3,117 matches
-
după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la fereastra autocarului. Sau din avion. Un pescar se întoarce cu lanseta pe umăr și cu sacul gol. Câți l-or aștepta să le aducă de mâncare? Mi-l imaginez trecând pe la cârciumă, în drum spre casă. Acolo, se găsește întotdeauna. Mai bei pe datorie, te mai cinstește vreunul... Că, dacă tot e viața grea, măcar s-o vezi, pentru câteva clipe, în dublu exemplar. E ca și când ai avea două vieți: una a
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
În nici într-un caz nu poate să vină statul să facă reguli Bisericii. Biserica are regulile ei de care statul nu ține cont și nici nu-i convin. Dacă statul ar fi creștin, atunci duminica nu s-ar lucra, cârciumile nu s-ar deschide, în post mâncarea ar fi adecvată și nu s-ar vinde cărnuri în magazine. Or, statul nu face aceasta și noi ne supunem unui astfel de stat care, mai înainte, făcea și multe alte rele: prigonea
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
ei îl alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! Citește mai mult EL ȘI EADEKațz Silviaîn tinerețea mea am locuit mulți ani cu chirie prin diferite case, la familii de tot felul. Oameni muncitori, intelectuali de vârste diferite. Am avut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
ei îl alinta.-Motănelul meu, ursulețul preferat.Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul.-Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu!... XXII. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 240 din 28 august 2011. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE DE SILVIA KAȚZ În fiecare zi am un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
paradox, cu citate din Biblie, Martin Luther, Salvator Dali, Thomas Morus, Kirkegaard, Dostoievski, Cervantes și alții. La el „Celula se transformă neîntrerupt în castel, castelul regelui Arthur de la Camelot, castelul cu lebede al regelui nebun Ludovic al II-lea, în cârciuma lui Don Qujote transformată și ea în castel, în salonul prințului de Conti la ora când se servește le Thea l'anglaise , în grădina Semiramidei, în Taj Mahal, în portic la Susa și la Ecbatano, în serai la Bagdad și
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
așterne la picioare lui Hristos, ca fiind a lui și având dreptul s-o dea cui voiește, întrucât nu e decât o imagine secundară, deformată, de viată - și care-i iluzie, pe care țăranii și târgoveții o văd, o cred cârciumă, dar Don Quijote o știe că e castel - e lumea lui. Operația de curățire nu cere așadar o recreație, ci numai o exorcizare, o dezvrăjire. Dovadă e contactul cu toate capodoperele artei care și ele izbutesc a descânta, a stabili legătura
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
are Tovarășul Netea Ion, renumit activist de partid în județul de la poalele Capelei, în timpul revoluției din decembrie `89, s-a ascuns în satul natal din Țara Loviștei, așteptând acolo să vadă încotro ” bate vântul“. Așa se justifica în fața consătenilor la cârciuma satului, unde în fiecare seară venea să bea un țoi cu rom. -Ce mai faceți tovarășe Netea? Îl întrebau câte unul, privindu-l suspicios pe sub sprincene. -Bine, tovarășe Zaharia! Dar nu se mai zice ... tovarășe ... -Așa este ... de fapt n-
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
și ieftin de la magazinele partidului. Netea tăcea mâlc. Gândul lui punea la cale ceva ce-i va schimba viața din bine în și mai bine. După ce au băut câteva țoiuri cu rom de Jamaica, cei doi se despărțiră în pragul cârciumi. -Noroc, tovarășe, pardon, domnule Zaharia! -Să trăiești Neteo! Zaharia a luato spre centrul comunei unde își avea casa, iar Netea s-a îndreptat spre casa părintească care stătea să cadă.” Măi, dar prost am fost! Nu puteam să-mi fac
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
a părinților, moștenită de la bunici, de parcă ar fi afară.Să mă ierte Natura, dar și ei au fost niște puturoși. N-au fost în stare să facă și ei o casă mai ca lumea.Taicu, săracul, își făcea veacul în cârciumă și discuta politică. Să i se dea! Așa, să-i pice de la ăla de sus, să-i dea partidul ... Iar muma stătea cât era ziulica de mare la poartă, legănându-se, de-a căzut banca cu ea.Noroc că vorbisem
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
Care ne v-a da mâncare! Era sloganul tipărit pe afiș.Mai era și un alt model de afiș.Tot pe fond roșu: Votați pe Ion Netea! Ce ne potolește setea! Unul din acest model era lipit chiar pe geamul cârciumi. În timp ce el dădea de băut la consăteni. Alături era Gicu lui Mârțoagă ce-i finanța campania.Vorbise cu el mai înainte:Băi, Gicule, finanțează-mi campania, că ai furat destul de la Cooperativă, și dacă ies primar, om te fac! Ști
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
fac moșier,Gicule! Ai înțeles? Cum mă, Neteo? Eu n-am avut pământ. Lasă bă, îi trimit eu pe chiaburi de unde au venit.“ * După câteva zile Zaharia și mai ales Nelu lui Pârnaie văzând că Netea nu mai vine la cârciumă, i-au pus pe gânduri. A treia zi după prânz, la îndemnul lui Vasile cârciumaru, după ce au băut câteva țoiuri cu rom, s-au hotărât să meargă la casa părintească a lui Ion Netea. Au luat-o ușor, clătinându-se
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi în satul lui, și ce vânt mă aduse pe o vreme așa câinoasă că nici un câine nu-l dai afară, dar aminte
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cu moșu’ Hobza și stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de noi, Ficu era porecla lui bărbatu-său. Porecla de Mitu Mat venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului, mai precis - Cooperației de Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului, mai precis - Cooperației de Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase a doua oară cu unchiul meu, Nicolae Pătrașcu, zis Laie Chircuț sau Șchio- pu, fiindcă șchiopăta
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
pe baza ei, era prieten cu toți mahării din județ, cu primul secretar „se trăgea de șireturi”. Ehei, câte n-a „rezolvat” el cu palinca aia!... Autoritățile „închideau și ele ochii” la faptul că seara casa lui se transforma în cârciumă particulară, adeseori se numărau printre mușterii. Bineînțeles că și Marian a folosit palinca de la socru-său pe post de mită de nenumărate ori după ce s-a căsătorit. Cei care se lăsau mituiți, în primul rând - medicii, se-nțelege, erau sătui
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
au mai spus până-ntr-o zi când, nevasta își luă catrafusele și o tuli la mumă-sa. Îl târa pe copil pe unde credea că-l poate învăța câte ceva folositor, de la oricine (că nu se știe!)... chiar și prin cârciumi unde el își mai vărsa năduful, în vacarmul tânguielilor și boscorodelilor țipate, în fumul înecăcios de mahorcă puturoasă și tărie leșioasă, cu „brize” de spirt și metilic care te orbește și te face neom dar care „clătește” gâtlejurile râgâinde, urât
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
resturi de vatelină de la furnituri, învelite toate în „anvelopa” mirifică a unei „băști cu paratrăznet” (ce se asemuia cu o râmnită „mingie cu șiret”), furată de la cine știe ce șea de bicicletă „Tohanu”, răzimată de lucrători întârziați seară de seară la vreo cârciumă din sat - tot ne codeam și vroiam să păcălim timpul ... Însă el, ne stătea pavăză ... chiulului De mici eram învățați astfel, să nu pierdem decât pe mâna noastră, cu materialul nostru și niciodată pe cel al clientului. Era cerința supremă
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
cursuri și seminarii, rămâne cu obligații. Nu se poate prezenta în ziua următoare nepregătit la seminarii așa că vai de timpul lui liber pe când un muncitor, după programul de lucru, își poate permite să stea chiar și ore bune într-o cârciumă !. Colegii de amfiteatru, sesizând o scăpare, au găsit argumentul forte menit să schimbe, definitiv, mentalitatea muncitorească a tovarășului profesor : - Ba mai are și bani pentru asta ! După cei patru ani de studenție Albert și Sabina cunosc nu numai libertatea de după
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
întâmplări aproape uitate, dar care reînvie o dată cu întoarcerea în sat. Oameni care-l cunosc și care nu-l cunosc, îl salută cu respect și simpatie, semn că nu l-au alungat din amintirile lor. O discuție lungă și aprinsă la cârciuma din sat, cu câțiva consăteni îl pune pe Elizeu la curent cu ceea ce s-a mai întâmplat pe acolo. Reîntâlnirea cu părinții este și ea emoționantă și aduce un plus de culoare și autenticitate romanului. Un bun prilej pentru analizarea
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
a Clujului? Al Florin ȚENE: După ce am cunoscut viața de huzur al redactorilor de la revistele literare din Cluj și București, care veneau la redacție la ora 10 și plecau la 13, dar nu lucrând la birou, ci pierzând timpul prin cârciumi... nu m-a mirat că aceștia nu au prea scris lucrări de valoare. Aproape tot ce au publicat nu a fost bun nici măcar pentru „prezentul” de atunci, ne mai vorbind de viitor. Toată viața am fost un luptător, înțelegând faptul
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]