15,206 matches
-
pentru ca circuitul "Turului Franței" să se abată prin localitate. Acum, în zilele festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează din secolul al XI-lea, aici, după ce cunoști măcar în parte acest patrimoniu
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
Franța îl dedică valorilor spirituale ale acestei țări prietene de autentică vocație europeană. Tablourile celebrului pictor Martirios Saryan se află la loc de cinste. în adevăr ai ce vedea în aceste zile la Paris. Merită să baladezi prin pădurile, prin câmpiile Franței. Merită să faci un tur al câtorva festivaluri de sezon. Nu le vei epuiza pe toate.
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
decât cei ca noi, aici/ viața se bea și moartea se uită.// și nu se știe niciodată cine pe cine, cine cu/cine și când și la ce./ doar vântul aduce uneori miros de fum și zgomot de arme/ dinspre câmpiile catalaunice.// când urci la noi, amice, ai grijă: la ușă o să te întâmpine/ păduchele de san-jose. e paznic aici. o să ți se gudure la/ picioare. o să-ți zică dă-mi nene cinci lei să te trec apa, ușa/ e-nchisă
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
aproape două mii de pagini. Ar fi de dorit o ediție critică a operei integrale a lui Petru Dumitriu, în care să avem toate scrierile și tot dosarul unor cărți lamentabile ca Drum fără pulbere (1951), Pasărea furtunii (1954), Cronică de la câmpie și Focul nestins (ambele din 1955), pe lângă iertata Cronică de familie. Opera lui Petru Dumitriu merită cu adevărat să fie studiată numai ca un caz întristător de pervertire a unui mare talent. Între cele două versiuni ale Cronicii de familie
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
mai e nici măcar fantoma care se imagina candidat la președinția țării, a cărui alchimie politică se rezuma la sorbirea apei chioare din paharele tricolore de plastic. Condamnarea la extincție a PRM-ului e dovedită de migrația masivă de parlamentari spre câmpii mai mănoase. Distanța enormă dintre ceea ce Vadim pretinde a fi și ceea ce este în viața de zi cu zi i-a îndepărtat și pe puținii indivizi valabili care, într-un moment de pierdere a rațiunii, s-au înscris în PRM
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
reiese că ei, dacă s-ar apuca să tapeteze toată România, transformân-d-o într-o papetărie, ar acoperi-o în... Stop! îi spun acestui ucenic vrăjitor... Stop! mă arăt speriat la ideea că am putea călca peste o coală imensă de câmpie dictando, poligonul dificil de trageri hărăzit peniței. Fel de fel de năzdrăvănii. Cercetând la obârșie materia primă din care se face hârtia, aleile pământii de baloturi de vechituri pline de amintirea gropilor de gunoaie; trecând printre căpițele de putregaiuri, îndesate
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
intelectuală sunt izbitoare; și nu trebuie să ne mire, deci, că Gelu Ionescu, ca și alți "șaizeciști" aflați la vârsta bilanțului, își punctează și detaliază acum experiențele trecute, în spațiul cuprinzător al memorialisticii. Succesul de critică înregistrat cu Copacul din câmpie (2003) l-a îndemnat, probabil, să recupereze (într-o formă "complet revăzută și mult modificată") primele 180 de pagini de acolo, adică șase fragmente memorialistice, dublate în Covorul cu scorpioni. Titlul acestui volum nou și vechi, recuperator la figurat, dar
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
amiază, când temperatura aerului va fi de aproximativ 33 de grade. Marți, căldura nu se domolește nicăieri în țară, iar în regiunile vestice și sud-vestice caniculă se extinde. Temperaturile zilei pornesc de la 27 de grade în nordul Moldovei, în timp ce în Câmpia de Vest și în Oltenia ating 37 de grade la umbră. Că aspect, contam pe o zi destul de însorită, cu doar câțiva nori în nord-estul țării și la munte, unde numai izolat vor fi câteva ploi de scurtă durată, cu
Canicula se menține în România. Vezi prognoza pentru următoarele zile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77376_a_78701]
-
Crișan Andreescu A cincea ediție a festivalului PADINA FEST 2014, care s-a desfășurat la Padina din masivul Bucegi, a străns în acest weekend căteva mii de participanți. Câmpia Padinei și împrejurimile au fost neîncăpătoare pentru sutele de mașini și corturi ale turiștilor veniți să se relaxeze pentru câteva zile în cel mai nou festival montan:PADINA FEST. Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița
PADINA FEST 2014, atmosferă de sărbătoare cu multă muzică, băutură și mâncare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77380_a_78705]
-
dată cad numai în piețele vechi, medievale (și nu numai în ele). Aici a căzut și Pintea Viteazul, în mijlocul pieții străjuite de instituțiile sumbre ale cetății feudale: primăria, monetăria, congregația, hanul, farmacia și locul execuțiilor capitale, mutat mai târziu în câmpia Kakas. Murind, haiducul a dat într-o lespede cu toporul, îngropându-l în ea cu muchie cu tot, - și-a zis: Atunci să se nască altul ca el când va ieși toporul lui din piatră". Unealta fabuloasă de lucru și
Baia Mare, 1961 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9634_a_10959]
-
se lasă configurat imagistic de răsfrîngerea epocii în apa simțirii sale. Mai curînd am putea vorbi de-o specularitate reciprocă: "nu văd nimic, e ceață, în schimb aud: inima/ cum se surpă-ncet ca o bisericuță șubredă/ toamna, părăsită-n cîmpie.// ce harababură e-n creierul meu. satiri, îngeri eronați, torționari/ și clovni care se hrănesc hămesiți cu literele din aceste/ cuvinte. fiecare/ urlă în altă limbă, fiecare susține altceva și îl lovește pe celălalt/ în plină figură. și fiecare are
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
cercului vicios din care ia naștere psihologia fanaticului, discuția despre fanatism ar semăna cu perorația vană a unui agent de propagandă: searbădă diatribă pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului său patogenic, de o demontare a elementelor
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
care procesul de intenție, minciuna sfruntată și forța brutală tind să devină legea. Culmea e că acest mercenar de presă a fost eliminat ca o măsea stricată tocmai de omul care i-a dat imensa libertate de a zburda pe câmpiile delațiunii agresive și ale urii drapate în interes național. Sorin Roșca-Stănescu n-a avut nici o ezitare să-l scoată de la ziarul "Ziua", interzicându-i, pur și simplu, să mai pășească în redacție. Se pare că decizia e legată de o
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
bate joc: "București! București!... Câte visuri se sting, flămânde, pe străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală sau alungați de toamnele monotone și nostalgice ale mahalalei. Și unii și alții vin cu pumnii strânși, cu dinții încleștați, cu sufletele
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
și să plece la vânat oricând și imediat. Altă generație. Ca azi. Toți tinerii vor să circule, să umble, să cutreere lumea. Nu ca altădată. Când Fofo a întâia își culca botul pe genunchiul profesorului, în timp ce conducea mașina, ea privind câmpia săracă, oltenească, pe când moțăia... Să vă spun cum am văzut eu, întâia dată, o prepeliță, vie, cu puzderia ei de puișori. într-un lan de ovăz, la coasă cu Vodă, după cum ziceam mai sus, pe la Cotorca... El dădea rar cu
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
rândul lor, fără nici o experiență; ...și-ți împușcă, domnule, câinele tău, pe care l-ai crescut de mic, - numai că nu vorbește și nu strigă la tine - eu sunt Fofo! - ia-mă nene, și du-mă și pe mine prin câmpii... Și profesorul râse. Râdea ca un haiduc; spre 60. * Chiar! Sunt unii câini care parcă vor să intre în vorbă cu tine... Latră întruna, domnule, și tu nu înțelegi. Dar să văd - zice - ce s-a întâmplat într-o zi
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
special de văzut, vasluianul Închise ochii cu gând să prindă un pui de somn, mâine va merge În Piața Roșie și la Kremlin. Somnul nu vine la comandă, vine când vrea el, așa că bărbatul Își trimise gândurile să hălăduiască prin câmpiile și dealurile vieții sale. Constată că nu a fost ușor dar cineva de sus l-a ajutat să caute și să găsească partea frumoasă a fiecărei etape. Terminase cu bine școala, (cinstit este să se spună ... cu foarte bine, se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Petromidia de 1 miliard de $ cu câteva milioane. Este cu totul alt lucru. Cât despre contractele cu statul, de acord că se fac peste tot în lume în condiții „ciudate“, dar nicăieri nu ajunge să coste km de autostradă în câmpie de 3-4 ori mai mult decât km de autostradă alpină în alte țări. Acele mii de oameni cărora „securiștii“ le-au dat de lucru puteau la fel de bine să lucreze la aceleași companii deținute de stat, dar conduse eficient, nu falimentate
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în cea mai mare măsură audiovizualul, prin intermediul televiziunilor)? Pe lângă funcția informativă, presa și-a asumat și o bună parte din funcția formativă. Cum se achită de aceasta din urmă? Promovând nonvalori, pseudovalori sau chiar antivalori? 3) În 1990 presa bătea câmpii inadmisibil cu sloganuri gen «vin moșierii», instiga la violență (cazul mineriadelor). Nu cumva același lucru se întâmplă și astăzi (la altă scară, în legătură cu alte subiecte - gen Becali - și chiar mult mai rafinat)? 4) Ce relevanță are pentru omul de rând
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mele. Că are o guriță...Să i-o ție Dumnezeu! Că taman cum spuneai tu m-am însurat de tânăr și uite cum am albit...Ca omătul. Noroc de luleaua asta că îmi mai ține de urât, că altfel luam câmpii de multă vreme... Nu te cred, moș Pâcule. Cum adică? Uite așa bine. Anii au trecut ca vântul și - săracul de mine - când să prind și să jumulesc și eu o puicuță mai fragedă, hopa și Ioana mea cu făcălețul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din urmă, a grăit către Pâcu: Pâcule, îți mai aduci aminte când îți spuneam ce voi face când am să mă las de cărăușie? Dacă aș ține minte toate prostiile spuse de tine sau de alții ar trebui să iau câmpii. Ce spuneai, mă rog? Stiu bine că și ție îți umblă prin cap aceleași gânduri, dar o faci pe niznaiu. Chiar o fac pe niznaiu. Dar... Dar ce, Pâcule? Cine să rămână în locul nostru dacă noi ne lăsăm de cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sus, de la cer...E ca o coardă Înfundată care se rupe” zice Trecătorul , episodicul erou al Livezii..., devenit aici personaj principal (p.27). Și-n altă parte:„Se aud, poate, greierii.Sau, mai bine, acea tăcere imperfectă care emană din cîmpie cînd toate sunetele pămîntului se amestecă și creează o sinteză muzicală În sufletul celui care ascultă”(p.37). Ce frumos!... Sau despre particularitatea rusului - subiect care l-a preocupat și pe autorul Stepei: „Creierul rusului nu gîndește precum celelalte creiere
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scoate aburi care se răcesc pe cer și apar oceane și lacuri mari, din pământ apar singuri munții, chestiune de personalitate a proaspetei tale creații, aceștia înțeapă cu piscurile lor colțu roase cerul, și din ei încep să susure izvoare, câmpia, iată, s-a în ver zit și s-a umplut de gâze și lucrurile sunt abia la început, oprești uzina mirifică a suflețelului tău și adormi pe căpița asta moale deja organizată de vietăți pricepute. șase în al treilea loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu te păcăli, nu fugi, acum trebuie să stai, bea apa dulce a lacului michigan, când va seca el vei putea merge, vei putea merge mai departe către dragostea transiluminată, schimbată ca dintr-un anotimp în celălalt, ca dintr-o câmpie într-un munte, deocamdată tunetele nu încetează. strigăt eu m-am născut printr-o moarte, iubitul meu am fost o nou-născută salvată de transfuzii, un ghem de carne luptându-se cu nepotriviri, cu nedreptăți biologice cu efectele cele mai ciudate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de ce, dar tu întotdeauna te trezești devreme iarna vine mai intâi pentru tine cu prima ei zi, care modelează albul pe conturul nostru cu prima ei senzație formidabilă, că aerul e o imensă cascadă albă, în colțurile ascuțite ale acestei câmpii de lumină a cărei cădere te sperie, te face să mă iubești, exact atât cât trebuie să mă iubești. la semnul tău, la zâmbetul tău, la arătarea alurii tale civilizate se deschid nuferii, cântă canarul, peștii înoată, cap peste cap
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]