2,949 matches
-
în cuprinsul teritoriului său, dar mai cu samă pe la margini, biserici parohiale romano-catolice, în socotința cumcă prin asemenea biserici s-ar putea converti cu mult mai ușor schismaticii eretici, necredincioșii și păgânii care cresc și se-nmulțesc pe acolo ca buruiana cea rea. Același papă orândui a se trimite frați din ordinul minoriților din Ungaria în Cumania și celelalte țări laterale ungurești, parte pentru a întări pe neofiții deja numeroși în credința catolică, parte spre a câștiga pentru biserica latină pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ziditorul tot sfârșitul”. În timpul lucrului - profitând de această „breșă”, de aceste greșeli magico-rituale -, duhurile rele (Hiisi și Lempo) îi sucesc eroului securea, care-i intră cu tăișul în genunchi, rănindu-l. Nu este o rană uzuală. Nici descântecele rostite, nici buruienile de leac nu sunt de vreun folos. După multe peripeții, eroul ajunge la un mag bătrân care îi spune „povestea originii fierului” - singura care, rostită, este în măsură să-l vindece (Kalevala, VIII-IX ; cf. 61, pp. 99-128). Tot un tabu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sufletele pe calea cea bună : „Călători câți mai trecea [...] Drumurile le-arăta” (33). Statutul arhaic, precreștin, de daimon al vegetației al acestui personaj rezultă și din unele subtile ambiguități de reprezentare teo/ fitomorfă : Sama să mi-ț iei, Iestă o buruiană Șî nu-i buruiană, îi Maica Precestă D’e iea să tse ro’i, Tot să mi tse ié, Tot dze [= pe] mâna dreaptă Și să mi tse ducă în mijloc dze rai, C-acolo-i dze trai ! (86, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bună : „Călători câți mai trecea [...] Drumurile le-arăta” (33). Statutul arhaic, precreștin, de daimon al vegetației al acestui personaj rezultă și din unele subtile ambiguități de reprezentare teo/ fitomorfă : Sama să mi-ț iei, Iestă o buruiană Șî nu-i buruiană, îi Maica Precestă D’e iea să tse ro’i, Tot să mi tse ié, Tot dze [= pe] mâna dreaptă Și să mi tse ducă în mijloc dze rai, C-acolo-i dze trai ! (86, p. 274). Așa cum am văzut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lapte de „gudă” (= cățea) (28, p. 56). Pe de altă parte, există o plantă psihotropă din farmacopeea populară, mutătoare (Bryonia alba), asemănătoare ca efecte narcotice cu mătrăguna (și uneori confundată cu ea), care era culeasă cu ajutorul unui câine. Este o „buruiană dintre cele cu putere peste fire”, numită împărăteasă, ca și mătrăguna. O plantă „mântuitoare de boli ale sistemului nervos, [...] care sunt trimise de Iele și Sfinte și din toate celelalte puteri ale necuratului”, în termenii lui George Coșbuc. În zona
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
depunea pâine și sare la rădăcina ei, bătea „nouă mătănii” etc.), culegătoarea lega în vremuri de demult un câine de planta mutătoare și zicea : „Iată, las un câne să te păzească. Tu, câne, să știi că îți dau în primire buruiana”. Altfel planta „fugea” din locul ei, se „muta” (de aici numele ei popular). Ulterior, ritul s-a degradat, de plantă fiind legat cu sfoară „un os de câne și de poți capul unui câne mort”. Este „o credință păgânească a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doi inși care se iubesc” (vezi 270, p. 514). Pentru modul cum se ceartă între ei semănătorii (culegătorii) de cânepă, vezi un studiu privind credințele și riturile magice din Ținutul Făgărașului, publicat în 1940 de Ștefania Cristescu-Golopenția (280). în poezia Buruiana asta (din volumul Una sută una poeme, 1947) Tudor Arghezi vorbește despre „corciul [= tufișul] de mătră- gună” care „tiptil” se „strecoară” în lanul de grâu. Și în Vechiul Testament, „merișoare [= fructe] de mandragoră” (dudaim), cu efecte afrodiziace (încercate de Iacob și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comesenilor o veselie asemănătoare cu beția” (De chorographia, 2, 2, 21). Peste două secole, tot un geograf roman, Solinus (secolul al III-lea), relata aproape identic același obicei trac : „în timpul prânzului, soții [= bărbații] înconjoară vetrele, aruncă în foc sămânță din buruienile pe care le au și, după ce sunt loviți de mirosul [= fumul] acestora, cu simțurile amorțite, simt o veselie asemănătoare cu beția” (Collectanea rerum memorabilium, 10, 5). Tracii practicau astfel de fumigații euforizante la ospețe (de nuntă, la Solinus), ca alternativă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veacuri de-a rândul inima și mintea umană încape umilit între dinții acestui clește cu gura căscată : dreapta-stânga (75). Cezar Bolliac a susținut în 1873 că dacii inhalau fum de „mac și [de] cânepă mai ales” sau de „vreo altă buruiană narcotivă” (sic !), nu numai aruncând-o în foc sau pe pietre încinse, ci și arzând-o în lulele de lut negru, prelungite cu „un feliu de țeve subțiri”. Obiectele au fost descoperite de el în excavații arheologice în Muntenia, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
identificarea fructului de lotus, cu calitățile sale narcotice și psihotrope, vezi studiul publicat de Suzanne Amigues (251). într-un manuscris românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Pomenirea sfântului Macarie, la intrarea în Paradis protagoniștii mănâncă dintr-„un feliu de buruiană ca laptele și ca stredia [= mierea] de dulce”. „Și mâncăm de ne săturăm, și ni s-au schimbat fața și virtutia ni s-au ad[a]us” (222). Într-o altă versiune a legendei hagiografice, aflată într-un manuscris românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
versiune a legendei hagiografice, aflată într-un manuscris românesc din 1777 descoperit de Moses Gaster, exprimarea este mai limpede. Prin ingerarea plantei psihotrope, nu chipul omului se modifică, ci „vârtutea”, care sporește : „Și mâncăm de ne săturăm de dânsa [= de buruiană] și nu ni s-au schimbat fața, și vârtutea ni s- au adaos, și slăvim pre Dumnezău ce ne hrănește și ne-ndreptează pururea la toate” (236). De regulă, la trecerea dintre lumi crește macul, care adoarme și amăgește sufletele, făcându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descântece în care flăcăul este vrăjit „de dragoste” cu o licoare opiat : Și cine l-a fermecat ? Mândrulița lui din sat Cu trei maci din trei grădini, Cu apă din trei fântâni. Alteori, femeia își „vrăjește” (își „orbește”) bărbatul cu „buruiana macului”, ca să nu vadă că ea îl înșală cu un alt bărbat (277, p. 82). De altfel, încă din Antichitate - ne sigură poetul Ovidiu -, fetele se spălau pe față cu zeamă de flori de mac pentru a-și spori atractivitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru urmașii din veacurile viitoare într-o icoană de piatră secretul lungii lor vieți pe pământ și au zidit - piramidele. Viața altor state comparată cu a Egipetului este ca viața unei muști comparate cu a unui om, ca traiul unei buruieni comparat cu a unui stejar. Statul egiptean era ierarhic. Nu este exact ceea ce afirmă unii, că oamenii nu puteau trece din castă în castă. Din contra, putința de-a trece era asigurată - dar numai meritului și muncii. State demagogice, cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
boabă ungurește. În asemenea localități persoane problematice își câștigă existența tălmăcind țăranilor în limba lor pe acea a autorităților. Acești paraziți de advocați de a treia mână și de scriitorași existau cu de prisos și înainte, dar acum sporesc ca buruiana cea rea, căci au o sferă de activitate determinată. Această canalie traduce actele și adresele autorităților, sfătuiește pe țăran, [î]l instigă, își dă aerul că ar fi având trecere în sferele politice, caută a trage pe sfoară pe cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
utopii comunarde, nu urmând pe fanariotul C. A. Rosetti, care-a corupt această țară și-a făcut din vicleșug, din tâlhăria patronată a amicilor săi politici, din fraze, mijloace de câștig, se va putea ridica vreodată acest popor. O singură buruiană de leac există pentru acest scop: munca. Muncă, nu comunalism; muncă, nu benchetuiri cu gunoaiele civilizației franceze; muncă, nu pornoscopie pe bulevarde; muncă, nu pomadă, iată mijlocul care va ridica poporul nostru. Această "Dacie viitoare" nu e însă nimic alt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că există un venit care revine fermelor, numai din specificul acestui sistem, așa cum se considera înainte de 1939. Chiar dacă există o concentrare a atenției spre o “creștere a animalelor, bună, sănătoasă“, care implică o rotație echilibrată, metode mecanice de control a buruienilor și a dăunătorilor, agricultura modernă caută să dezvolte pe o bază științifică unele aspecte cum ar fi: rolul asociațiilor de micorize și rhizosferei etc. A patra concepție greșită este că agricultura organică necesită o schimbare totală a stilului de viață
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
referă direct la tehnicile agriculturii organice, cum ar fi: utilizarea rotațiilor mari care utilizează dejecții și bălegar; evitarea fertilizatorilor solubili; interzicerea creșterii animalelor în sistem intensiv; evitarea antibioticelor și a stimulentelor hormonale; utilizarea metodelor mecanice și termice de control a buruienilor; accentuarea procesării produselor la fermă și a vînzării directe la consumator; utilizarea muncii suplimentare atunci cînd este strict necesar. Agricultura organică poate fi definită ca un sistem de producție care evită sau exclude larg utilizarea fertilizatorilor compuși sintetic, pesticide, regulatori
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
CAPITOLUL II ROTAȚIA îN AGRICULTURA ORGANICĂ Folosirea rotației a scăzut în popularitate în ultimii ani datorită dezvoltării tehnice, care a permis ca rotațiile fixe să fie abandonate și să fie folosite sisteme mai simple. Evoluția bioacizilor care controlează bolile și buruienile precum și accesibilitatea fertilizatorilor solubili, au dus la dispariția acelor factori restrictivi asupra culturilor și care prin rotații, erau diminuați. O bună parte a tehnicii care a facilitat renunțarea la aceste practici are totuși consecințe nedorite pe termen scurt și lung
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
factori restrictivi asupra culturilor și care prin rotații, erau diminuați. O bună parte a tehnicii care a facilitat renunțarea la aceste practici are totuși consecințe nedorite pe termen scurt și lung atât asupra agriculturii cât și a mediului. Evoluția unor buruieni specifice noi, rezistența crescândă a multor buruieni și pericolul poluării chimice a mediului sunt motive majore care i-au determinat pe fermierii organici să refuze utilizarea biocidelor în sistemul lor de agricultură. Practicile de cultivare folosite în mod curent în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rotații, erau diminuați. O bună parte a tehnicii care a facilitat renunțarea la aceste practici are totuși consecințe nedorite pe termen scurt și lung atât asupra agriculturii cât și a mediului. Evoluția unor buruieni specifice noi, rezistența crescândă a multor buruieni și pericolul poluării chimice a mediului sunt motive majore care i-au determinat pe fermierii organici să refuze utilizarea biocidelor în sistemul lor de agricultură. Practicile de cultivare folosite în mod curent în multe părți ale lumii, sunt dependente de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
facilitând dezvoltarea unui “sistem îmbunătățit al cultivării a trei terenuri”, implicând o intensă folosire a pământului și a șeptelului. Chiar și în acest context, a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu efectele pe care le-ar avea asupra fertilizării solului și asupra buruienilor, succedarea una după alta a unor culturi similare. Recent s-au dezvoltat rotațiile care constau în culturi de doi ani de plante cu frunza lată și doi ani cu păioase, acestea aducând anumite beneficii care nu erau posibile când diferitele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bolilor solului este transpirația toxică a rădăcinilor care este specifică fiecărei specii și care crează un efect alelopatic cum ar fi de exemplu inhibarea creșterii și dezvoltării altor culturi. Chestiunea efectelor alelopatice prezintă interes din punctul de vedere al controlului buruienilor, dar trebuie recunoscute efectele negative asupra culturilor ulterioare. Unul dintre scopurile rotației este de a întări rezistența naturală față de dăunătorii și bolile din sol. Acest lucru se poate realiza prin promovarea unei activități biologice de înalt nivel, în special microflora
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
microflora, astfel încât patogenii pot fi neutralizați. Această rezistență naturală și activitate biologică ridicată este deseori redusă prin folosirea bioacizilor și fertilizatorilor deja solubili, creând o situație în care problemele sunt de fapt cauzate de practicile adoptate. 2.1.2.2.Buruienile, bolile și dăunătorii Rotațiile sunt principalele mijloace de control al buruienilor, dăunătorilor și al bolilor într-un sistem organic. Ele permit cultivarea anumitor culturi în diferite momente astfel încât nici o specie de buruieni să nu devină dominantă. Același lucru este adevărat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
biologică ridicată este deseori redusă prin folosirea bioacizilor și fertilizatorilor deja solubili, creând o situație în care problemele sunt de fapt cauzate de practicile adoptate. 2.1.2.2.Buruienile, bolile și dăunătorii Rotațiile sunt principalele mijloace de control al buruienilor, dăunătorilor și al bolilor într-un sistem organic. Ele permit cultivarea anumitor culturi în diferite momente astfel încât nici o specie de buruieni să nu devină dominantă. Același lucru este adevărat și pentru interacțiunile dintre culturi și buruieni; unele culturi au un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cauzate de practicile adoptate. 2.1.2.2.Buruienile, bolile și dăunătorii Rotațiile sunt principalele mijloace de control al buruienilor, dăunătorilor și al bolilor într-un sistem organic. Ele permit cultivarea anumitor culturi în diferite momente astfel încât nici o specie de buruieni să nu devină dominantă. Același lucru este adevărat și pentru interacțiunile dintre culturi și buruieni; unele culturi au un efect de reprimare asupra buruienilor în timp ce altele pot concura cu mai puțin succes. Rotația dă posibilitatea de a alterna aceste tipuri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]