1,512 matches
-
o porțiune, la partea musculară a diafragmului. Prin intermediul diafragmului pericardul prezintă raporturi cu ficatul la dreapta și cu fundul stomacului la stânga [8]. Anterior se atașează de fața posterioară a sternului prin ligamentele sternopericardice descrise de Louschka. Ligamentul sterno-peri-cardic superior unește bulbul aortei cu manubriul sternal, iar cel inferior unește pericardul de procesul xifoid. Către posterior au fost descrise ligamentele vertebropericardice, ce pornesc din lama prevertebrală a fasciei cervicale, către anterior, trecând pe lângă esofag, trahee, ajungând la pericard [12]. Au fost descrise
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pe brațul scurt al cromosomului X (Xp 22. 3), care codifică o proteină de adeziune neuronală, cu 680 aminoacizi, ce determină migrarea neuronilor secretanți de GnRH de la nivelul epiteliului olfactiv unde se formează, la nivelul hipotalamusului. Anosmia rezultă din hipoplazia bulbilor olfactivi. Aspectul clinic al sindromului Anosmia sau hipoosmia este rar o acuză subiectivă și trebuie testată prin olfactometrie. Aspectul subiectului este caracteristic. Pubertatea nu apare și subiectul dezvoltă habitus eunucoid cu talie înaltă, membre inferioare și superioare lungi, centura scapulară
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nervii ca trunchiuri provenite din creier și nu din inimă cum crezuse Aristotel, ei nefiind canale goale, ci pline. Se îndoiește că inima este sediul spiritului, dar, de frica Inchiziției, nu abordează subiectul. Descrie chiasma nervilor optici, creierul mic și bulbii olfactivi. Vesalius corectează greșelile lui Galen și pune bazele moderne ale anatomiei creierului. Poate fi considerat drept cel care a pus bazele disecției, ale antropologiei fizice și ale chirurgiei anatomice. Studiile sale stau la baza panourilor anatomice ale pictorului baroc
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele de structură primară prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian (LCR), fluxul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Această arie se numește astfel deoarece dacă este secționat creierul la animalele de experiență chiar în această zonă, se produce un inspir prelungit întretăiat de eforturi expiratorii tranzitorii. Impulsurile de la acest centru au un efect excitator asupra ariei inspiratorii din bulb, având tendința de a prelungi rampa descărcării de potențiale de acțiune. Centrul pneumotaxic se găsește în porțiunea superioară a punții. Această populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
hiperflexie periculoasă a capului; − Drenarea sângelui și a l.c.r. spre porțiunea cea mai declivă a plăgii presupune o utilizare excesivă a aspiratorului pentru menținerea unui câmp operator curat cu risc de lezare a unor structuri vitale (planșeul ventriculului IV, bulb); − La persoanele obeze compresiunea asupra toracelui face ventilația mecanică mai dificilă; − Monitorizarea electrostimulării nervilor cranieni este cel puțin dificilă; Complicații ale decubitului ventral − Mioglobinuria ca urmare a lezării musculaturii membrelor; − Necroza de decubit; − Orbirea (proceduri de lungă durată, pierderi masive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un câmp operator cât mai larg, în vederea accesului multidirecțional asupra tumorii. Deschiderea cisternei magna va duce la evacuarea unei însemnate cantități de LCR și la relaxarea cerebelului și amigdalei cerebeloase. Aceste structuri sunt retractate superomedial și apar fața laterala a bulbului, AV proximală și nervii cranieni. Abordul suboccipital extrem lateral a fost introdus pentru leziunile cu localizare de la nivelul porțiunii inferioare a clivusului până la nivel C2, fiind o extensie a abordului suboccipital standard. Rezecția osoasă include rezecția porțiunii laterale a scuamei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ganglionilor bazali și nucleilor pigmentați ai trunchiului 199 cerebral, iar a doua, constând în melanina de tip cutanat, este sintetizată de melanozomii prezenți în interiorul melanocitelor - celule cu origine în creasta neurală și localizate în pia mater din regiunea inferioară a bulbului rahidian, fețele anterioară și laterale ale măduvei spinării, porțiunea rostrală a trunchiului și de la baza creierului [3]. Leziunile pigmentare ale meningelui se prezintă ca trei condiții patologice constând în melanoza neurocutanată (melanocitoza difuză), melanocitomul și melanomul leptomeningeal primar [4]. MELANOCITOZA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
glioamelor difuze [11]. Studii mai recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea de contrast este variabila; o contrastare uniformă este însă sugestivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral au un grad de malignitate crescut comparativ cu cel al tumorilor ce se proiectează în ventricolul IV (fig. 4.192) [13,14]. Tumorile cervicobulbare sunt oarecum asemănătoare glioamelor spinale intramedulare, epicentrul acestor tumori putând fi situat atât la nivelul bulbului cât și al măduvei cervicale superioare. Pe secvențele MRI aceste tumori apar ca leziuni cu semnal mixt hipo/izointens, putându-se de asemenea identifica prezența de chiste (fig. 4.193) sau cavități siringomielice asociate. Majoritatea sunt reprezentate de astrocitoame de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apar ca leziuni cu semnal mixt hipo/izointens, putându-se de asemenea identifica prezența de chiste (fig. 4.193) sau cavități siringomielice asociate. Majoritatea sunt reprezentate de astrocitoame de grad mic, cu capacitate redusă de infiltrare; au aparență exofitică, deplasând bulbul rostral, în timp ce măduva cervicală superioară capătă un aspect balonizat [15-17]. Prezentarea clinică. Glioamele trunchiului cerebral au adeseori un debut insidios și manifestarea clinică este în linii generală determinată de localizarea specifică a gliomului, durata instalării simptomelor de la debut până la diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]