3,179 matches
-
cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai simbol al fertilității). Apoi, lăutarii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lăutarii interpretau un cântec ritualic ce descria, În formule dramatice, despărțirea ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă de mai multe ori: seara la sosirea bradului din munte, a doua zi dimineața după cântecul zorilor și la amiaza aceleiași zile. Peste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă În straie țărănești cu opinci și cu căciulă, Îl Înconjoară cu coji de ouă roșii păstrate de la Paști, precum și cu fel de fel de flori, printre care predomnește busuiocul și, apoi, astfel așezat și Împodobit, Îl duc și-l Îngroapă pe câmp prin bucate, prin mărăcini, sau pe malul vreunei ape ori Într-alt loc ascuns (S.F. Marian, 1994, vol. II, p. 323). În plan mitologic regăsim aici cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
novatoare. S-a manifestat activ în munca de elaborare, redactare și editare a unor lucrări colective, precum Istoria literaturii moldovenești (1989). În colecția „Scriitorii moldoveni în școală” a editat micromonografii despre Nicolai Costenco, Emilian Bucov, Liviu Deleanu, Petru Zadnipru, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Liviu Damian ș.a. După 1989, s-a arătat preocupat cu deosebire de problemele de reevaluare și reconsiderare a literaturii postbelice din Basarabia, de estimarea și integrarea valorilor literare românești de pretutindeni. SCRIERI: Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
1972, 8; Ciobanu, Panoramic, 320-322; N. Ciobanu, O nouă exegeză, LCF, 1982, 24; Gh. Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I, Chișinău, 1994, 45-60; Maftei, Personalități, VI, 150; Nicolae Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 146-148; Lenuța Drăgan, Mihai Drăgan. Bibliografie, Bacău, 2002. D.M.
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
24; Gh. Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I, Chișinău, 1994, 45-60; Maftei, Personalități, VI, 150; Nicolae Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 146-148; Lenuța Drăgan, Mihai Drăgan. Bibliografie, Bacău, 2002. D.M.
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
LCF, 1983, 15; Edgar Papu, „Metamorfozele lui Hyperion”, RL, 1983, 24; Valentin F. Mihăescu, „Metamorfozele lui Hyperion”, LCF, 1984, 25; Al. Tănase, Hyperion, RL, 1985, 3; Nicolae Turtureanu, Metamorfozele criticului, CRC, 1987, 31; Val Talpalaru, La aniversară, CRC, 1994, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 136-137. Ș.A.
CUŢITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286612_a_287941]
-
prin grădinile lumii, RL, 1993, 5; Sultana Craia, „Arta grădinii”, LCF, 1993, 12; Aurel Leon, Nostalgia paradisului pierdut, „Monitorul” (Iași), 1993, 232; Jaroslava Olga Maxim, Arta grădinilor, CRC, 1994, 7; George Bădărău, Stereotipii în gândire și artă, CL, 1997, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 121-122; George Bădărău, „Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea”, DL, 1998, 3. C.Br.
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
4; Ioan Holban, „Sfera cu raze inegale”, RL, 1986, 23; Ioan Holban, „Hei, zeilor... Dacă existați, dați-mi un semn”, CRC, 1990, 35; Ulici, Lit. rom., I, 255-257; Liviu Leonte, O lume de senzații, CRC, 1997, 1-2; Mănucă, Perspective, 115-125; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 122-123. S.D.
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Ioan Holban, Ioan Constantinescu, „Don Juan sau Întoarcerea la dragoste”, CRC, 1994, 11; Dicț. scriit. rom., I, 648-649; Eva Behring, Rumänienbezogene Forschungen in Deutschland, RITL, 1996, 1-4; George Bădărău, Tieck, Kleist, „Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete”, CL, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 118-119; George Bădărău, Câteva note despre farsă, CRC, 1999, 2; Popa, Ist. lit., II, 101-103, passim; Ghițulescu, Istoria, 421-423; Mihai Zamfir, Despărțirea de Ioan Constantinescu, RL, 2002, 2; Manolescu, Enciclopedia, 191. C.Dt.
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Jüdisches Städtebild, „Südostdeutsche Viertelsjahres Blätter”, 2000, 4; Edgar Reichmann, Voyage en Célanie intérieure, „L’Archie”, 2001, 519; Henri Zalis, Paul Celan în viziunea exegeților europeni, CNT, 2002, 4; Marin Mincu, „Meridianul” lui Paul Celan, „Cotidianul”, 2002, 3168; Lefter, Critică, 340-342; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 125-126. V.D.
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
noi interpretări, CRC, 1983, 3; G. Nistor, Lecturi asupra romanului interbelic, T, 1983, 2; Dumitru Micu, Nicolae Crețu, „Constructori ai romanului”, LL, 1983, 137-140; Iosif Cheie-Pantea, Construcția în roman, O, 1983, 24; C. Trandafir, Din perspectiva construcției, ATN, 1983, 6; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 136-137. R.Z.
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică” (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). B. formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui procesul literar. SCRIERI: Epiceskie i liriceskie elementî v moldavkoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
i liriceskie elementî v moldavkoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească], Chișinău, 1972; Consemnări critice, Chișinău, 1976; Considerări și reconsiderări literare, Chișinău, 1983; Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Considerări și reconsiderări literare, RLSL, 1984, 3; Iuri Kojevnikov, Moldavski sovremennîi roman, „Voprosî literaturî”, 1985, 9; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 102-105. I.C.
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
dar eșuează. I se mai acordă o șansă în noaptea următoare. Pentru a putea veghea noaptea, eroul doarme ziua. Dar și de data aceasta eșuează : odată cu înserarea, un somn irezistibil îl cuprinde (90, p. 311). într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic (de regulă al falșilor eroi) și „interdicția somnului”, practică atestată în cadrul unor ritualuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alte țări ai acestor tipuri de poezie: SUA, Franța, Marea Britanie, Canada, Germania, Croația și, desigur, România. Creația autohtonă este reprezentată de nume ca Aurel Rău, Mircea Petean, Constantin Abăluță, Ion Codrescu, Titus Andronic, Radu Patrichi, Șerban Codrin, Clelia Ifrim, Valentin Busuioc, Manuela Miga ș.a. Deosebit de interesante sunt eseurile apărute în revistă, între care merită semnalate cele ale lui Alain Kerven, Patrick Blanche, H. F. Noyes, Horat Hammitzsh, William J. Higginson, ultimul, autor și al unui util Dicționar de haiku, publicat în
ALBATROS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285218_a_286547]
-
carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
1997 (în colaborare cu Manuela Macarie). Repere bibliografice: L. Volovici, Sentimentul naturii, CRC, 1978, 38; Mihai Zamfir, Sentimentul naturii în proza românească, LL, IV, 1978; George Bădărău, „Geografie literară”, CL, 1981, 7; Satco-Pânzar, Dicționar, 131-132; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 130-131; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 267-268. A.N.
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
zăpezilor”, CRC, 1979, 39; Lit. rom. cont., I, 726-727; Grigore Ilisei, Ana Mâșlea, RL, 1982, 3; Maftei, Personalități, IV, 169-171; Ioan Holban, „Crinul”, CRC, 1984, 37; Zaharia Sângeorzan, „Crinul”, CRC, 1984, 37; Dorian Obreja, „Crinul”, „Flacăra Iașului”, 1985, 11 903; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 287-288. Ș.A.
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
1980, 1; Șerban Cioculescu, Căile Sfinxului, RL, 1988, 53; Ion Buzera, „Bonus pastor” și narcisismul naratorial, R, 1989, 5; Ioan Holban, Originile romanului românesc, ATN, 1989, 11; Horst Fassel, „Lectură și interpretare”, „Südostforschungen” (München), 1990, 501-503; Satco-Pânzar, Dicționar, 141-142; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 144-157; Ioan Holban, Sensul recuperator al demersului critic, CRC, 1995, 22-23; Cornea, Semnele, 98-105; Florin Faifer, Între neîndoielnic și prezumtiv, „Timpul”, 1996, 1; Mircea Popa, Virtuțile istoricului literar, TR, 1996, 14; Ioan Holban, Huliganul duios
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin Coroiu, A apărut un nou Gogol, ALA, 1999, 460; Gheorghe Grigurcu, „Literatura orizontală”, RL, 1999, 43, 44; Gheorghe Grigurcu, Un Gogol dezideologizat, RL, 2000, 46; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 231-232; Livia Cotorcea, Semnificative isprăvi, CL, 2003, 3. Ș.A.
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
eminescian, I-II, Iași, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, Iași, 1970, Poezii, pref. edit., Iași, 1994, Opera poetică, pref. edit., Iași, 1999. Traduceri: Nino Palumbo, Ziarul, București, 1982; Elena Simionovici, Santo Monastero Voroneț, Sibiu, 2001. Repere bibliografice: Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 213-214; George Bădărau, Studii de lingvistică și stilistică, CL, 1999, 1; Zamfir Bălan, O nouă perspectivă, RL, 2003, 11. R.S.
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]