei „Sara pe deal”, nu cred că nu ar fi la locul ei, pentru că întreaga poezie e de acolo din Bucium. „Sara pe deal buciumul sună cu jale, . Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum,fluiere murmură-n stână . Și osteniți oamenii cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
trei doar litere disparate. Dacă aș avansa ideea că tot aici ar fi apărut și mugurii poeziei „Sara pe deal”, nu cred că nu ar fi la locul ei, pentru că întreaga poezie e de acolo din Bucium. „Sara pe deal buciumul sună cu jale, . Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum,fluiere murmură-n stână . Și osteniți oamenii cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu poeziile lui Eminescu de aceea îți trimit și copia acestei poezii. Și cum știu că memoria ta a păstrat tot ce am văzut în drumețiile noastre, vei constata că ideea mea privind inspirația acestei poezii are suport în dealurile Buciumului... Pe curând, dragă prietene. IX Scrisoarea ta m-a convins - pentru a câta oară - că sufletele noastre au trăit și trăiesc pe aceeași lungime de undă. Ce n-aș da să te am acum lângă mine și cu gânduri ușoare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
n-aș da să te am acum lângă mine și cu gânduri ușoare să ne lăsăm duși de o zână bună în cele patru zări albastre ale Iașilor... Astăzi îți propun, dragul meu, să facem încă un pas în inima Buciumului. Înarmează-te cu răbdare, că bunătate știu că ai, ia-mă la braț și...la drum! Trebuie să știi că în colecția mea de articole am multe care se potrivesc ca o mănușă dorinței tale de a cunoaște cât mai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
potrivesc ca o mănușă dorinței tale de a cunoaște cât mai profund împrejurimile bătrânei cetăți a Iașilor. Unul dintre ele este intitulat „Școala care nu s-a mai deschis”. Să pornim în căutarea ei. După ce am ieșit de la Hanul din Bucium, drumul ne duce lin până la o zidire care își ascunde fața în spatele unui șir de castani. Cândva, clădirea se numea „Mica Belvedere” și avea și de ce. Casa este renumita „Vila Grierul”. Acest nume este și firesc să-l poarte, pentru că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce se chiami Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că la 6 aprilie 1717 Mihai Racoviță voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că la 6 aprilie 1717 Mihai Racoviță voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pline de spiritul tău analitic, ca întotdeauna. XI Așa cum mă așteptam, iubite prieten scrisoarea ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta îți mulțumesc. Acum, să încercăm a găsi sămânță de vorbă reînnodând firul aducerilor aminte. Ca să nu ne depărtăm de Bucium, hai s-o luăm apostolește, pe drumul Bârnovei. De la Hanul Trei Sarmale, o cotim la dreapta și după câteva sute de pași intrăm pe valea Vămășoaiei, care ne primește cu brațele deschise, având în stânga dealul Buciumului și în dreapta dealul Vișanilor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nu ne depărtăm de Bucium, hai s-o luăm apostolește, pe drumul Bârnovei. De la Hanul Trei Sarmale, o cotim la dreapta și după câteva sute de pași intrăm pe valea Vămășoaiei, care ne primește cu brațele deschise, având în stânga dealul Buciumului și în dreapta dealul Vișanilor. Drumul curge liniștit. La o bucată de vreme, trecem pe lângă Ferma pomicolă Vămășoaia, din livezile căreia ne râd merele cu obrazul rumen. Nu prea departe de aici întâlnim un stejar din stârpea gorunilor - un fost cap
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
probabil rege)”. Dacă, după citirea acestei interminabile scrisori, mai ești în stare să faci o analiză a afirmațiilor mele privind Mănăstirea Bârnova, eu o aștept cu nerăbdare, iubite prieten. Pe curând. XII Ne-am vânturat noi pe potecile și drumurile Buciumului, Vlădicenilor și Bârnovei, dar asta nu înseamnă că am terminat hoinăreala. Tu o știi bine, iubite prieten. Astăzi, pașii ne vor purta spre Mănăstirea Cetățuia, ctitorie a lui Gheorghe Duca voievod. Drumul însă - cu sau fără voia noastră - trece pe la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Moldovei, dăltuită în piatră, să se scrie: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie 10”. Clopotele au fost turnate la Danzig, în 1669. Cel mare avea un sunet amplu, fiind supranumit „Buciumul lui Duca”, dar care acum - cu buza crăpată se hodinește pe un postament din piatră în stânga intrării pe sub turnul clopotniță. Pe rotunjimea clopotului se poate citi: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Datorită poziției
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prin 1930. A cumpărat o vie la Doi Peri, unde și-a făcut o casă. El a devenit o personalitate a vremii sale. A fost epitrop la spiridonie, dirijor de cor bisericesc, diriginte de poștă și chiar primar al comunei Bucium, între anii 1941-1945. Urmașii lui sunt trei fete, toate dăruite muzicii. Viorica Cortez, fostă elevă a Artei Florescu, a ajuns laureată a numeroase concursuri internaționale, iar din 1970 s-a stabilit în străinătate, cântând pe marile scene ale lumii. Mioara
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Voiculescu („Din fund amara sevă suind, se îndulcește”), Neculuță („Prin codri adînci, prin fund de zări”), însă nu și pe Șt. O. Iosif, în versurile căruia „fund” apare de mai multe ori: „O turlă luce tocma-n fund”, „Glas de bucium sună-n fund/ Ca o rugăciune...”, „Și vijelios se-nalță/ Pulberea departe-n fund” etc. Eu unul nu 1-aș suspecta nici măcar pe jovialul Minulescu (al cărui comportament se aseamănă, nu o dată, cu al celebrului Mitică) că întrebuințează în mod
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ruptă cu ranga și am făcut rost (cu pile) de 100 ml. de vopsea specială Ford, gri metalizat, nuanța "nu mai știu ce număr", cu care m-am prezentat, după mari intervenții, la vopsitorul-șef de la service-ul celebru din Bucium, singurul unde se putea face, în 1992, o asemenea delicată operațiune. Pentru șpaga consistentă înhățată, marele meșter m-a îndatorat cu un curs scurt despre vopsitorie, chimie și alte detalii pentru a mă face să înțeleg că frumoasa nuanță mov
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
metonimie - (Înrudită cu metafora) Înlocuirea unui nume cu altul, ori un obiect se numește cu numele altuia, se pune efectul În locul cauzei, opera În locul autorului, ori invers, conținutul În locul vasului etc: „Codru clocoti de zgomot și de arme și de bucium.” „Tot ce stă În umbra crucii Împărați și regi s-adună...” (M. Eminescu) - oximoron- alăturare de cuvinte exprimând noțiuni contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O mreajă de văpaie...” (M. Eminescu); „Curat murdar...” (I. L
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
peonul 4 (U U U /) nu apar În același text poetic, ci În combinație cu treoheul și iambul, ca În „Plumb” de G. Bacovia. O poezie scrisă În ritm amfibrahic este „Sara pe deal” de Milai Eminescu. „Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.” Mihai Eminescu CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE RENAȘTEREA Cultura antichității a fost redescoperită de Europa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amplifică odată cu revenirea rușilor, în 1828. Atunci Seminarul a ars. În 1834, Seminarul se reorganizează, progresând vizibil, iar în 1886 se mută în palatul Sturza din Iași, restaurat și extins. Chiliile rămase au fost date Școlii de meserii a comunei Bucium. La intrarea în Seminarul de la Socola, dumneata aveai avantajul unei prime clase de Seminar, făcută la catiheții din Folticeni. Așa stând lucrurile, ai terminat Seminarul - curs inferior - în 1858, adică în trei ani în loc de patru. Despre perioada cât ai învățat
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
adăstați să se lumineze mintea și spiritul după prima ulcică de vin gustată pe îndelete, lăutarul din fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul băut gospodărește de mușterii le încălzea sufletele, taraful isca cântece de joc, încât să asude podelele și să curgă țărâna din pod... Nu întâmplător am lăsat la urmă „Bolta Rece” sau
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
catedra de istorie-geografie. în anul al doilea de studiu a fost hirotonit, mai întâi în treapta de diacon (7 martie 2000, în Catedrala Mitropolitană din Iași) de către î.P.S. Daniel, apoi în cea de preot (10 martie 2000, la Mănăstirea Bucium din Iași), pe seama sau pentru credincioșii din satul Oroftiana, comuna Suharău, județul Botoșani. Practica preoțească a făcut-o la mănăstirea Sihăstria Voronei (Botoșani) după care și-a început activitatea în noua parohie. în acest timp și-a continuat facultatea, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu poate vorbi nemică”. Ferestruica se face și pentru ca „pe acolo mortul să se poată uita în rai...” înmormântarea însă ocupă, în film, un spațiu narativ mai mare decât în roman și este prezentată cu toate elementele specifice acestui ritual: buciumul, pomul care însoțește carul mortuar, pânza albă care este desfășurată în fața carului, simbolizând vămile prin 202 care va trece sufletul spre lumea drepților. Prin acest ritual, asupra căruia se insistă destul de mult, se face asocierea cu basmul, prin motivul nemuririi
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]