1,865 matches
-
și a produs cu siguranță multă confuzie - misiune teleghidată! - într-o perioadă când basarabenii care fuseseră obișnuiți să-l vadă într-o altă lumină, așteptau din partea sa repere demne de urmat, pe potriva staturii intelectuale și mai ales a pretențiilor de „călăuză”, de „guru” național pe care și le afișa maestrul. Prezint, în cele ce urmează, un mini-serial al prestației acestui scriitor puternic controversat, un „triptic imagologic”, care ne va ajuta să vedem abisul unui destin deturnat. Episodul 1 Druță și Crăciunul
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cel de-al doilea fiind impresionat de „cascadă sclipitoare de imagini a dorului”, de unde și impresia că întreaga carte ar fi o „singulară explozie lirica”, originală prin acumularea de metafore și ritmurile amintind de cadențele versului popular. Versurile din Divină călăuza (I-II, 1997-2002), înscrise în ciclul Sonete fără umbră, reprezintă o revelație în ce priveste poezia lui S., un liric aspirând spre spiritul viguroasei creații sacre românești, în linia Nichifor Crainic - V. Voiculescu, cu acestă din urmă având și afinități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
ai lumii, a căror opera pare să îi fi fost familiară. SCRIERI: Sunt ultimul poet romantic, București, 1973; Polifonie albastră, pref. Al. Ivasiuc, București, 1979; Dor de dor, București, 1984; Dorurile cantului de cuc, postfața Ovidiu Papadima, București, 1987; Divină călăuza, I-II, îngr. Amalia Spălățelu, București, 1997-2002. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 137-138; Fănuș Băileșteanu, „Polifonie albastră”, CNT, 1979, 27; George Muntean, „Polifonie albastră”, RL, 1979, 32; Al. Ruja, „Dorurile cantului de cuc”, O, 1988, 8; Traian Ț. Coșovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian Ț. Coșovei, Sufletul meu e cuvântul, „Curentul”, 1998, 14-15 martie; Aureliu Goci, V. Speranța și „Sonetele fără umbră”, „Dimineață”, 1998, 16; Mircea N. Stoian, „Divină călăuza”, „Ziua”, 1998, 1 097; Nicolae Georgescu, Meditații despre umbră fără om, „Națiunea”, 1999, 22; Nicolae Prelipceanu, Poemele cântărețului dispărut prematur, RMB, 1999, 2 874; Florentin Popescu, V. Speranța și „Sonetele fără umbră”, MS, 2003, 1-4. F. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
presă în 1968 („Ateneu”). Semnează și cu pseudonimele Valeriu Râureanu, Ion Patruochi. Debutează în volum cu Epistolele tânărului Theodosie (1978; Premiul pentru debut al CC al UTC). Trăiește la Deva, unde, în februarie 1990, înființează Grupul de Publicații și Editură Călăuza asigurându-i, ca director, conducerea. Editura Călăuza scoate, între alte publicații cu profiluri diverse, lunarul „Ardealul literar și artistic”. Este consilier al Editurii Steaua Dunării. În 1994 fondează revista lunară pentru literatură și cultură „Constelația Dragonului”. Colaborează la „Ateneu”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
pseudonimele Valeriu Râureanu, Ion Patruochi. Debutează în volum cu Epistolele tânărului Theodosie (1978; Premiul pentru debut al CC al UTC). Trăiește la Deva, unde, în februarie 1990, înființează Grupul de Publicații și Editură Călăuza asigurându-i, ca director, conducerea. Editura Călăuza scoate, între alte publicații cu profiluri diverse, lunarul „Ardealul literar și artistic”. Este consilier al Editurii Steaua Dunării. În 1994 fondează revista lunară pentru literatură și cultură „Constelația Dragonului”. Colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
aducere aminte cu totul vagă, / Țeseau În jurul meu o ceață făcută din berze foarte obosite, / Nu știam cînd mai văzusem toate acestea / Sau poate acum eram o amintire dintr-un viitor presimțit”) prin care „călătorul” e condus de o incertă „călăuză”: „Insula-Nălucă”, Patmos, poate „pămînt al apocalismului”, - dar rareori În Înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
A trebuit să străbată patru mii de kilometri spre a-și lua în primire adevărata identitate. În nici un caz datorită paradisului furat, violat, infectat, posedat, dezvoltat, ambalat și vândut, ci propriului paradis sufletesc, spre care a avut nevoie de o călăuză numită Iolanda, această păgână Beatrice a revelației de sine. Ca preot, și-a dat seama, nu făcuse altceva decât să dea enoriașilor vești bune despre viața veșnică, vești din paradis. Fusese un fel de agent de turism ce garanta fericirea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de fotografiat, detalii, așa cum vom vedea, deloc neglijabile. Se lasă ademeniți și aproape târâți de mână cu o cordialitate posesivă de numitul Robert, printre alei, piațete și pasaje, halucinantul traseu nocturn sfârșind într-un bar, după toate aparențele pentru gay, călăuza părând a fi de-al casei. Robert cel ridat nu ezită să-și relateze povestea, de fapt obsesia legată de tatăl său, ex-diplomat la Londra și tiran al familiei prin nenumărate interdicții, valabile pentru fete, nu însă și pentru singurul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acoperind cel puțin 200 de ani și 159 de episoade, structurate în trei mari capitole: Vama Mării, Noaptea timpurilor, De-a pururea slavă. Protagonistul-narator absolut este crepuscularul Simon, întruchipare modernă de turist într-un etern și anonim impermeabil sau de călăuză ce își încântă ori uluiește cu poveștile sale insolite auditoriul: cei doi îndrăgostiți, Pierre și Marie, aflați în vacanță în cel mai neverosimil și misterios centru al lumii, Veneția. În cele din urmă, sub tirul întrebărilor și privirilor irezistibile ale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este cu neputință de ajuns la concluzii definitive asupra umanității și a lumii în general. Atunci când se hotărăște să scrie ea însăși, H. se îndreaptă spre proză. În volumul Bastarzii (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), reține atenția prima povestire, Călăuza pierdută, cea mai izbutită, atât din perspectiva construcției, cât și a „subiectului” propriu-zis. Narațiunea încearcă să pună în pagină „aventura conștiinței” tatălui, care se deschide în clipa când el „începe să caute neliniștit ceva, nu știa ce anume, ceva nedefinit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
știa ce anume, ceva nedefinit, pierdut” și se sfârșește cu moartea lui. Se configurează astfel sensibila evocare a unui părinte care prețuia învățătura și se străduia să și-o însușească și care, în ultimii ani ai vieții, recitea aceeași carte, Călăuza stuparului, de negăsit în casă după dispariția sa. Romanul Somnambulii soarelui (1981) debutează cu exodul „fraților de peste Prut” și se încheie cu rebeliunea legionară. H. nu-și menajează personajele, afirmându-și din primele pagini viziunea de „observator”. Lumea târgului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
I-VIII și din anul 1967 am plecat la liceu la Iași. Mi-am dorit să devin învățătoare. “Nimic nu-i mai frumos , mai nobil și mai greu sub soare decât meseria de învățător, de grădinar de suflete umane; de călăuză a celor mai curate, mai pline de energie și de căldură suflete umane.” (Dumitru Almaș) Părinții, mai ales tata, doreau, să merg la o școală profesională, nu la liceu. Cu toate că reușisem la examen și am fost admisă la Liceul Pedagogic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-au încălzit inimile. Vertiginoasele progrese în tehnologia informației au detronat cartea, au diminuat dramatic interesul pentru lectură și au condamnat librăriile la sufocare datorită numărului imens de volume aflate în depozite și pe rafturi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cel pe care l-am ales. Cititorul este rugat să recurgă el însuși la textele cercetate aici. Avem traduceri bune din Iliada, din Odiseea și din Furtuna. Fie ca cele scrise în această carte să constituie un îndemn și o călăuză la citirea lor. Aș fi bucuros să știu că migala cu care am procedat nu va fi resimțită ca plictiseală. Thomas Mann îi previne din capul locului pe cei care au de gând să-i citească Muntele vrăjit: „Vom spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
omoară timpul aruncând lănci și discuri, trag cu arcul. Fapt este că, atunci când Agamemnon și celelalte căpetenii ahee se hotărăsc să-i trimită lui Ahile o solie de împăcare, Foinix este ales de Hector - care știe bine ce face - drept călăuză a celorlalți doi soli, Odiseu și Aias, însoțit fiecare de crainicul său. Îi duce, prin noapte, până la lăcașul lui Ahile. Dar ce face el nu se mărginește la atât, el participă, chiar fără mandat, și la tratative. Văzând că nici
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
literar. 4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene 4.1 Rolul literaturii antice și al studiilor filologice în conturarea personalității literare a celor doi poeți În discursurile rostite în anii patruzeci și cincizeci Quasimodo recunoștea că prima sa călăuza în materie de poezie a fost Petrarca, iar în privința normei poetice, Leopardi.413 Totuși, subliniază Gilberto Finzi în prefață la volumul Poezii și discursuri despre poezie din 1971, deja din anii treizeci pe scriitorul sicilian îl bântuiau și alte umbre
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
numelui tău,/ Pașii soarelui./ Și-n noaptea cenușie, faclă vie,/ Înspăimântă sicriul depărtării", Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn al instinctualului, al iraționalului izbucnit din străfunduri. Deși uneori impresia e de contopire, de unire cu această ființă fantomatică ("Ești pasul meu de patru vânturi"), totuși apropierea e adesea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Editura Eminescu, București, 1973. Barbu, Eugen, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975. Bălu, Ion, Nostalgia absolutului, București, Editura Eminescu, 1981. Bârgău, Vasile, Generația '80. Precursori & urmași, Editura Călăuza, Deva, 1999. Brezulescu, Ana-Maria, Mihăilă, Ileana, Nișcov, Viorica, Șchiopu, Michaela, Ștefănescu, Cornelia, Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919 - 1944), volumul I, București, Editura Saeculum I. O., 1997. coord. Bucur, Marin, Literatura română contemporană, vol. I, Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tiparnița literară”, pe care în scurt timp o conduce singur, până în 1931. Va fi, de asemenea, secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, suplimentul „Vremea literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
secol, întregul continent. Revoluția franceză și Europa Într-o Europă în care influența franceză este considerabilă, evenimentele din 1789 au un ecou deosebit. Pe tot continentul, caracterul simbolic al Revoluției franceze impresionează elita intelectuală luminată, obișnuită să considere Franța drept călăuza ideilor noi. Astfel, căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, este considerată drept începutul prăbușirii despotismului și abolirea privilegiilor care anunță o eră nouă în istoria omenirii. Tradusă în toate limbile Europei, Declarația drepturilor omului și cetățeanului se răspîndește chiar și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aur a turismului românesc, cum ar fi: Cristea Emilian și Nedelcu Eugen (Piatra Craiului, Turism - Alpinism, 1971), Dumbravă Bucură (Cartea Munților, 1920), Epuran Gheorghe (Ghidul cabanelor, 1964), Galaction Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții Sinaiei, Rucărului și Branului,1910), Iliescu Emilian (Popas În Retezat, 1972), I. Ionescu-Dunăreanu (Piatra Craiului, 1958), Iorga Nicolae (La Roumanie pittoresque și Drumuri și orașe În România
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai extinse din toți Carpații românești. Rolul acestora În turism În special În cadrul drumeției montane, este determinant și nu pot fi apreciate mai prejos decît căile de acces rutiere bunăoară. Marcajele au apărut din necesitatea de a Înlocui oamenii Însoțitori - călăuzele - care oricum din punctul de vedere al numărului nu ar fi putut ține pasul cu dinamica turismului. Dacă avem În vedere și adevărul recunoscut prin care marcajele turistice conduc turiștii spre cele mai frumoase și interesante obiective, alegând variantele cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ferite de pericole, Înțelegem mai bine rolul pe care ele sunt chemate să le Îndeplinească În turism. Fără marcaje și fără cabane, puțini turiști s-ar aventura În drumețiile montane, iar În cazul stațiunilor balneare și de odihnă, fără aceste călăuze - care ar trebui să fie omniprezente - cîte obiective din perimetrul acestora și din Împrejurimile lor ar mai putea fi vizitate de turiști? În general vorbind, marcajele sunt de două feluri, de orientare și de dirijare și ele pornesc În principal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nici pământeană, nici muritoare, nici nemuritoare, pentru ca tu, propriul și nobilul tău creator și plăzmuitor, să-ți modelezi chipul pe care îl preferi. Vei putea să degenerezi spre ființele inferioare, care sunt brute; vei putea însă să te înalți, după călăuza cugetului, spre cele superioare, care sunt divine"8. Ceea ce urmează, istoria preschimbării Monocheroleopardalului din miel blând în leu care adună o sumă de virtuți inaccesibile nici unui alt personaj nu face decât să confirme această teorie umanistă. Mai corect ar fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]