875 matches
-
așa cum viața nestăvilită izbucnește în rondelurile poetului citat. Ciclul de versuri de dragoste cuprinse în volumul " Între floare și fruct" sunt niște "imne" închinate iubirii neprihănite; iubita este de cer, are o carnație diafană, aurie, părul ca mierea, ea este cântată eminescian: "Aș vrea din nou în față să te am/ să-mi mângâi cu privirea calmă ochii/ încet precum o gâză pe un ram/ de sufletul meu mut să te apropii". Cu volumul " Între floare și fruct" poetul parcă revine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
le-a creat: "Desenez lucruri care se trezesc/ Și se prefac în ființe adevărate/ cu glas, cu inimi și cu aripi,/ Cu părul lung împrăștiat pe spate." Uneori prea feminină și prea directă, Ioana Diaconescu eșuează în declarații retorice: "Balada cântată, balada lăsată la mare./ Înapoi pe pământ/ că nu se mai poate/ Trăi plutind..." Încă din primul volum se remarcă împletirea dintre peisaj și sentiment. Poeta cântă reacțiile spirituale raportate la farmecul universului și la dragoste. Șerpii se târăsc prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reverențios, poetul încearcă patima teribilă care să o înnobileze: " Scoate pielea de pe mine/ poate vrei o amforă/ poate vrei să bei dulbine/ Doamnă Verde Camforă?..." ("Dulce cupa mea de piele"). Cert este că un volum închinat iubirii, atât de intim cântată, ar fi devenit minor, dacă în el nu s-ar fi îmbinat atât de armonios folclorul și argoul orășenesc și limba savantă, topite parcă în expresia concentrată blagiană, în forma eliptică a lui Ion Barbu sau în formula jocului arghezian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și un coșbucian sentiment al întoarcerii primăverii cântată jovial și solar: "Așa cum e venită din vecie,/ Nemuritoare în statul ei domnesc/ Oala de lut, aduce mărturie/ A tot ce-a fost din veacul românesc." 8 D. Vrânceanu se-ndreaptă spre baladă și va cânta patetic spațiul dintre Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
estompat, apoi, priveliștea mediocră, provincială, a dughenelor și „măhălălilor”; în fine, majoritatea localnicilor arată altfel decît cei de odinioară: e o altă mișcare, un alt ritm. Pe scurt, Bacăul nu-i, cum își mai închipuie unii, o rezervație a naturii „cîntate”, dar mai mult plînse, de Bacovia și orice efort de identificare a elementelor „bacoviene” în peisajul actual ajunge la rezultate dezamăgitoare. Pe de altă parte, nu lipsa evocărilor (în afară doar de a celor bune) se resimte cel mai acut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel mai potrivit material amestecând în pasta câte unui episod cotidian (ce nu îi poate stârni decât reacții hazlii și repede trecătoare) neostoita sa pasiune culturală: în acest caz particular, debutul textual invocă direct un vers celebru dintr-o romanță cântată, inimitabil, de Nicolae Nițescu în treacăt fie spus, puțini știu că textul, numit Intimă, îi aparține finului umorist Cincinat Pavelescu, pe care cu siguranță Dumitru Spătaru l-a citit. Sentimentalismul ieftin pe care l-ar induce textul-sursă este însă repede
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pentru ele, se așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme desprinse din toate orizonturile folclorului, atinge problematica destinului în câteva contribuții. Astfel, în Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se întâmplă pe ecran poartă un „mesaj”. Iată prima secvență din Erupția lui Ciulei. O sondă care funcționează ca un dinozaur preistoric aplecându-se mereu să cerceteze ceva pe jos, scârțâitul instalației stingher în tăcerea absolută, încep niște acorduri stranii, cântate parcă la fierăstrău. Se adaugă sunetele metalice pe care le produc o bucată de șină și o bucată de țeavă, atârnate cu un cablu de brațul sondei și ciocnindu- se la fiecare ridicare. Un lanț tras înainte și înapoi pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vedem un cal care sare peste obstacole, adică să treacă granița, spre Vest, asta vrea să spună tovarășul regizor Săucan, îndeamnă tinerii să plece din țară, în Franța. În rest, doar melodia formației The Animals, House of the Rising Sun, cântată însă în franceză, în care e vorba de un local rău famat, cu prostituție și droguri, ar mai fi putut trezi vreo vigilență antidecadență. Scenariul filmului, aparținând tot lui Mircea Săucan, e de-a dreptul scheletic : oportunistul încuiat Constantin l-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se face înainte de rostirea Simbolului credinței din timpul Sfintei Liturghii. Tânărul candidat merge în mijlocul Bisericii și depune un jurământ de credință, de ascultare față de arhiereu și de legile țării. Apoi este purtat de doi preoți în jurul Sfintei Mese în rugăciuni cântate și de fiecare dată face câte trei metanii în fața arhiereului, care stă la colțul din stânga al Sfintei Mese, apoi sărută colțul din dreapta unde se află icoana Sf. Ap. și Evanghelist Ioan, ucenicul iubit al Mântuitorului. După aceea, arhiereul așează omoforul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor, prețiozitate, formule cântate, din cursul schizofreniei, - limbajul pueril din demențe, - stereotipiile verbale și perseverarea din cursul melancoliei sau schizofreniei, - neoformațiile verbale (neologisme, schizofazie, glosolalie) întâlnite la bolnavii schizofrenici. Făcând o sinteza a aspectelor psihopatologice ale limbajului la bolnavii psihotici, J. Bobon izolează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
seninătate își etalează o falsă suferință cei care abia așteaptă să fie părăsiți de o indezirabilă rudă pe care trebuie să o moștenească), modelate (cît de neadecvate par a fi unele sculpturi moderne în raport cu titlul pe care îl poartă) sau cîntate (să ne amintim cazul trubadurilor plătiți pentru a media sentimentele unui "pătimaș îndrăgostit") etc.; minciuni "artificiale", care îmbracă forma limbajului formalizat ("mincinos" prin faptul că nu ne spune nimic despre referențial, așa cum relația p q este goală de conținut, dar
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
pen-tru a nu le uita. În eme-gi - limba neamului carpatic pripășit pe malurile Tigrului și Eufratului care a dat civilizația emeș - balagi are sensul de a cînta, a cînta cîntece de înmormîntare, a bate toba iar leges bellagines înseamnă legile cîntate. Apare firească întrebarea: de ce nu se știe nimic despre această comoară fabuloasă care este mulțimea plăcuțelor de plumb ale geților și pe care Iordanes le-a numit leges bellagines? Pot afirma că tăinuirea lor cu premeditare este o crimă asu-pra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului, cu introduceri de instrumente autohtone într-un loc, care dau strofei o mare vibrație simfonică: Cântați Domnului în strune, Viersul de psalomi să urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de surpare a lumilor, adăugată la poezia gloriei și a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și micul spectacol satirico-muzical, după pilda lui Alecsandri, ca Odagiul socru sau Vasilica dragul tatei. Fabulistul Costache V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proiect politic și spiritual. Acestea pot cuprinde și ordona lumea materiei și lumea spiritului. Ion Heliade Rădulescu se simte pregătit să exprime toate lucrurile, văzute și nevăzute. Ce orgoliu teribil, cîtă Încredere În puterea poeziei se observă În Îndemnurile lui: „CÎntați, poeți, pe Dumnezeu, natura Întreagă, amorurile cele sacre, Înălțați pe femeie la gradul ei predestinat de la Început, cîntați pe toți bărbații cei mari, Înălțați-i de model Înaintea posterității, Înălțați virtutea prin tragediile voastre și flagelați numai și numai viciul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt găsite cu sprijin de către elev; se completează astfel desenul. Dintre sarcinile suplimentare, în completare, se poate cere elevilor să coloreze un cuvânt, o silaba etc. joc „Trenul silabelor”; momentele de relaxare pot constă din exerciții-joc de pronunțare ritmata sau cântată a unor serii de silabe directe și indirecte: ma-me-mi-mo-mu ța-țe-ți-țo-țu utilizarea unor versuri hazlii, ghicitori la care elevii răspund printr-o silaba onomatopee: „Broască a plecat spre lac Și tot face......(oac, oac, oac)” Formarea câmpului vizual de o silaba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu se teme de realitate, ci are interesul să-i dezvăluie toate manifestările. A iubi realitățile cântate Înseamnă a fi cu trup și suflet de partea lor. (Ă). Mulțumindu-se să iubească adesea o Republică abstractă și un Partid abstract, foarte mulți poeți se mărginesc, În fața diferitelor realități concrete pe care le Întâlnesc, să ia o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]