5,695 matches
-
interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată de profesorul Constantin Sava, apoi de Petrică Mangu și Petruță Ciolac, a fost aplaudată ani la rând de spectatorii heceni și din împrejurimi. În sălile căminului cultural au avut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cristina Alexandrescu Printre concerte și cântări, manelista Denișa a dat fuga la mare pentru a se bronza. Ea s-a relaxat la plajă, prilej cu care și-a scos la înaintare silicoanele într-un costum de baie roz și super sexy, scrie wowbiz. Blondina a fost
Cum arată manelista Denisa în costum de baie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71969_a_73294]
-
preotul Dumitru Emilian Popa, paroh la Biserica Ortodoxă Română din Freiburg - Germania, cu ajutorul călugărilor trapiști de la o mănăstire apropiată, care făcuseră chetă. Premonitorie și inscripția de pe placa de mormânt ce și-l pregătise la Schitul Vovidenie - Neamț: Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin..." (un verset din Psalmul 136). Revenim la momentul 1958. îl ascultăm pe egumenul Mihail de la Schitul Vovidenie, totodată și ghid al Casei Memoriale Sadoveanu-Visarion Puiu. Și notăm. "în anul 1956, Mihail Sadoveanu a fost la Paris
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
familie. În principiu, coloana sonoră a spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
sonoră a spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele detalii fine de execuție, menite
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele detalii fine de execuție, menite să le adapteze convenabil unei secvențe de spectacol sau alteia. A doua categorie subsumează peisajele sonore
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
argou; pare așadar să fi intrat în circulație în ultimele decenii (deși în variantele orale ale limbii lipsa atestărilor nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
pagini, redactate în franceză, au rămas în manuscris; probabil că și scrierile publicate de Russo în românește au avut o primă variantă franceză, iar autorul și-a tradus apoi propriul text, acomodîndu-l exigențelor altei limbi (așa cum a făcut cu celebra Cîntare a României). în scrisul lui Russo s-a instalat o tensiune fertilă între cele două limbi folosite de el pentru exprimare. Cînd scria în franceză, Russo adopta postura europeanului, a celui care privește cu detașare obiectul analizei sale (mereu aceeași
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o compoziție greoaie și incoloră. Inspirată de artificioasa Paroles d^un croyant a lui Lamennais, compunere ce s-a bucurat de o incredibilă și nemeritată
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd spre melodia șoptită. Scrierile în limba franceză rămase în manuscris atestă o notabilă capacitate
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd spre melodia șoptită. Scrierile în limba franceză rămase în manuscris atestă o notabilă capacitate a lui Russo de a-și depăși epoca. Scriitorul
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
primite de pomană, el, zidarul, filosoful, redactorul de presă, hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el, "poetul de geniu" nu se știe exact al cărei generații (să fie precursor? să nu fie?) scrie o Cîntare a cîntărilor de o copleșitoare duioșie, de o sonoritate limpede, înaltă, cum numai Labiș (dar într-o cu totul altă cheie lirică) mai știuse să descifreze din tîlcul primelor iubiri: Viața pe care n-o știusem s-a revărsat. Degetele
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
pomană, el, zidarul, filosoful, redactorul de presă, hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el, "poetul de geniu" nu se știe exact al cărei generații (să fie precursor? să nu fie?) scrie o Cîntare a cîntărilor de o copleșitoare duioșie, de o sonoritate limpede, înaltă, cum numai Labiș (dar într-o cu totul altă cheie lirică) mai știuse să descifreze din tîlcul primelor iubiri: Viața pe care n-o știusem s-a revărsat. Degetele ei în
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
EMINESCU Luceafărul românilor de pretutindeni. Revistă de cultură. O bună parte din sumar conține texte semnate de fondorul-redactor șef, cu nume propriu sau cu pseudonime, alta - articole laudative despre el, plus producții pășuniste rimate ale unor amatori locali rămași la " Cântarea României" - faza de masă. Tendința ideologică a "revistei de cultură" e delirant național-comunistă, antioccidentală și antisemită. în nr. 8(29-30) care ne-a parvenit, e blamată cu indignare "masonica și netrebnica U.E.", dar și SUA cea "nazistă", iar conducătorii țării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
plastică într-o situație de supraviețuire. Această supraviețuire avea loc, însă, în condițiile unui climat general de o extremă ostilitate și ale unei amenințări directe venite din partea amatorismului, puternic susținut în ultimii ani și abil promovat politic prin ,,Festivalul național Cîntarea României". Cam trei segmente mari s-au coagulat, în aceste condiții, în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
posibile câteva reverii culturale originare". Casa de Cultură a Studenților devine în acest mod un personaj fabulos, încărcat de istorie, politică, viață cotidiană și cultură - cultura în cele mai diverse manifestări ale ei, de la Festivalul "Primăvara studențească" din 1966 până la "Cântarea României" din anii '80, de la trupe de teatru la ansambluri folclorice etc. Scriitorul, un prozator ingenios dublat de un sociolog speculativ, e cu adevărat cuceritor când descrie plăcerea de a trăi din anii '60, reflectată în ofertele de mici și
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
manualele de școală, despre salonul revoluției, în care, mișcat de versurile lui Mureșanu, Anton Pann se ridică să le cînte, spune ceva despre receptarea lui dincoace de modernitate. El este în primul rînd compozitorul și cîntărețul, cel care a mezaliat cîntările bisericești cu motive folclorice, adică supraviețuiește pe côté-ul romantic al artistului care a fost, și al epocii pe care o reprezintă. Imaginea unui psalt de strană e ceea ce spune Alecsandri că rămîne din el. Moralele lui, puțin simpatice unei tradiții
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să înțelegem lumea ca pe o enormă construcție butaforică și nu ca pe un set de valori imediate, îndoctrinați de o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
simplă produsă pe calea reflecției. Personal, îl percep pe Remus Georgescu în primul rînd în calitate de compozitor. Nu pentru că, vezi Doamne, creația componistică este cea care-i va supraviețui ci, efectiv, datorită unor lucrări precum Exorcisme pentru flaut și orchestră, oratoriul Cîntare străbunilor sau Concertul pentru orchestră care se constituie în adevărate focare de lumină din lumea subterană a creației sonore. Pe de altă parte, compozitorul Remus Georgescu îmi este mai la îndemînă decît dirijorul ori profesorul. Nu de alta, dar măcar
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe, de genul Cîntarea Cîntărilor, în care epica și personajele unei narații preexistente sînt introduse metonimic prin repere plastice minimale, însă perfect definitorii pentru întregul acțiunii. Și, în sfîrșit, cea de-a patra cale este aceea a construcției în sine, indiferentă față de modele și
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe, de genul Cîntarea Cîntărilor, în care epica și personajele unei narații preexistente sînt introduse metonimic prin repere plastice minimale, însă perfect definitorii pentru întregul acțiunii. Și, în sfîrșit, cea de-a patra cale este aceea a construcției în sine, indiferentă față de modele și irepetabilă
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat aproape fără între-ruperi (doar cu câteva "adaptări și malformații") spre deliciul tuturor economiștilor bine antrenați în socialism, de la contabili până la inclusiv achizitori și magazioneri - gestionari, care s-au trezit ca "peștele pe apă". După Platon, însă peștele
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
miracol: "biserica nu numai că era plină, dar se afla înconjurată de o mulțime imensă ce nu mai încăpuse înăuntru și aștepta fremătătoare afară. Cînd eterna missă a arhimandritului grec a început să-și desfășoare cadențele solemne din fiecare an, cîntarea grecească era acompaniată de același mic grup de fideli. îndată însă ce Părintele Pop rostea în limba română cuvintele liturghiei, îi răspundea un cor straniu, de o forță ce amintea vuietul mării. Iar cînd cuvintele Hristos a înviat! s-au
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]