1,108 matches
-
Ce răspunde vizionarul? Printr-o întrebare, desigur. Ar fi gata Marea Britanie să dăruiască imediat Germaniei,ca garantie a bunelor intenții, câteva colonii?“ Șeful Gică zâmbea, crăcănat, în ușă. Sir Tirbușon privea în tavan. Lubrefianta Gina își tot încheia descheia halatul. Bufonul se ridicase, brusc, în picioare. Se plictisise, nu mai avea chef să le recite cuvintele lui Henderson!... Uite că nu mai avea chef, pur și simplu. Un arlechin brusc îmbătrânit, în salopeta sa neagră de lucru. O mască obosită, ridată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rândul, spre urechiușa de jad a paparudei. Gina venea dintr-o comunitate veche, cu o lungă experiență a adaptării. De la ea se putea obține un sfat util, nu-i așa... Într-adevăr, colega nu părea mirată de neverosimila transformare a bufonului, nimic nu o mira. Acceptase, instantaneu, noul rol în care o plasase, confidentă sfătoasă într-o poveste tulbure și trăsnită. Păreau, dintr-odată, un cuplu dintr-o sectă suspectă. Șopteau, susurau toatăziua,mai mare dragul... dulcissima, țiparul unduind cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Lacrima Christi, respecta discreția, așa cerea jurământul lui Hypocrate, dulcissime. Un dulcissime frater, señor Marga! Servit în livrea de pișăciosul Bazil și hrănit de jupânița Jeny, cu pomenile, pisicile și posturile ei suprapuse, și distrat, uneori, nu-i așa, de bufonul Tolea. S-avem grijă de ținuta, burta și buna dispoziție a bunului nostru doctoraș, suflet delicat și stomac delicat și pungă delicată!... Doar despre Sonia întrebase, delicatul. Când se trezise în fața ușii cu un domn dezinvolt care serecomandase Vancea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rapoarte. Va limpezi, în sfârșit, parantezele... Accidentul, spitalizarea babei lovite de liceanul biciclist, moartea lui Marcu Vancea, Asociația surdomuților exemplari, omul nou Cușa, Fantoma Fotografului Octavian Cușa Spiridușa. Scandalul moral al profesorului Vancea Voinov, colegii polițiști ai recepționerului Vancea Voinov. Bufonul Vancea Voinov și vecinii Veturia și Marcel ai pribeagului Vancea Voinov. Totul, totul, până doctorul va dezvălui, în sfârșit, rețeta supraviețuirii în furnicarulcare aleargă și geme și devorează aproapele și spionează aproapele și îngroapă aproapele și se înmulțește, se tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de la sine. Cară-te cu întrebările tale sâcâitoare. Nu se întâmplă nimic, sau orice, iar prezicerea viitorului e interzisă.“ S-a ridicat de pe locul supliciului. Să iasă în stradă, în primăvară, unde supraviețuia, umilit, furnicarul. Să vadă ce efect are bufonul asupra unui mediu îngrădit. A luat liftul, tramvaiul, troleibuzul. A coborât, adică, în stradă, în paradis. Cu un singur gând: se va duce la teatru. A privit strada murdară, fețele obosite, agitația amețită, umilă. S-a oprit la chioșc. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
FUTURA, cum spuneau cei vechi? Vorbesc cu un medic, ascultă-mă! Ascultă-mă, doctore, nu poți fugi de aceste adevăruri... Erau pe aleea lungă care ducea spre poarta spitalului. Ora de repaus, medicii plecaseră, bolnavii se odihneau, aleea era pustie. Bufonul dădea din mâini și din chelie și zvârlea din copite, să-și facă discursul mai convingător. Doctorul micuț grăsuț își ștergea ochelarii, ținându-se cu greu de pașii nervoși ai hahalerei. Leul în mijloc: prezentul feroce, dominator. În dreapta, câinele slugarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Stați să vedeți. Ce rămâne din Regele Lear? Evoluția personajului e subliniată perfect de actor, un actor bun, Octavian Iacob, într-un spectacol prost, de la un tată care cere declarații de iubire perpetuă fetelor, la regele nebun, însoțit mereu de bufon (un dublu lucid al regelui), că ilustrează perfect faptul că nebunia, uneori, e forța latentă a faptelor, actorul simte personajul și forța aceasta care îl conduce... (știți, Frumoasă Neli, Maestrul zicea la repetiții că bufonul e ca strigoiul care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
regele nebun, însoțit mereu de bufon (un dublu lucid al regelui), că ilustrează perfect faptul că nebunia, uneori, e forța latentă a faptelor, actorul simte personajul și forța aceasta care îl conduce... (știți, Frumoasă Neli, Maestrul zicea la repetiții că bufonul e ca strigoiul care-i spune lui mereu adevărul, când discută el cu el, o apariție care îl chinuie când e amărât sau când face o prostie... nu-mi mai amintesc bine ce zicea, dar Jeni, colega mea de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
altă fiică a lui Lear, Jeni, draga mea, curvă bătrână, știe tot din teatrul nostru, s-a uitat lung de tot la el, l-a citit că are probleme: ce apariție, băăă???... tu ai niște problemeeee!!!) Că tragedia identității... că bufonul amintește mereu ceea ce regele vrea să uite, că el nu se va putea exprima fără bufon... că în final, când nebunia regelui va deveni luciditatea bufonului, personajul, prin jocul lui Octavian Iacob, ajunge la contemplarea lumii ca spectacol... E de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a uitat lung de tot la el, l-a citit că are probleme: ce apariție, băăă???... tu ai niște problemeeee!!!) Că tragedia identității... că bufonul amintește mereu ceea ce regele vrea să uite, că el nu se va putea exprima fără bufon... că în final, când nebunia regelui va deveni luciditatea bufonului, personajul, prin jocul lui Octavian Iacob, ajunge la contemplarea lumii ca spectacol... E de bine. Și uite așa, ajunge la mine... Biata Loredana Buzescu nu e Cordelia, tânăra actriță joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că are probleme: ce apariție, băăă???... tu ai niște problemeeee!!!) Că tragedia identității... că bufonul amintește mereu ceea ce regele vrea să uite, că el nu se va putea exprima fără bufon... că în final, când nebunia regelui va deveni luciditatea bufonului, personajul, prin jocul lui Octavian Iacob, ajunge la contemplarea lumii ca spectacol... E de bine. Și uite așa, ajunge la mine... Biata Loredana Buzescu nu e Cordelia, tânăra actriță joacă și nu este. Că n-are voce pentru scenă; când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu pixul, aproape ininteligibil, numele personajului și al piesei: Hamlet, Hamlet; Trigorin, Pescărușul; Revizorul, Revizorul; Miroiu, Steaua fără nume; Woland, Maestrul și Margareta; Baronul, Bubnov, Azilul de noapte; Don Quijote, Don Quijote; Romeo, Romeo și Julieta; Oberon, Visul unei nopți de vară; Bufonul, Malvolio, A douăsprezecea noapte; Jamie, Lungul drum al zilei către noapte; Dale Harding, Zbor deasupra unui cuib de cuci; Rudy, Patima roșie; Nae Girimea, D’ale carnavalului; Astrov, Unchiul Vanea; Gelu Ruscanu, Jocul ielelor; Lopahin, Livada cu vișini; Tipătescu, O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Goneril, Regan, Cordelia. Cele trei fete. Cum iubim? Sinceritatea Cordeliei. Te pierde sinceritatea, omule! Blestemul de a fi străină-n veci!, hotărăște Lear, uitându-se lung la Loredana. Nu e Cordelia. Harta, împărțirea împărăției celor două fete... Replici. În sfârșit, bufonul: Primește boneta mea de nebun. (Și-i dă lui Kent boneta.) Lear îl întreabă cu drag: Ei, dragul meu aghiotant, ce mai faci? De-abia când bufonul ajunge la: Anul ăsta nebunia/ E la mare trecere, publicul freamătă, Maestrul simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Loredana. Nu e Cordelia. Harta, împărțirea împărăției celor două fete... Replici. În sfârșit, bufonul: Primește boneta mea de nebun. (Și-i dă lui Kent boneta.) Lear îl întreabă cu drag: Ei, dragul meu aghiotant, ce mai faci? De-abia când bufonul ajunge la: Anul ăsta nebunia/ E la mare trecere, publicul freamătă, Maestrul simte că lipsește ceva din spectacol, ceva la care el se gândise demult: actualizarea textului, a spectacolului. Vorbește cu zeii. Apoi, bufonul. E la fel, același lucru. Actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ce mai faci? De-abia când bufonul ajunge la: Anul ăsta nebunia/ E la mare trecere, publicul freamătă, Maestrul simte că lipsește ceva din spectacol, ceva la care el se gândise demult: actualizarea textului, a spectacolului. Vorbește cu zeii. Apoi, bufonul. E la fel, același lucru. Actul II. Fetele cu priviri de scorpie. Maestrul se uită la cele două actrițe care joacă Goneril și Regan. Actul III. O pârloagă, furtuna. Lear, în scenă. Bufonul. Lear: Acum, zeii ce răstoarnă lumea!/ Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
textului, a spectacolului. Vorbește cu zeii. Apoi, bufonul. E la fel, același lucru. Actul II. Fetele cu priviri de scorpie. Maestrul se uită la cele două actrițe care joacă Goneril și Regan. Actul III. O pârloagă, furtuna. Lear, în scenă. Bufonul. Lear: Acum, zeii ce răstoarnă lumea!/ Pe capetele noastre pot s-aleagă! Nebunia regelui. Bufonul. Transferul. Bufonul-Lear. Maestrul, îmbăcat în costumul de epocă. Zeii mei, apoi tata: zeii judecă, să nu trădezi, să nu te întorci fără Euridice! Tina-Anita, totuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Fetele cu priviri de scorpie. Maestrul se uită la cele două actrițe care joacă Goneril și Regan. Actul III. O pârloagă, furtuna. Lear, în scenă. Bufonul. Lear: Acum, zeii ce răstoarnă lumea!/ Pe capetele noastre pot s-aleagă! Nebunia regelui. Bufonul. Transferul. Bufonul-Lear. Maestrul, îmbăcat în costumul de epocă. Zeii mei, apoi tata: zeii judecă, să nu trădezi, să nu te întorci fără Euridice! Tina-Anita, totuna, începe să priceapă... Actul IV. Aceeași pârloagă. Apoi, Cordelia în scenă: ... dragostea de tine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
din spate a casei e acoperită cu stegulețe, iarba e Împânzită cu corturi, pe o scenă cântă o formație, iar copiii țipă, sărind pe un castel-trambulină. — Emma ! Ridic ochii și Îl văd pe Cyril Înaintând spre mine, Îmbrăcat ca un bufon, cu o pălărie cu colțuri roșii și galbene. Unde ți-e costumul ? — Costumul ! Încerc să-mi iau un aer surprins. Doamne ! Îhm... Am uitat că trebuie să vin În costum. Ceea ce nu e În totalitate adevărat. Aseară pe la ora cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune tata. — Emma e sufletul companiei ! spune Kerry, cu un chicotit răutăcios. Nu știați ? — Emma ! Cyril se apropie de pătura de picnic. Deci până la urmă a venit și familia ta ! Și costumați, pe deasupra. Foarte frumos ! Zâmbește radios, și pălăria de bufon scoate ușoare clinchete, În adierea vântului. Să nu uitați, vă rog, să vă luați și bilete la loterie... — Ne luăm, cum să nu, spune mama. Și ne Întrebam.. Îi zâmbește. Nu-i puteți da Emmei liber măcar o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
E OK, Cyril ! strig relaxată. Tată, taci, OK ? Îi șoptesc. E șeful companiei. — Poftim ? Toată lumea se uită la mine. Compania e a lui, spun, roșie la față. Așa că... vă rog nu mai faceți glume pe seama lui. — Tipul ăla Îmbrăcat În bufon e șeful companiei ? face mama, privind surprinsă spre Cyril. — Nu ! Jack ! Sau, mă rog, o mare parte din companie e a lui. Mă privesc cu toții la fel de bulversați. Jack e unul dintre fondatorii Panther Corporation ! șoptesc frustrată. N-a vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
chiar reputatul critic și profesor universitar George Călinescu în publicistica sa cuprinsă în cartea „Gâlceava înțeleptului cu lumea” și eu îl cred. Tipii arestați la Tămădău erau blindați cu „cocoșei” de aur cât să cumpere o Universitate cu tot cu profesori, dar bufonii timpului nostru ar vrea, ca în continuare să nu-i deplângem pe profesorii aceia care făceau zilnic foamea, ci pe ghiftuiții ce visau să verse în continuare veninul asupra țării noastre de pe meleaguri străine. De aici se vede clar, foarte
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
diformități fizice sau mentale. Aceste categorii de personaje în sens vechi dispar, fiind înlocuite de alte tipuri, în funcție de exigențele altor epoci. Se pot găsi mai multe referințe și la personajul comic ca obiect, fixându-se mai multe tipuri comice: impostorul, bufonul, bădăranul, soțul încornorat, soția rea, vicleană, pisăloagă, cochetă, avarul, mincinosul, șarlatanul, șmecherul. Comedia dell’arte, forma cea mai cunoscută a direcției populare a comediei, a oferit celei culte câteva tipuri de personaje comice: Pantalone (tatăl nerod, soț încornorat), Colombina (Smeraldina
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
coanei Joițichii, că e damă bună!”<footnote B. Elvin, Modernitatea clasicului I. L. Caragiale, București, E.P.L., 1967, p. 51. 49 categorie psihologică a micii burghezii birocratice române” footnote>. B. Elvin explică ridicolul acestui personaj din care mecanismul social a făcut un „bufon într-o bufonadă”. Cetățeanul, care nu poftește pe nimeni, dacă e vorba de pofte, se lasă mințit intrând în jocul celor ce conduc mașinăria puterii și astfel devine încă un personaj ridicol, dar o figură, memorabilă, una din cele mai
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
dus să-l vizitez pe prietenul meu Dirk Stroeve. Dirk Stroeve era una dintre acele persoane la care - în funcție de caracterul fiecăruia - nu puteai să te gândești fără un râs batjocoritor sau fără să dai jenat din umeri. Natura îl făcuse bufon. De fapt era pictor, dar picta foarte prost. Îl cunoscusem la Roma și încă nu-i uitasem tablourile. Avea un entuziasm sincer pentru banalitate. Sufletul lui palpita de dragoste pentru artă și picta modelele care trândăveau pe scara lui Bernini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
puțin supărat de lipsa lui de demnitate. Poate că a ghicit și el ce era în capul meu căci mi-a spus: — Nu mă puteam aștepta ca ea să mă iubească așa cum o iubeam eu. Eu nu sunt decât un bufon. Sunt genul de bărbat pe care femeile nu-l iubesc. Am știut asta dintotdeauna. N-o pot învinovăți că s-a îndrăgostit de Strickland. Cu siguranță că ai mai puțin orgoliu decât orice bărbat pe care l-am cunoscut vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]