2,036 matches
-
Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Lupașcu Aurora 1921 - 1994 Pictor Născută în data de 1 iulie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută într-un fel sau altul amintirea locurilor natale. Prezența basarabenilor și bucovinenilor deși numeroasă în societatea românească nu s-a particularizat ca entitate populațională distinctă. Ea s-a adăugat efortului general dar cum era și firesc cu tonalități nostalgice, adesea in pectore. Numărul oamenilor de știință, a universitarilor, celor din corpul tehnic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Lupașcu Aurora 1921 - 1994 Pictor Născută în data de 1 iulie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unde s-a întâmplat; * modul în care s-au ridicat bunurile (cu acte sau fără acte [n. n.]) * indicii asupra militarilor sovietici; * denumirea, cantitatea de bunuri 1. Explorând pentru prima dată arhivele locale și analizând îndeaproape, filă cu filă, declarațiile țăranilor bucovineni și situațiile statistice întocmite la nivelul primăriilor, am încercat să realizez un calcul estimativ al pagubelor, precizând valoarea lor în moneda națională, dar și în valuta liber convertibilă, respectiv dolari SUA, la cursul pieței din noiembrie 1944 (un dolar SUA
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
calculate pe baza declarațiilor cetățenilor, la prețuri medii, pentru a putea fi cât mai obiectivi în afirmațiile noastre.3 Capitolul de față încearcă să facă cunoscute abuzurile armatei sovietice și în același timp privește comparativ pagubele produse în compartimentele agriculturii bucovinene în anii 1944 și 1945. Cultura plantelor, ramură tradițională a agriculturii, s-a putut dezvolta datorită caracteristicilor solurilor din zona extramontană soluri brun podzolice, cu un orizont gros de humus coroborate cu factorii climatici.1 Faptul că ponderea culturii cerealelor
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
4.607.911 lei/1.843 dolari.2 Pentru furajarea animalelor, în general, și a cailor, în special, sovieticii au folosit mari cantități de ovăz. Numărul mare de cai aflați în dotarea trupelor sovietice staționate în zonă proveneau de la populația bucovineană, animale ce trebuiau întreținute corespunzător pentru a da randament maxim. În acest sens, sovieticii au luat de la populație o cantitate de 210.580 kg de ovăz, a cărei valoare a fost calculată la suma de 46.327.600 lei/18
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de 1.450.000 lei/580 dolari 1, pe când locuitorii câmpulungeni au suferit o pagubă de doar 8 capete, a căror valoare s-a ridicat la 20.000 lei/8 dolari.2 Realizând un bilanț al pierderilor înregistrate de județele bucovinene Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și județul Baia, în primele nouă luni de ocupație sovietică se observă că unitățile militare sovietice au luat de la populație un număr însemnat de animale, mai exact 18.315 capete bovine, cabaline, ovine, porcine, galinacee a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
plantelor tehnice, cartoful, introdus în cultură în Bucovina în secolul XVIII, a găsit în această zonă condiții de mediu favorabile, găsindu-se, în 1944, din belșug în gospodăriile populației. Acest lucru a permis soldaților sovietici să-și însușească de la țăranii bucovineni importante cantități de cartofi, atât pentru alimentația trupelor, cât și pentru a fi transformate în alcool, așa cum arată nota cu numărul 2.191 din 19.07.1944: "Către Comandamentul Armatei Roșii, se arată că s-au luat 50.000 kg
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
dintre cele mai profunde 1. Fondul Bisericesc s-a constituit printr-o ordonanță imperială semnată de Iosif al II-lea, la 19 iunie 1783 și reunea toate averile mobile și imobile ale episcopiei Rădăuți și ale tuturor mănăstirilor și schiturilor bucovinene. Pentru înlesnirea administrației s-au înființat cinci economate și anume Cotmani, Cuciurul Mare, Sf. Onufrie, Frătăuți și Ilișești, cu câte un director în fruntea lor. Constituirea definitivă a Fondului Bisericesc din Bucovina s-a făcut prin Regulamentul duhovnicesc din 29
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
unui loc de muncă au devenit probleme adesea greu de rezolvat. Pentru statul român au apărut noi dificultăți: să se îngrijească de refugiați, dar și să încerce, în limita posibilului, ameliorarea situației celor aflați sub dominație străină. Problema basarabenilor și bucovinenilor nu a putut fi abordată decât în mică măsură, datorită atitudinii brutale a guvernului de la Moscova. Situația românilor transilvăneni a format obiectul tuturor întâlnirilor dintre oamenii politici români cu conducătorii Germaniei și Italiei, care impuseseră dictatul de la Viena și va
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
VII, 288-289; Petru Iroaie, Epigramistul Voevidca, FF, 1937, 5-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 938; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 203-212; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, „Bucovina”, 1942, 349; George Voevodica, în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 136-137; Ciopraga, Lit. rom., 261; Ist. teatr. Rom., II, 61; Grațian Jucan, Epigramistul George Voevidca, CRC, 1976, 5; Iordan Datcu, Autobiografia unui poet, CRC
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
atingă. Mai interesant este romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992), o punte de trecere între poezia și dramaturgia lui V. Tema cărții este, după declarațiile autorului, „intelectualul încolțit de istorie”, a cărui dramă se manifestă, în cazul de față, într-un orășel bucovinean, cu puțin timp înaintea ultimului război mondial. Riposta imediată a intelighenției locale constă în înființarea unei „Societăți a intelectualilor”, al cărei obiectiv principal e emanciparea semenilor în fața amenințărilor prezentului, dar ale cărei acțiuni sunt limitate drastic de evidența - enunțată de
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
o prezentare a „frescurilor” din Wiesbaden, secundul cu impresii despre pictura italiană și franceză, dar și cu articole despre A. C. Swinburne sau despre literatura comparată), Pompiliu Eliade (cu un text asupra lui Richard Wagner), G. Tofan (cu medalioane ale compozitorilor bucovineni), un A.Z. (cu un text despre George Enescu) și, în sfârșit, cronicarii teatrali, cei ce urmăresc producțiile bucureștene - N.D. Cocea, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Aureliu Weiss, și ieșene - Octav Botez, C. Alexandrescu și G. Topîrceanu. Țintind să fie nu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
șovinismul. În ultima jumătate de veac s-a vorbit, și uneori continuă să se vorbească, despre naționalismul românilor bucovineni, fie ei din nordul sau din sudul Bucovinei, ca despre o ciumă. Se uită prea ușor că doctrina națională a românilor bucovineni își are rădăcinile în naționalismul revoluționarilor de la 1848, care, așa cum era formulat în publicația Bucovina, pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce sînt, „adică un popor care nu voiește a împila, dar care nu vrea ca alții să-l
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
provincii, cultivînd ideea divizării românilor din Ucraina în români și moldoveni, astfel încît, cum zice N. Dabija, ajung „să bocim în stirpea românească/ a locurilor astea ca o rană,/ eu, mut, în limba mea moldovenească,/ ei, muți, în limba lor bucovineană“. Combaterea naționalismului s-a dovedit în numeroase rînduri utilă și profitabilă. La începutul secolului al XX-lea mișcarea națională a aromânilor, care urmărea cîștigarea dreptului la școală și efectuarea slujbei religioase în limba proprie, a fost înăbușită de bande grecești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pentru cutremurătoarele cuvinte adresate celor tentați a-și abandona limba și legea: ,, Cine-și lasă limba lui / Arză-l para focului / Să se zbată viu, pe loc, / Și să-i ardă limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
important, și la aprecierea calităților și viciilor limbii române așa cum se vorbea ea în Bucovina de la începutul veacului al XX-lea: ,,cu formațiuni pumnuliste imposibile, cu fraze traduse direct din germană, cu o topică ciudată“, cum aprecia un alt naționalist bucovinean, Constantin Loghin <footnote Constantin Loghin, Istoria literaturii române în Bucovina, 1775-1918 (în legătură cu evoluția culturală și politică), Cernăuți, 1996, p.184. footnote> . Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului în care era privită și prezentată limba română în societatea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Constantin Loghin <footnote Constantin Loghin, Istoria literaturii române în Bucovina, 1775-1918 (în legătură cu evoluția culturală și politică), Cernăuți, 1996, p.184. footnote> . Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului în care era privită și prezentată limba română în societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice în școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
p.184. footnote> . Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului în care era privită și prezentată limba română în societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice în școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți în țară, au purtat cu însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și ne ferește de orice neînțelegere”. Ideea conviețuirii în climatul etnic al Bucovinei de la sfîrșitul primului război mondial și a condamnării maltratării altor etnii este clar afirmată în Declarația de Unire din 15/28 noiembrie 1918: ,,144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei cîrmuiri străine care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strîmbătăți și persecuții căuta a-i înstrăina firea, să învrăjbească celelalte neamuri, cu care dorește să trăiască ca frate“ <footnote După Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Este demn de reținut că autoritățile sovietice făceau deosebire între românii din Basarabia și cei din Bucovina; ajunși în Siberia, „bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ (Ancuța Nandriș Cudla, Destin bucovinean. 20 de ani în Siberia, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 127). De observat diateza verbului a scrie. footnote> . Sînt aduși în schimb din Rusia și Ucraina cca. 5000 de învățători ruși, prin care se urmărea ocuparea culturală a satelor și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
asupra vieții și însemnătății lui, dimpreună cu documente relative la înființarea catedrei de limba și literatura românească la gimnaziul superior din Cernăuți precum și scrierile lui mărunte și fragmentare, Cernăuți, 1899, p. 164. footnote> . Era preluarea peste timp a atitudinii unui „bucovinean“, Alexandru Hurmuzachi, care combătea denumiri false la jumătatea secolului al XIX-lea pentru limba română, printre care și limba moldo-valahă-română: „Dacă la numirea limbii noastre este neîndestulătoriu cuvîntul de românescă, apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
trei clase, observa că românii deportați în Siberia în 1940 se împărțeau în două: „Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote Ancuța Nandriș Cudla, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Editura Humanitas, București, 1991, p. 127. footnote> . E ușor de observat că voința moldovenilor nu era luată în seamă: ei au fost scriși moldoveni. II. Primul ministru al Republicii Moldova a dat de curînd dispoziție să nu se mai vorbească în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]