1,032 matches
-
50 WP 0,05-0,1 %. Dezinfecția chimică a stratului superficial a solului nu este suficientă deoarece ciuperca rămâne în sol chiar și la 80 cm și apoi revine ca parazită pe rădăcini și tulpini. La plantare vor fi folosiți numai butași, bulbi sau tuberobulbi sănătoși, iar cultura se va stropi cu Syllit 65 WP-0,1%. 11.1.11. Putregaiul cenușiu al plantelor floricole Botrytis sp. Simptome. Atacul se manifestă pe flori și cozile acestora în condiții de umiditate atmosferică mare. Organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de umiditate atmosferică mare. Organele atacate se brunifică, țesuturile se înmoaie și se acoperă cu un mucegai fin gri (fig. 200). Bobocii florali și florile atacate se desprind de pe plantă. Atacul este foarte periculos, când se manifestă în seră pe butașii puși la înrădăcinat. Ciupercile genului Botrytis evoluează la temperaturi optime de 15-20șC și umiditate ridicată 98 %. Dacă temperaturile depășesc 22șC pe miceliul ciupercilor apar scleroți, ca formă de rezistență, din care vor apărea din nou micelii de infecție. Transmitere răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va asigura aerisirea corespunzătoare și evitarea îngrășării excesive cu azot, ce predispune plantele la îmbolnăvire. Igiena culturală, strângerea și arderea resturilor de plante atacate ca și o corectă amplasare a culturii în asolament, limitează atacul. La plantare se vor folosi butași, rizomi, bulbi, tuberobulbi luați de la plante sănătoase, nerăniți, cu aspect normal. Înainte de plantare, aceste părți vii de plante vor fi dezinfectate prin scufundare în soluție de Benlate 50 WP-0,05 %;: Captadin 50 PU-3 kg/t, Topsin 70 PU-0,1 %, sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creșterea stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide în vederea prevenirii răspândirii virusului. Tratamentul termic al plantelor mamă infectate nu dă rezultate împotriva acestui virus. La crizanteme mai putem întâlni: Chrysanthemum vein mottle
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uneltele de lucru. De la un an la altul rezistă în sol în resturile infectate. Fertilizarea cu îngrășăminte pe bază de azot, favorizează atacul. Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului, dezinfecția chimică a utilajelor, plantarea de butași sănătoși, fertilizări echilibrate și reglarea temperaturii în seră și solarii. Printr o rotație de 3-4 ani a culturii și tratamente preventive cu sulfat tribazic de cupru 0,4-0,5 % sau Dithane M 45-0,2 % putem preveni atacul. Boli produse de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de pată “albă”. Aceștia germinează și dau spori ce sunt purtați de vânt. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul din butașii infectați. În timpul anului există două perioade de predispoziție a plantelor la îmbolnăvire, martie-aprilie și septembrie octombrie, acestea fiind perioadele în care plantele sunt umezite mai mult timp și se realizează temperatura medie de 17-24șC, optimă pentru instalarea atacului. Prevenirea și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. La toate plantele floricole este necesar să se respecte măsurile de igienă culturală, deoarece ciupercile ce dau rugini rezistă sub formă de spori în organele atacate. Plantele puternic atacate vor fi strânse și arse. Se va evita recoltarea de butași de la plantele ce au manifestat simptome de rugină. Înainte de plantare aceștia se vor scufunda în soluții toxice, iar amestecul de sol pentru înrădăcinare se tratează cu Ridomil MZ 72 WP-0,04 % sau alt fungicid sistemic administrând 4-5 l suspensie la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vară, iar de la un an la altul, rezistă ca spori de rezistență sau miceliu în părțile subterane ale plantei. Prevenire și combatere. Culturile de mentă atacate se vor menține doar doi ani, iar resturile vegetale atacate se vor arde. Butașii folosiți la plantare se vor recolta numai din culturi sănătoase iar tratamentele chimice cu Dithane M 45-0,2 % sau Maneb-0,3 % se vor aplica la apariția primelor simptome. 12.9. Bolile macului Bacterioze 12.9.1. Pătarea bacteriană a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parc și de grădina de legume se ocupa Picillo, care primea 150 de pesoși pe lun un salariu "de ministru", iar de animalele fermei Pedro Buscaron... Mary adusese din SUA tot felul de semințe de legume și de flori și butași de trandafiri. Trandafirii "americani" nu s-au adaptat la solul cubanez, fiind înlocuiți cu specii locale. "Recolta" se consuma la Finca, era păstrată la congelator și o bună parte era distribuită personalului și vecinilor din San Francisco de Paula. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
equinem Junguere si velit, et varias induere plumas Undique collatis membris ut turpiter atrum Desinat in piscem mulier formosa superne. Spectatum admissa risum teneatis, amici? Rabinul Iohannan ben Zakkai a zis acum două mii de ani: Dacă ții în mână un butaș și vine către tine careva strigând: "Hosana! a venit Mesia!" tu plantează întăi butașul și după aceea ieși înaintea acelui om. Un om care comandă n-are dreptul să se supere niciodată. Miniștrii în funcție glumesc uneori vorbind de vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Desinat in piscem mulier formosa superne. Spectatum admissa risum teneatis, amici? Rabinul Iohannan ben Zakkai a zis acum două mii de ani: Dacă ții în mână un butaș și vine către tine careva strigând: "Hosana! a venit Mesia!" tu plantează întăi butașul și după aceea ieși înaintea acelui om. Un om care comandă n-are dreptul să se supere niciodată. Miniștrii în funcție glumesc uneori vorbind de vremea când vor deveni iar particulari dar nu cred deloc în ceeace spun ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zona Copiapo. Cultivarea științifică, industrială a început cam cu un secol și jumătate în urmă, fiind legată de numele unui bogat moșier, Don Silvestre Ochagavia, care a întreprins o vizită în Franța, de unde s-a întors cu specialiști și cu butași de viță nobilă. De reținut că după vizita sa podgoriile din Franța, Italia și Germania aveau să fie practic distruse de filoxeră, ceea ce nu s-a întâmplat cu plantațiile din Chile apărate de ocean, de munți și de deșertul Atacama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai zglobii. De aici până la licoarea ce făcea deliciul snobilor din bătrâna Europă și din "Lumea nouă" a fost cale de un secol. Cultura cafelei în Brazilia a început prin 1727, când un militar brazilian a adus câteva "semințe" și butași din Guyana franceză. Cultura s-a răspândit pe tot teritoriul, ajungând în zonele Minas Gerais, Rio de Janeiro, Sao Paulo, Parana, pe la 1820, astfel încât între 1820 și 1845 Brazilia deja realiza 45% din producția mondială de cafea. Astăzi, Brazilia este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat. talea „butaș“, vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l trimit la componentele lui. Pentru lichida l/r a se vedea rom. a lua și a rumpe, sl. lov „vânătoare, pradă“ și vgr. reo „a tăbărî (furios)“, fr. labour
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
brânzi, 134 bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de priveliștea surprinsă de la distanță. Mă uimește via meticulos îngrijită, cu tufe aranjate în rânduri drepte, după un calcul matematic, ai zice. Stratul nisipos și cu mult prundiș a fost, evident, adus din alte locuri și turnat la rădăcina fiecărui butaș, pentru a optimiza calitățile solului. Castelul nu e mare, dar ascunde în adâncurile sale licori nebănuite și un personal priceput în a le administra, cum aveam să ne convingem numaidecât. Așteptăm un timp la porțile acestui „Sezam” al lui Dionisos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Statele Unite, un fel de „symposium-woman”, o entuziastă a corectitudinii politice, bine exersată în susținerea unor dezbateri construite pe teze și antiteze - ceea ce au și devenit, de fapt, turnirurile medievale în Europa contemporană. Aș mai aminti uriașul aranjament artistic de butași, un fel de împletitură a energiilor latente ale viei, pe terasa unde am ieșit să contemplu împrejurimile, și plimbarea extrem de plăcută prin pădurea din apropiere. Un aer proaspăt, de ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îndoiala că ar fi un algicid propriu-zis, ci doar un biocid care se adresează și heterotrofelor; de altfel, el este utilizat și ca dezinfectant, adică în această ultimă ipostază, iar în privința autotrofelor el este un biostimulator, folosit în promovarea înrădăcinării butașilor. O altă rezervă se referă la stabilitatea sa în mediu, adică la tendința sa de a se reduce la MnO2. Clorul se aplică în doze cuprinse între 0,25 și 1 mg/L pentru alge și 0,6 mg/L
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
plante se pot butăși de la tulpină, frunze, rădăcini sau chiar lemn. De altfel, anumite plante se butășesc doar prin punerea tulpinei în apă, cum este cazul dafinului sau al papirusului, iar exemplele pot continua. Pentru a preveni murdărirea apei acestor butași, puneți o bucățică de cărbune de lemn pe fundul vasului. • Perioada de butășire, metoda, precum și porțiunea de plantă folosită sunt hotărâte în funcție de soiul plantei. Totuși, anumite plante pot fi butășite mai multe perioade ale anului și în diverse moduri, așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
folosită sunt hotărâte în funcție de soiul plantei. Totuși, anumite plante pot fi butășite mai multe perioade ale anului și în diverse moduri, așa că alegerea vă aparține și depinde de preferințele dumneavoastră. • Există patru perioade de butășire: în luna mai se fac butași erbacei, prelevați din tulpini verzi, moi; în iulie este rândul plantelor semilemnoase să fie butășite: fragmentele sunt tăiate din tulpini lemnoase la bază, dar încă erbacee la extremități; în august și în septembrie se fac butașii de august luați de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
luna mai se fac butași erbacei, prelevați din tulpini verzi, moi; în iulie este rândul plantelor semilemnoase să fie butășite: fragmentele sunt tăiate din tulpini lemnoase la bază, dar încă erbacee la extremități; în august și în septembrie se fac butașii de august luați de pe o plantă lemnoasă care are deja un sezon de creștere; în sfârșit, în noiembrie se fac butașii lemnificați. Vă propunem, în contiunare, pașii care trebuie urmați pentru butășirea plantelor erbacee prelevate din tulpină, acesta fiind tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]