KorAP: Find »[drukola/base=bursier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...105 >

2,612 matches

Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103

a avut loc o cădere radicală a cursului acțiunilor, care nu a putut fi oprită nici de lansarea de către stat a primei oferte publice de vânzare de acțiuni. Această scădere drastică a cursului acțiunilor nu a influențat pozitiv introducerea indicelui bursier oficial BET (Bucharest Exchange Trading) cu începere de la 15 septembrie 1997. Creșterea în timp a capitalizării bursiere și a numărului de societăți cotate la bursă, a condus la necesitatea introducerii unui indice oficial al Bursei de Valori București, până în acel

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
lansarea de către stat a primei oferte publice de vânzare de acțiuni. Această scădere drastică a cursului acțiunilor nu a influențat pozitiv introducerea indicelui bursier oficial BET (Bucharest Exchange Trading) cu începere de la 15 septembrie 1997. Creșterea în timp a capitalizării bursiere și a numărului de societăți cotate la bursă, a condus la necesitatea introducerii unui indice oficial al Bursei de Valori București, până în acel moment existând numai variante neoficiale: VAB, BIG, GELSOR etc. Indicele BET a putut fi considerat ca un

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
al Bursei de Valori București, până în acel moment existând numai variante neoficiale: VAB, BIG, GELSOR etc. Indicele BET a putut fi considerat ca un prim ajutor oferit investitorilor pentru constituirea unui portofoliu proporțional cu ponderea acțiunilor în „coș”. Acest indice bursier are un număr fix de acțiuni, care exprimă evoluția celor mai lichide 10 acțiuni, de la categoria I, din punct de vedere al volumului tranzacțiilor intrarea în „coș”, a altor acțiuni, făcând să îi sporească gradul de relevanță. Valoarea inițială a

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
BET a fost stabilită la 1000 de puncte. De aseemenea, introducerea indicelui BET reprezintă un reper important pentru viitoarele contracte la termen, care vor avea în vedere evoluția acestuia. Pentru anul 1997, s-a ajuns la concluza că evoluția capitalizării bursiere, urmărită de indicele BIG Index a fost influențată mai puțin de evoluția ratelor dobânzilor acordate pentru depozite și mai mult de modificările cursului valutar. Având în vedere posibilitățile de câștig mai mari și accesul mai ușor al marelui public la

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
avantajoase, iar cele ale Agențiilor de Intermediere (membrii bursei), în comisionul perceput, fiecare operațiune finalizată indicând un membru al bursei, reprezentant al vânzătorului și un al doilea, din partea cumpărătorului. Operațiunile la bursele de mărfuri sunt cunoscute sub numele de tranzacții bursiere și se realizează pe baza ordinelor ce sunt transmise brokerilor pentru execuție. Există o varietate de ordine folosite pe piața bursieră, care poartă denumiri legate de modul și momentul în care sunt aduse la îndeplinire în timpul ședinței de negociere: ordin

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
al vânzătorului și un al doilea, din partea cumpărătorului. Operațiunile la bursele de mărfuri sunt cunoscute sub numele de tranzacții bursiere și se realizează pe baza ordinelor ce sunt transmise brokerilor pentru execuție. Există o varietate de ordine folosite pe piața bursieră, care poartă denumiri legate de modul și momentul în care sunt aduse la îndeplinire în timpul ședinței de negociere: ordin „la piață”; ordin „limită de preț”; ordin „îndeplinit sau anulat”; ordin „stop”; ordin „limită de stop”; ordin „limită de timp”; ordin

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
se cere brokerului să execute o tranzacție în ultimele 30 de secunde ale programului de lucru. Particularitatea acestui ordin constă în aceea că, de obicei, brokerul nu garanzează executarea ordinului în acest interval de timp. − O altă categorie de ordine bursiere sunt ordinele de întrerupere cunoscute sub denumirea engleză de „stop loss order” sau ordine „stop”. Ordinul stop reprezintă o dispoziție de executare a unei tranzacții la prețul pieței, dar numai după ce piața a atins valoarea specificată de client, numită și

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
cent etc.). De exemplu, dacă prețul este exprimat în $/tonă, o creștere a prețului, adică a cotației de bursă cu 900 de puncte înseamnă o majorare a prețului cu 9 $/ tonă. Ordinele „stop” sunt folosite în mod normal pe piața bursieră pentru „lichidarea pozițiilor deschise”, în vederea stopării pierderilor sau în scopul protejării profitului. Un ordin „stop” nu este dus la îndeplinire până când prețul pieței nu atinge un anumit nivel. Un ordin „stop” de cumpărare devine operabil atunci când prețul contractului futures, ce

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
Ordinele vizând limita de preț se caracterizează prin aceea că limitează prețul la care poate fi îndeplinită cererea clientului. Acest tip de ordin poate fi îndeplinit la un nivel fix al prețului sau la un nivel mai bun. În practica bursieră a apărut o variantă a acestui tip de ordin în înțelesul de „îndeplinit sau anulat”, ceea ce presupune că trebuie realizată imediat executarea ordinului, în caz contrar operațiunea este anulată. Un ordin de „îndeplinire la limită” este executat numai atunci când prețul

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
doua formă, prin manipularea pieței, constând în copierea tranzacțiilor anterioare pentru a stimula o piață activă. La încheierea tranzacțiilor, brokerul întocmește un borderou cu rolul de decont ce cuprinde confirmarea scrisă a tranzacțiilor și ordinele primite și executate. Acest document bursier sub formă de memorandum, în limbaj bursier se numește „P and S” (purchase and sale = cumpărare și vânzare) și prezintă situația contului celui ce a emis ordinele și în care sunt prezentate ambele laturi ale tranzacției, respectiv rezultanta acestora : profit

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
copierea tranzacțiilor anterioare pentru a stimula o piață activă. La încheierea tranzacțiilor, brokerul întocmește un borderou cu rolul de decont ce cuprinde confirmarea scrisă a tranzacțiilor și ordinele primite și executate. Acest document bursier sub formă de memorandum, în limbaj bursier se numește „P and S” (purchase and sale = cumpărare și vânzare) și prezintă situația contului celui ce a emis ordinele și în care sunt prezentate ambele laturi ale tranzacției, respectiv rezultanta acestora : profit sau pierdere. Să presupunem că un comerciant

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
ringul” sau în „pitul” bursei, prețurile fiind preluate și raportate instantaneu. Deoarece atmosfera din ringul bursei este tensionată, pentru mai multă siguranță au fost elaborate și o serie de semne convenționale executate cu mâna sau cu capul, considerate adevărate coduri bursiere . Contractele înregistrate după acest sistem sunt verificate la Casa de Clearing și sunt acceptate pentru „cealaltă parte” (în exemplul dat - cumpărător). Se substituie Casa de Clearing, care devine partea ce garantează executarea ireproșabilă a obligațiilor asumate de către părți prin contractele

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
300 = 12.200 $. În concluzie, ordinul de bursă dat în vederea tranzacționării la bursă precizează următoarele: - direcția tranzacției - vânzare/cumpărare; - ideea de preț; - limitele de acțiune a brokerilor. În literatura de specialitate se apreciază că există două orientări în definirea tranzacțiilor bursiere și anume: 1. concepția prohibitivă, care consideră operațiuni de bursă, contractele ce sunt încheiate în incinta bursei în timpul ședințelor oficiale, de către intermediari autorizați (agenți de bursă) și în conformitate cu regulamentul și uzanțele bursiere; 2. concepția restrictivă, care include și operațiunile încheiate

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
apreciază că există două orientări în definirea tranzacțiilor bursiere și anume: 1. concepția prohibitivă, care consideră operațiuni de bursă, contractele ce sunt încheiate în incinta bursei în timpul ședințelor oficiale, de către intermediari autorizați (agenți de bursă) și în conformitate cu regulamentul și uzanțele bursiere; 2. concepția restrictivă, care include și operațiunile încheiate în afara bursei, dar cu condiția ca acestea să fie realizate între membrii bursei, de către persoane abilitate, cu condiția de a înregistra operațiunea la bursă. Principalele tranzacții cu titluri financiare primare (acțiuni și

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
la bursele europene: 1. la vedere; 2. la termen sau „cu reglementare lunară”; 3. operațiunile condiționale. În ultimele două decenii, un avânt deosebit au luat tranzacțiile cu titluri derivate cunoscute sub numele de contracte futures și cu opțiuni. În practica bursieră se întâlnesc din ce în ce mai mult și tranzacții cu firme, în care se vând și se cumpără societăți, cu respectarea unor reguli stricte. După scopul tranzacțiilor bursiere se întâlnesc următoarele tipuri de operațiuni: a) speculative; b) de arbitraj; c) de acoperire; d

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
tranzacțiile cu titluri derivate cunoscute sub numele de contracte futures și cu opțiuni. În practica bursieră se întâlnesc din ce în ce mai mult și tranzacții cu firme, în care se vând și se cumpără societăți, cu respectarea unor reguli stricte. După scopul tranzacțiilor bursiere se întâlnesc următoarele tipuri de operațiuni: a) speculative; b) de arbitraj; c) de acoperire; d) cu caracter tehnic. Tranzacțiile cu titluri primare a) Tranzacțiile pe bani gata, se fac pe baza contului cash deținut de client la firma broker. În

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
în raport cu Regulamentul bursei. b) Tranzacțiile în marjă, reprezintă cumpărări efectuate prin intermediul contului de marjă deținut de client la firma broker. Spre deosebire de tranzacțiile pe bani gata, în acest caz, brokerul acordă clientului său, în anumite limite, un credit pentru realizarea operațiunii bursiere. Deci, investitorul care dă ordin de cumpărare a unui volum de acțiuni, nu trebuie să achite firmei broker cu care lucrează întreaga contravaloare a acestora. El este obligat să depună, în termenul prescris pentru lichidarea normală (de regulă 7 zile

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
prin livrarea unui titlu împrumutat de către vânzător (sau în contul lui)”.În esență, operațiunea constă într-o vânzare executată cu titluri împrumutate, redarea titlurilor vândute trebuind să se facă în intervalul de timp stabilit pentru lichidarea normală a unui contract bursier. Vânzările „scurte” se realizează prin intermediul unui cont în marjă deschis de client la broker. Tehnica vânzărilor „scurte” se deosebește de cea a vânzărilor „lungi”. În acest din urmă caz, clientul livrează, în termenul prescris pentru lichidarea normală, titlurile proprii existente

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
fluctuațiile foarte mari de prețuri; 3. - câștiguri prin operațiuni speculative, materializate prin acceptarea riscurilor în așteptarea profiturilor. 4.2.2. Tranzacții cu mărfuri Acoperirea unor nevoi reale ale cumpărătorilor prin aprovizionarea cu mărfuri se realizează prin două tipuri de operațiuni bursiere : a1 - la disponibil sau spot; a2 - la termen. a1. Operațiunile la disponibil sau spot sau pe bani gata (cash) sau la vedere, presupun că atât livrarea mărfurilor, cât și plata contravalorii lor, tranzacționată la bursă, are loc imediat după încheierea

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
Mărfuri București asigură contracte tip „spot” cu marfă „la vedere”, care practic este livrabilă la 5 zile de la semnarea contractului . Operațiunile „spot”, presupun ca marfa fizică să existe fie în stoc la vânzător, fie în depozitele bursei, întrucât aceste operațiuni bursiere precizează faptul că, transferul titlului de proprietate asupra mărfii să fie urmat de livrarea efectivă a bunului negociat la bursă și plata cash, pe baza prețurilor negociate, care se mai numesc și prețuri „spot”. Acest tip de operațiuni presupun lichiditatea

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
acceptate prin contract „futures” asigură aderarea automată la o casă de compensație (Casa de Clearing), care devine partenerul fiecărei părți în contract. Practic, realizarea contractului se depersonalizează, iar marfa și lichiditățile necesare realizării contractului sunt asigurate. Operațiunile „futures”, sunt tranzacții bursiere care generează obligația părților de a livra sau a plăti o marfă la un anumit preț și la un termen viitor stabilit în contract, dacă până la scadență debitorul obligației nu și-a închis poziția pe care o deține în bursă

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
prețului contractului futures cu scadența cea mai apropiată depășește nivelul prețului contractului futures cu scadență mai îndepărtată. O asemenea situație este apreciată ca fiind anormală și piața futures pe care se întâlnește se numește „piață inversă” sau „inverted market”. Practica bursieră mai utilizează și termenii de piața contango și piața backwardation, denumiri ce pornesc de la ideea că prețul futures, este calculat sau estimat conform factorului cost of carry și ca atare, poartă și denumirea de preț futures full-carry. Piața contango este

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
în al căror preț extern ponderea hotărâtoare o dețin cheltuielilor cu materii prime încorporate în acestea, materii prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico-financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico-financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor informații ce se acumulează la bursă. Procedura de hedging se realizează în două etape: - în prima etapă, în funcție de poziția hedgerului

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
a. - cel de vânzare sau „scurt” - short hedging, care are drept scop protejarea valorii mărfii din stoc sau a producției viitoare împotriva unei scăderi a prețului pe piață. Comerciantul care vinde se dispensează de marfă și este denumit, conform practicilor bursiere, „short hedger”; b. - cel de cumpărare sau „lung” - long hedging, care are drept scop acoperirea riscului de creștere a prețului la produse primare sau semifinite necesare în viitor firmei producătoare și pe care firma intenționează să le achiziționeze la o dată

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]