2,586 matches
-
23 : „Povestea Anei Roșculeț este asemănătoare cu cea a nenumărate surori ale ei. Ca atâtea alte fete de țărani săraci, Ana nu a putut urma la școală și a trebuit să intre «la stăpân». Ca atâtea alte femei În societatea burgheză ea a fost deprinsă să ducă o viață inferioară, lipsită de gândire, stăpânită de instincte. În fine, o ultimă și Îndărătnică rămășiță a lumii vechi o Împiedică să pășească Înainte spre lumină: «omul cu care trăia», care «era nepăsător» și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumii vechi o Împiedică să pășească Înainte spre lumină: «omul cu care trăia», care «era nepăsător» și «vorbea cu dispreț despre ceea ce Încerca ea să-i spună». Crescută În asemenea condiții, purtând Întipărită În ea influențele negative ale mentalității mici burgheze, În Ana Roșculeț vor răbufni atitudini nesănătoase chiar și atunci când va fi eliberată de omul care o teroriza, și când va păși pe un drum nou. Succesele pe care le obține o Împing spre Îngâmfare; ea cheltuiește bani pentru obiectele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tovarășe ca Ana Roșculeț. Dar așa, ce exemplu ne dă cartea? După ce Ana Roșculeț Începe să-și Îndrepte greșelile, ea «se plictisește», În concediu Își cumpără pantofi de lux, deși fetița ei avea nevoie de atâtea. Multe apucături de femeie burgheză, multe crize de «nervi», de «fierbințeală» pe care le are mereu Ana Roșculeț, nu se găsesc nici măcar la muncitoarele noastre mai puțin ridicate. Avem noi muncitoare nelămurite, care s-au ridicat În muncă, dar mai altfel, mai fără atâtea ocolișuri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au simțit-o aproape de sufletul lor, că autorul a reușit să zugrăvească un om viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la noi. I s-a recunoscut În special scriitorului meritul de a fi redat puternic exploatarea burgheză, mizeria și Înapoierea la care vechea orânduire condamna oamenii muncii, mai ales femeile muncitoare. Tovarășii Z. Marcel, responsabilul cultural al Întreprinderi, Negoiță, secretar al organizației UTM, tov. Simionovici responsabila Căminului de fete și alții, au arătat că o lipsă mare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca purtător al ideologiei burgheze, deci reacționar, deci primejdios, obiectivist, factor deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme ale vieții, ș.a., naturalismul este opus În permanență realismului-socialist. Toate eșecurile prozei sunt puse, o bună bucată de vreme, pe seama naturalismului: lipsa poziției de clasă, a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de ani romanele sale de satiră la adresa societății burghezo-moșierești. Zugrăvirea situațiilor și a oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a legilor dezvoltării societății. (Ă). Vechiul Înăbușe noul. Și fără lupta dintre vechi și nou acțiunea nu poate decât să stagneze, să sucombe, sau să devieze În episoade lipsite de Însemnătate. Așa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rupă cu trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intenționând cât de cât să combați dușmanul, te apuci să etalezi scabrozitățile lui, fără a le combate În practică, prin arătarea faptelor vieții, ci dimpotrivă, lăsându-te furată de descrierea lor, opera literară se transformă Într-un purtător al putreziciunii burgheze. (Ă). Seria de vicii fundamentale ale romanului culminează În prezentarea denaturată a tipurilor de comuniști. Jacquot, Lisandra și Vasile ar fi trebuit să apară În primul plan, să trăiască puternic, să domine acțiunea, stârpind În Mirona toate buruienile prin acțiuni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii capitaliste. Al. Jar cade și el În acest păcat, suferă influența ideologiei burgheze În imaginea pe care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele care o agită. Ciocnirile de clasă, datorită exploatării, sub formele variate Înfățișate În roman, nu se diversifică suficient În latura lor politică, nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trebuie să-l strivească pe Zmeu cu hotărârea și calmul date de Încrederea În forțele clasei muncitoare. (Ă). Dar toate acestea sunt relatate mai mult din afară, vlăguite parcă de pulsația vieții. Și În centrul lipsurilor stau tocmai rămășițele mic burgheze, această șovăială care-l Împiedică pe autor să trăiască - zbuciumul din sufletul lui Pavel Ilie (Ă). Frazele lui Pavel Ilie (Ă) suferă tocmai de această neînțelegere din partea autorului a intenselor sentimente, a Încordării care-l cuprinde pe director când uzina
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când uzina e amenințată să sară În aer. Există aici o neîncredere În forțele noului, În puterile oamenilor care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă). Ion Călugăru Își propune a Înfățișa cu justețe cum partidul e motorul tuturor acțiunilor decisive din uzină. Dar autorului nu-i e Încă evident că partidul nu e o entitate exterioară, ci tăria lui sunt oamenii Înșiși. Tăria partidului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de așezări colective. (Ă). Temelia este un roman al actualității imediate, evenimentele descrise În el trezesc În noi sentimentele și gândurile luptătorilor pe fronturile diferite ale făuririi socialismului. (Ă). Nuveliștii, poeții și dramaturgii noștri au dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri care și-au Închinat activitatea În Întregime cauzei mărețe a clasei muncitoare - urmând exemplul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
faptele de pe șantiere, abnegația eroică a minierilor, a nituitorilor, a muncitorilor În Întrecere din toate ramurile industriei noastre (Ă). Aceste pagini, multe răspunzând bine scopului, au dat un deosebit ajutor poporului În luptă sa de izolare și distrugere a elementelor burgheze. (Ă) Azi, și În țara noastră poeții ridică glasul pentru pace. Interpreți ai popoarelor, ei neagă dreptul reacțiunii imperialiste de a Încerca să-și prelungească agonia, Întrerupând Încă o dată prin măcel, activitatea constructivă a maselor constructoare ale socialismului. Biroul informativ
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numeroși poeți se copiază cu ușurință unii pe alții pentru că n-au ce pierde”, ceea ce este „cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie - lipsa de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze”. Celălalt poet, Eugen Jebeleanu, vorbește despre „o poezie constatativă, de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți”, acuzând critica literară că nu apelează la tradiție În construcția sa valorică: „Nu vi se pare că, În general, «criticii» la care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
autorului Împotriva tinerei noastre poezii. Articolul Flăcării compune un tablou jalnic al tinerei poezii: «condamnabilă lipsă de personalitate», cultivarea «șablonului, lozincii, frazei goale, verbului prozaic», «lipsă de originalitate - care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze», afirmații care mai de care mai lamentabile, calomniind În mod grosolan pe tinerii poeți. Aceștia sunt prezentați drept niște ființe primitive, leneșe «nu-și mai dau osteneala să muncească, disprețuitori de cultură, indiferenți la lectură, imitatori slugarnici ai vârfurilor «poeziei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lirice. S-a ajuns În concluziile discuției la definiții scolastice, primitive, de o platitudine grozavă a «liricului», a «epicului», definiții rupte de conținutul lor concret-istoric și care În fapt nu se deosebeau cu nimic de cele curente În manualele literare burgheze («epicul» ar fi «povestire» iar «liricul» - «expresia directă a sentimentului»). În această ordine de idei trebuie să amintim aici afirmațiile insistente din paginile unora dintre reviste, afirmații care vedeau drumul succeselor poeților noștri ca fiind condiționat de depășirea reportajului de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se conturează ca una din sarcinile de frunte ale scriitorilor. Ei sunt chemați să contribuie prin opera lor la creșterea vlăstarelor comunismului. Pentru realizarea acestei misiuni ei au de Întâmpinat Încă multe greutăți. Dacă abjecta literatură pentru copii, În concepția burgheză, prin scopurile ce le servea, nu cerea calități de adevărat scriitor, În condițiile actuale, ea Însemnează tocmai o verificare dintre cele mai concludente a posibilităților unui scriitor. (Ă). Există, de pildă, la Uniunea Scriitorilor o secție care se ocupă În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
buni, plini de abnegație și silință. Ei cresc Într-o lume nouă care se dezvoltă În mijlocul nostru. Dar nu trebuie să uităm că laolaltă cu această lume trăiesc și resturile celei vechi. (Ă). Copiii noștri nu sunt Încă În afara influențelor burgheze. Ori, citind cartea Gicăi Iuteș, ai impresia că, În realitate, această bătălie a Încetat sau se duce undeva departe, de acolo ajungând până la noi doar un ecou afund. Despre loviturile piezișe ale dușmanului de clasă, despre Înverșunarea cu care el
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru Întreg studiul reconsiderărilor literare. Un alt aspect al aceluiași proces de clarificare Îl găsim În evoluția reconsiderării lui Slavici, la care punctul de plecare Îl constituie confuzia provenind - de data aceasta - din persistența unor importante rămășițe ale istoriei literare burgheze, a unei viziuni cosmopolite asupra literaturii. (Flacăra, nr. 25: Romanul rural românesc - Ion Slavici). Prin utilizarea fără discernământ a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceasta - din persistența unor importante rămășițe ale istoriei literare burgheze, a unei viziuni cosmopolite asupra literaturii. (Flacăra, nr. 25: Romanul rural românesc - Ion Slavici). Prin utilizarea fără discernământ a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei burgheze numai În aparență realistă (?), În fond romantică și idilizată». Tocmai prin lupta Împotriva cosmopolitismului, care privea de sus și cu dispreț pe creatorii noștri, tocmai prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asupra literaturii. (Flacăra, nr. 25: Romanul rural românesc - Ion Slavici). Prin utilizarea fără discernământ a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei burgheze numai În aparență realistă (?), În fond romantică și idilizată». Tocmai prin lupta Împotriva cosmopolitismului, care privea de sus și cu dispreț pe creatorii noștri, tocmai prin lupta Împotriva Înțelegerii mecanice a raporturilor dintre scriitor și epoca sa, tocmai prin asimilarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apărute. În timp ce s-au publicat Opere alese din Alecsandri și Odobescu, lipsesc Încă și astăzi o ediție a Momentelor și Schițelor lui Caragiale care, alături de Comedii sunt puternice satire ale policitianismului, puternice arme de combatere a moravurilor și prejudecăților mic burgheze, a trândăviei birocratice, a spiritului de chiverniseală. (Ă). În ultimul timp s-a pornit de la remedierea parțială a lipsurilor semnalate mai sus. Editura de Stat a tipărit pe rând operele lui Vlahuță, Eminescu, Creangă și are sub tipar ediția lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de care s-a bucurat literatura cronicarilor. Discuțiile critice din Uniunea Sovietică au arătat că sub aprecierea literaturii vechi e o formă manifestă a cosmopolitismului, o tendință de a ascunde trecutul cultural, de a reduce istoria culturii la produsele literaturii burgheze. O altă problemă care apare din experiența muncii de reconsiderare este aceea a studiului diferitelor curente din sânul culturii noastre, a determinării precise a modului În care aceste curente exprimă interese de clasă, În anume Împrejurări specifice. (Ă). În stadiul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al muncii de reconsiderare, edițiile de Opere alese sunt cele mai necesare, deoarece ele permit În modul cel mai direct o difuzare a operei clasicilor noștri În masele largi de cititori. Totuși, În cazul unor scriitori pe care istoria literară burgheză i-a trecut cu totul sub tăcere sau i-a minimalizat, așa cum s-a Întâmplat Îndeobște cu o serie de poeți ai mișcării muncitorești, sunt necesare monografii care să dezvăluie și să popularizeze aceste personalități literare. Monografia lui I. Vitner
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]