849 matches
-
repede, al cărei protagonist face pe mimul În piața publică și În disprețul amatorului de frumos. Marc Marronnier e un cronicar monden care se-mbată criță, dar nu se droghează prea tare, care se Îndrăgostește subit dar scurt, care călătorește buimac fără să vadă nimic. Singura motivație a actului scriptural o reprezintă, se pare, jocurile cu cuvinte gratuite. Narațiunea are ritm, dar vei constata că de fapt nu se Întîmplă nimic. Vei constata că nu afli nimic despre Anne, noua iubire
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
plânge/ ochiul umărului care plânge.../ ochiul călcâiului care plânge". Ideea se reia în ciclul " Unsprezece feluri de a-ți pierde lumea" din volumul "În dulcele stil clasic". Nucleul îl constituie ochiul divinității împrăștiat în univers, provocând ridicarea în cuvinte ("Copilul buimac"). Pentru descoperirea sensurilor și a esenței, poetul preamărește căderea în cuvinte; cert este că ochiul vede un întreg univers de umbră și lumină, reprezentat prin cuvinte care au abstractizat lumea, de aceea ca și în primul poem din "Necuvintele", poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
am dus și m-am aranjat un pic, apoi l-am trezit și i-am oferit o cină caldă la pat, așa cum visasem de atâtea ori. De emoție uitasem cu totul de sos, dar nici el nu și-a amintit. Buimac, a luat felia de pâine de pe tavă, a mușcat cu poftă, a apucat cu lingura spaghetele 2, 6 (și asta era un pic arsă) și jumătate din 11 (nu știu cum, dar se rupsese), mi-a cerut apă și s-a culcat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cărții, un doctor Munteanu mai puțin orgolios și mai intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică. Risipitorii nu e un mare roman, dar este unul care schimbă ceva (important) în proza românească. Readuce în prim-plan condiția existențială a individului în luptă cu fatalitățile istoriei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fatal. Cronica acestei iubiri nefericite cuprinde o bună parte din roman. Matilda este primul caracter puternic al cărții, greu de definit ca tip de sensibilitate feminină. Nu seamănă cu nici una din femeile din cărțile anterioare ale lui P. Acelea erau buimace și intransigente, iar lumina era semnul frumuseții lor interioare. Matilda este o ființă abisală, imprevizibilă, jucărie a unei forțe obscure. Faptul că ea are sânge rusesc ar explica, printr-o prejudecată literară, complicația psihologiei, căderile și înălțările ei. Prozatorul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a minciunii, termitiera celor lași și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
coșmarul. Și totuși, la vremea respectivă, conștiința și decizia celor două Națiuni, Franța și Anglia, ar fi putut înlătura amenințarea. Astăzi, Anglia și Franța nu pot face nimic, Germania nu amenință pe nimeni. Complexul de realism lucid și de somnambulism buimac este și mai înrădăcinat, și mai generalizat. El se degradează acum cu ușurință, devenind la scara cetățeanului futilitate, catalepsie, fatalism, la scara economică, corporatism nepăsător față de interesul comun, iar la scara politică, lingușire neroadă a electoratului și teamă plină de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sine. Dacă poporul român trăiește acum ceasul adevărului, cu atât mai mult se cade ca un istoric să-i definească mișcarea, semnificația. Din adâncul duratei, el caută să identifice anume acele repere susceptibile să pună la îndemâna omului de azi, încă buimac după atâta letargie, solide puncte de sprijin, elemente de orientare. Programul formulat în grabă de Consiliul Frontului Salvării Naționale e un bun început. Dar e nevoie de o participare cât mai largă la dezbateri, pentru ca noul așezământ pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se termine „toată reconstituirea asta” cât mai repede, plutonierul e un imbecil agitat, alternează momentele în care face pe durul cu cele „de suflet”, „cine matografistul” e o lichea tânără care așteaptă să-și ia chenzina, trupetele- șofer, un bou buimac... Nu vedem activiști cinici și cruzi, securiști torționari, judecători cu sentința la plic. Ce se conturează însă sumbru în spatele personajelor grotescomic agresive rezultă din insistența cu care ele cer un singur lucru celor doi tinei : Jucați jocul ! Prefaceți-vă ! Intrați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lamentabil, întrucât nici nu- și asumă subiectul, cum fac Ciulei și Pintilie (Duminică la ora 6), nici nu îl respinge, încearcă să-l ambaleze într-o țiplă cinematografică occidentaloidă. Exemplul cel mai grăitor pentru caprovarzismul cineastului este personajul Ada, interpretat buimac, la întâmplare, de Ioana Crăciunescu, incapabilă a fi măcar o umbră a Irinei Petrescu. Poate că singurul merit al experienței filmice à contrecœur, pe care o reprezintă Ediție specială, este acumularea unei frustrări artistice pe care Daneliuc o face să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
el avea, de fapt, 1200 lei În buzunar, dar i-a dat agentului numai 1000. Prin urmare, l-a păcălit cu 200 lei! Ce era atât de greu de Înțeles?! Bălosu “se uita la el cu o privire rece și buimacă”. Explicitarea Îl buimăcise și mai tare. În locul satisfacției, Bălosu vede intenția vecinului său de a-și bate joc de el. Un lucru Înțelege și Bălosu din limbajul și jocul lui Moromete: că acesta nu aparține universului În care el, Bălosu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fără Îndoială. E perfect. Și-a mai turnat coniac În pahar, l-a golit dintr-o suflare și, simțind cum Îi lua foc gâtlejul, a rostit cu glas tare numele lui Olvido. Ciudat nume, s-a gândit. Ce vorbă incertă. Buimac, a pus iar mâna pe sticlă, pe marginea râului morților, Întrezărind pe celălalt mal umbre care se mișcau agale, Îngrădite de cețuri și urme negre. Pictorul de război a privit fresca În beznă, tot analizând paradoxul: unele vorbe se sinucideau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
obraz până la gât și la gură, apoi dădea ocol ochilor Întredeschiși, pironiți pe iarbă și pe bulgării de pământ răscolit, pe care se Întindea o baltă de sânge. Îngenuncheat lângă ea, cu camerele foto atârnându-i de gât, asurzit și buimac din pricina detunăturii cu care sărise În sus mina din apropiere, pe când geaca și pantalonii femeii se Îmbibau cu roșu-Închis În partea de trup care era În contact cu pământul, Faulques Întinsese mâinile, mai Întâi În căutarea locului unde să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mitocani, fandosiți, vanitoși și amorali. Lipsa de scrupule și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
soare. Frunzișul prăfuit și greu Își culcă umbră călătoare Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
al României cu fundul în sus, mai și lipindu-i obraznic secera și ciocanul. Un sezon malefic, de jumătate de secol, alterînd ființa unei nații și așa greu încercată de istorie. Burdușiți cu marxism-leninism (second hand), lumpenii s-au trezut buimaci în noul scenariu european de după căderea zidului și s-au clonat în odraslele lor care stau acum la masă cu regele și vîntură cancelariile occidentale. Dau curs invitației lui cinegetice: Hai, s-a deschis sezonul la iepuri! Parcă văd șuvița
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut în mai toate.) Producătorii înșiși, prezenți în gală, băieți drăguți, îmbrăcați oț, păreau destinați mai degrabă unor chermeze galante, decît peliculelor răscolind orduri ale unei societăți ce-i drept cam buimace în trena ei comunistă, dar, mă rog, nici chiar atît de programatic damnate. Or mai fi, cerule, și oameni realmente frumoși în țara asta (tristă, plină de umor), or mai fi existînd și încăperi ce să nu semene aidoma celei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autorului. Nu rămâne fără ecou în lirica lui V. îndelungata frecventare a marilor poeți ai Italiei; uneori recurge chiar la replici, cum este cazul reelaborării unor celebre versuri leopardiene în Dulci stele ale Ursei: „Un umblet mi-a fost viața/buimac în prada gândului/copleșit de întâmplări./ A scăpat de la răspântii/soarele spărgând norii,/topiți apoi în ploi./ Mai afund am încercat să merg în mine./ Totdeauna am revenit/să mă refac/în casa de sub pădure,/intrând în adăpostul copilăriei./ O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu, Ceremonie critică, VR, 1977, 12; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
se poate altfel, numărul ochelarilor mei. 71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele. Iată de ce piesa Neguțătorul de ochelari, apărută în volum abia în 1968, dar scrisă deja în 1928, apare drept "verigă lipsă" nu între Urmuz și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mergem să testăm valurile oceanului, și eventual puțină plajă. Îmi Înșir prosopul direct pe nisipul supraîncălzit și contrar așteptărilor stau minute În șir neclintită. Când procesul de coacere s-a accentuat și pielea Înroșită Începu să mă usture, am alegat buimacă spre apă, fără să mai țin cont de neștiința mea În arta Înotului. Dar ce mai conta În acel moment! Doream să-mi răcoresc trupul cât mai rapid, mai ales că pulsul agitat Îmi semnala cardiopatia ischemică, de care se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe perne? LEAR: Procesul lor, întîi; aduceți martorii! (Lui Edgar) Jude cu roba, -ocupă-ți locul. (Bufonului) Și tu, tovarăș lui intru dreptate, Stai lîngă el. (Lui Kent) Tu esti dintre jurați, Ia loc și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]