2,180 matches
-
domnule, deprinderea, vocația și, de asemenea, dorința mea de a vă face să înțelegeți bine orașul acesta și miezul lucrurilor! Căci suntem în miezul lucrurilor. Ați observat oare că toate aceste canale concentrice din Amsterdam seamănă cu cercurile infernului? Infernul burghez, plin de vise urâte. Când vii din afară, pe măsură ce treci dintr-un cerc într-altul, viața și deci și crimele ei devine tot mai opacă, tot mai întunecată. Aici suntem în ultimul cerc. Cercul... Ah! știți și asta? Îmi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
din porturi e variată. Săracii nu se duc în cartierele locuite de cei bogați, în timp ce oamenii de bună condiție ajung întotdeauna, după cum singur ați putut vedea, fie măcar o singură dată, în mahalalele deocheate. Îi pândesc mai cu seamă pe burghezi, și anume pe burghezii care s-au rătăcit pe aici din întâmplare; cel mai mare randament îl am cu ei. Cu ei obțin, ca un adevărat virtuoz, efectele cele mai rafinate. De câtăva vreme îmi exercit utila profesie la "Mexico-City
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Săracii nu se duc în cartierele locuite de cei bogați, în timp ce oamenii de bună condiție ajung întotdeauna, după cum singur ați putut vedea, fie măcar o singură dată, în mahalalele deocheate. Îi pândesc mai cu seamă pe burghezi, și anume pe burghezii care s-au rătăcit pe aici din întâmplare; cel mai mare randament îl am cu ei. Cu ei obțin, ca un adevărat virtuoz, efectele cele mai rafinate. De câtăva vreme îmi exercit utila profesie la "Mexico-City". Ea constă mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
se înroșea. În fața profesoarei de desen de care toți eram îndrăgostiți, dădea un adevărat recital de fețe-fețe, bâlbâieli și cele mai desperate tăceri. Ce farmec neîntinat aveau femeile pe-atunci și cât de dureroasă ne era iubirea...! Noi, fiii de burghez, n-aveam însă deloc delicatețe. În drum către acele locuri fermecate l-am chinuit pe băiat cu tot felul de nerozii. Iar pentru că Jan Carpinschi avea o soră, am găsit cu cale să întindem coarda și mai tare. Băiatul riposta
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Nu cred nici asta; un simplu cântat de cocoș ruinează toată experiența mea de intelectual. Și cum se face că, născut într-o lume extrem de practică, am ajuns să trăiesc aproape somnambulic? E adevărat, nu-mi pot închipui un Dumnezeu burghez sau un Dumnezeu intelectual. În schimb, un Dumnezeu țăran îmi pare foarte posibil. Dar aceasta o voi lămuri, poate, altădată. 14. În multe nopți, nu visez nimic. Sau, poate, uit ce-am visat. Sunt, dimineața, ca o plajă pustie pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a zis: "Ia ce costum și ce cravată dorești". Am ales un costum făcut dintr-o stofă cu dungi de culoarea tabacului, pe un fond albastru jandarm, pe care l-am purtat, apoi, foarte mândru, până în studenție; primul meu costum burghez... Dar gata cu "filosofia"! Primum vivere, deinde philosophari, vorba romanilor. Aveam, deci, șaisprezece ani. Găsisem un model filosofic în Schopenhauer și o "profesoară", involuntară, în ale tainelor adolescenței. "Profesoara" era o doamnă blondă cu sâni agresivi care, din motive necunoscute
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nici un înțeles decât pe vreme de război, sunt mai în măsură să-mi dau seama că ea a oferit românilor un "specific", fie și depășit. Căci și "veșniciile" expiră. Simt nevoia să reiau ideea că Dumnezeu e țăran. Un Dumnezeu burghez mi se pare, din multe motive, o blasfemie. Un Dumnezeu intelectual mi se pare un nonsens. Cum să aibă Dumnezeu dubii? În schimb, mi-l pot închipui pe Dumnezeu ascultând cum se trezesc sevele pământului primăvara. Nopțile de Înviere, în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sfeșnic cu șapte brațe. Grupul nostru de turiști a intrat până la urmă pentru cină la Klezmer Hois, un restaurant „de-al lor“ care mi-a adus în minte imediat adevă rații Arnoteni ai lui Mateiu Caragiale: o casă de mari burghezi, pereți tapetați cu poze îngălbenite, bufete baroce cu vitrine pline de vase ciudate, afișe de cabaret... Sala, cu stâlpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioară Samson, era impregnată de spirit evreiesc. La fe res tre - perdele cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
contractat acolo fel și fel de boli... Din ce mi-au povestit ei, am înțeles că s-au "bucurat" de un regim de viață mai rău chiar decât al deținuților. Cel puțin, p'ăia nu-i făcea nimeni cuconițe sau burghezi, reacționari sau antiromâni. Era normal să vreau, deci, să-mi apăr copiii, să-i feresc, dacă pot, măcar de o parte din asperitățile și mojiciile ce li se pregăteau. Asta l-a entuziasmat de-a dreptul pe Stupariu, l-a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
formidabilul Schneiderhahn, în costumul lui străin cu carouri mari și cu capul său tuns perie, a trebuit să se străduiască să-și ascundă iritarea și să nu se enerveze, pentru că avea de cerut un lucru pe care numai acești mici burghezi i-l puteau oferi. Pentru că locuia într-un hotel și depindea de ei. Mici burghezi? Gîndeam deja în felul acesta despre înfumurații domni și doamne de la club? Nu, mă gîndeam încă cu respect la ei, în vara aceea, oameni printre
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
a trebuit să se străduiască să-și ascundă iritarea și să nu se enerveze, pentru că avea de cerut un lucru pe care numai acești mici burghezi i-l puteau oferi. Pentru că locuia într-un hotel și depindea de ei. Mici burghezi? Gîndeam deja în felul acesta despre înfumurații domni și doamne de la club? Nu, mă gîndeam încă cu respect la ei, în vara aceea, oameni printre care nu mă puteam număra și, probabil, din acel moment, începeam să nu mai vreau
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
seamă. La o masă din locanda pe nume Petit Grillon Nu știu dacă vă mai amintiți cu exactitatea momentul acela strașnic în care la o masă din cutare cafenea, devenită prin decenii vestită, boema dă peste un portmoneu al unui burghez doldora de bani. Ar fi putut să fii aparținut acesta cutărui manager, cutărui patron, cutărui domn cu burtă nu foarte mare, dar totuși destulă, care cu mașină din aceea Patrol rulează prin aglomerația țării. El, sau alții, merg tare iute
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
înăuntrul lui, iar lumea nu se îndreaptă spre o mai mare libertate, egalitate și fraternitate. Așa că a trebuit să mă confrunt cu faptul că modelul meu va fi unul lipsit de speranță. Mai știam că o să fie unul industrial-vest scoțian-mic burghez, dar nu am crezut că asta ar fi un dezavantaj. Dacă artizanul e hotărît, materialele pe care le are la îndemînă sînt întotdeauna adecvate. în timpul primei vacanțe de vară de la școala de artă am scris capitolul 12 și viziunea nebunească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
reafirmată de sistemul de numerotare a imobilelor instituit în 1905 pentru străzile perpendiculare cu Sena: numerotarea începe de la fluviu, adică de la centru. Liniile care împart societatea se suprapun cu cele care împart orașul, societatea structurînd orașul după chipul său. Marii burghezi au creat pe terenurile legumicole din zona pariziană de vest cartiere frumoase, cu străzi largi și imobile bogat decorate. Aceste forme urbane cristalizează, obiectivează și accentuează poziția dominantă a celor pentru care au fost construite aceste locuințe. În același fel
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
prețurilor imobiliare, suscitată de cererea sporită, induce o îmburghezire care afectează aproape toate cartierele, inclusiv zonele unde acest fenomen nu părea posibil, precum Goutte d'Or (vezi textul de la pagina 47). Trebuie să facem cîteva precizări legate de vocabular: acești "burghezi", care se lasă bucuroși caracterizați de oximoronul "burghezi-boemi", alăturare de cuvinte contra naturii, nu aparțin vechilor familii și nu dispun de o avere personală. Licențiați intrați pe piața muncii, unde sînt salariați, liber profesioniști sau mici patroni, ei activează în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
inversat tendința, în așa fel încît, treptat, modurile de viață s-au schimbat. Aceasta s-a petrecut în parte sub presiunea creșterii costurilor necesare pentru întreținerea servitorilor, foarte numeroși în astfel de reședințe. Puțin cîte puțin, nobilii înstăriți și marii burghezi au început să prefere confortul unor apartamente spațioase celui al palatelor maiestuoase devenite prea greu de administrat. Însă Parisul este în egală măsură locul privilegiat al contestării puterilor instituite. Zilele revoluționare ale secolului al XIX-lea și mișcările sociale din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
adaugă o mare diversitate în ceea ce privește stilurile de viață, uneori tradiționale, alteori foarte libere. Succesul acestui termen de "burghez-boem", consacrat de Petit Larousse în ediția din 2005, se datorează faptului de a desemna o categorie absentă din statistica socială. Ca și burghezii autentici, "burghezii-boemi" nu sînt reductibili la încrucișarea dintre profesie și statut. Rămîne să li se găsească o denumire mai potrivită pentru cîmpul sociologiei. Reculul muncitorilor și funcționarilor Rezultatele recensămintelor sînt lipsite de ambiguitate: între 1954 și 1999, procentajul de funcționari
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
întotdeauna în sensul consolidării proceselor de segregație. O primă versiune a textului acestei părți a fost publicată într-o lucrare colectivă a Acțiunii artistice a Orașului Paris, Le XXe arrondissement, la montagne à Paris, 1999, pp. 226-230. V. Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Paradoxurile electorale ale capitalei Bulversările demografice și sociologice dintr-un Paris care se depopulează și se îmburghezește nu puteau rămîne lipsite de consecințe electorale. Însă acestea nu au fost cele la care ne-am fi putut aștepta
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Rămînînd, pe bună dreptate, minoritară ca număr de voturi, se poate spune că, într-un fel, stînga și-a obținut victoria din lipsă de probe. Însă geografia electorală regăsește liniile de fractură socială și politică care situau în opoziție vestul burghez și estul popular. Într-adevăr, o analiză a alegerilor desfășurate la Paris între 1965 și 1977 concluzionează că "terenurile de ancorare permanentă a stîngii nu trec dincolo de o graniță Alegerile municipale din martie 2001 care, de la nord la sud, ar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pronunțat politice și avînd un obiectiv simbolic, precum introducerea de locuințe sociale în imobile cumpărate pe baza dreptului de preempțiune în zone rezidențiale din vestul parizian, au marcat de asemenea spiritele "neo-burghezilor". Dar și pe acelea ale vechilor și veritabililor burghezi, instalați în cartierele lor privilegiate și îngroziți de sosirea unor hoarde dubioase din punct de vedere social pe care ar presupune-o această preempțiune. Adresele sînt demne de membrii Jockey Club: calea Pierre-1er-de-Serbie, strada Messine, bulevardul Malesherbes sau calea Mozart
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în spațiul orașului, cu atît mai mult cu cît acesta este bine delimitat, de talie suficient de redusă pentru a putea fi perceput în ansamblul său. Toate categoriile sociale și toate originile geografice și etnice sînt reprezentate aici. De la marii burghezi înstăriți la muncitorii imigrați, de la tinerii la modă cu studii la persoanele în vîrstă solitare. În incinta zgomotoasă și izolantă a bulevardului său periferic, Parisul este un veritabil concentrat al societății franceze. Spațiul este aici ierarhizat în funcție de valorile de uz
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
106 Locuința socială: o piedică în calea gentrificării. Exemplul arondismentului 20 108 Mansarde și străduțe în pantă 109 O treime de locuințe sociale 111 Arondismentul 20: o antologie a locuinței sociale 113 Un spațiu urban pestriț 114 V. Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Paradoxurile electorale ale capitalei 118 Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice 118 Victoria stîngii la municipalele din 2001 120 Stînga confirmată 125 O tendință confirmată 125 Stînga pluralistă și noua burghezie 127 VI. Mizele melanjului social . 131
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de 25 de ani (n.t.). Sociologia Parisului Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot 4 1 Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Introducere Parisul în linii mari Atracția Parisului Atracția Parisului Paris, orașul capitală "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Mizele melanjului social Parisul periferiei: o aglomerare? Concluzie Repere bibliografice Cuprins
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Avea o mână descărnată, cu degete lungi și unghii vopsite în verde. " Nu încerci o chestie din asta?" " Nu." "De ce?" "N-am impresia că m-ar face mai fericit. E destul să mă uit la tine." Cît poți fi de burghez. "Statutul politic mă lasă rece atât timp cât mă simt bine." Și după aceea, într-o seară... Ah, serile de octombrie ude, fără lumină, când nu aștepți nimic, nici măcar un telefon, când acele ceasornicului tricotează kilometri de plictiseală, într-o astfel de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Confruntările dintre cei doi nu par să se termine niciodată, iar lumea din jurul lor este prinsă în acest vârtej de zgomote și agitație frenetică. Propria lor existență se desfășoară în acord cu gramatica fanteziei. Pif are mai degrabă alura unui burghez, în vreme ce Hercule, cu al său plasture iconic, seamănă cu un anarhist voios, ale cărui instincte de distrugere sunt temperate de tovarășul său de năzdrăvănii. În această dialectică ce anulează granițele tradiționale dintre lumi, Pif și Hercule repetă marile încercări fondatoare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]